120 matches
-
prin arme, parte prin înțelepte tratate, progresele înspăimîntătoare ale Semilunei. În sfîrșit, împreună cu Moldova, a intrat cu înalta Poartă în acele relații rău definite pe care diplomația modernă, în lipsă de alte cuvinte, le-a caracterizat prin numirile împrumutate dicționarului feudalității, de suzeranitate și vasalitate, dar care în drept constituiau mai mult un fel de independență a celui slab protejat de cel tare, în schimbul a cîtorva îndatoriri precise. Se va zice poate că în limbajul Porții otomane, la acea epocă, Valahia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în 987, procesul de acaparare a puterii publice de către prinți se întoarce acum împotriva celor mai mari dintre ei în folosul comiților de un rang inferior și curînd chiar al simplilor posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse în favoarea dinastiilor comitale: comiții de Maine, comiții de Anjou, comiții de Blois... Hugo Capet nu mai controlează în mod
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cea a clericilor. Aceasta este societatea feudală, în care se va încadra cvasi-totalitatea populației regatului vreme de mai multe secole. Pentru a caracteriza societatea Evului Mediu, în Franța și în ansamblul Occidentului, doi termeni sînt întrebuințați în mod curent: "*feudal", "feudalitate". Formați de la cuvîntul latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
caracteriza societatea Evului Mediu, în Franța și în ansamblul Occidentului, doi termeni sînt întrebuințați în mod curent: "*feudal", "feudalitate". Formați de la cuvîntul latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a treia. În acest context apar ultim paradox ordine religioase militare pentru apărarea Pămîntului Sfînt: templierii în 1119, ospitalierii (ioaniți) în 1120. Și ceilalți... Schema celor trei "ordine" sau a celor trei "funcții" preoții, luptătorii și țăranii și cea a feudalității nu acoperă toată paleta societății regatului Franței în timpul marii cruciade medievale: diversitatea sa sfidează toate clasificările istoricilor. Aceste scheme, care sînt cele ale unei societăți profund rurale, ne-au determinat să lăsăm provizoriu deoparte lumea orașelor; asupra lor vom reveni
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bancheri numiți "fermieri generali" ridicarea tuturor impozitelor indirecte, ajutoarelor și gabelelor. Acest sistem foarte greu pentru cei impozați, permite regelui să ridice în bloc venitul din aceste impozite fără a se ocupa de perceperea lor. Feudal, feudalism. În acest sens, feudalitatea desemnează totalitatea instituțiior feudo-vasalice care guvernează raporturile dintre senior și vasalul său, raporturi care implică acordarea unui fief (feodum în lat.) vasalului de către senior. În sens larg, feudalitatea desemnează societatea bazată pe astfel de legături feudo-vasalice și care se caracteriza
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fără a se ocupa de perceperea lor. Feudal, feudalism. În acest sens, feudalitatea desemnează totalitatea instituțiior feudo-vasalice care guvernează raporturile dintre senior și vasalul său, raporturi care implică acordarea unui fief (feodum în lat.) vasalului de către senior. În sens larg, feudalitatea desemnează societatea bazată pe astfel de legături feudo-vasalice și care se caracteriza printr-o ierarhie a oamenilor și a teritoriilor, prin preponderența unei aristocrații de războinici, prin împărțirea autorității publice și a drepturilor de proprietate. Fief. Este un bun acordat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
surplus, apare necesitatea existenței unei piețe de desfacere. Făcând distincție Între feudalismul de tip est-european și cel vest-european, autorul trasează o linie de separație aproximativă reprezentată de Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona scandinavă și regiunea mediteraneană. Zona scandinavă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ales pentru definirea chesti-unii în propria-i țară. După obișnuita motivație preliminară, cu trimiteri la discuțiile curente pe tema națiunii și naționalismului, autorul caută a circumscrie istoric și geopolitic Europa, pentru a defini Estul prin imperium și Vestul printr-o feudalitate capabilă să nască particularisme generatoare apoi de națiuni. Estul a rămas grosso modo conservator, fie că era dominat de otomani sau de ruși, în timp ce Vestul a pus la lucru elemente mai dinamice de schimbare (urbanism, burghezie, instituții formative etc.), iar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
împărțiri inițiale ale continentului s-au desfășurat într-o formulă binară, între Est și Vest. Cum s-a putut forma așadar acestă zonă intermediară? În primul rînd datorită unui sentiment de frustrare ce caracterizează Europa de mijloc. Imperiul în Est, feudalitatea în Vest Germenele fracționării Europei l-a constituit marea scindare a Imperiului Roman, menținut în Răsărit pînă în secolul al XV-lea și desființat aproape imediat în Apus. Ruptura se prefigura încă din anul 285, cînd împăratul Dioclețian creează cele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tiparul. Așa-dar, vreme de cîteva secole, Apusul regresează într-o stare de semisălbăticie, pe fondul unei dezmembrări extreme a puterii, ce va degenera în cele din urmă, exceptînd trecătoarea renaștere a Imperiului carolingian, într-un proces de distrugere a feudalității. Pe de altă parte, în Răsărit, autoritatea imperială se păstrează intactă, consolidîndu-se chiar, pe baza noii legitimități pe care i-o conferă creștinismul, cît și prin continuitatea culturii, prin dezvoltarea producției și comerțului. Schisma religioasă A doua ruptură, cea religioasă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
doar în aparență de către autorități monolitice. Pentru a explica specificitatea Europei de Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează că această feudalitate diviza-toare își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel Pleșuv (838-877) care, plecînd spre Roma spre a se încorona ca împărat, a trebuit să se întoarcă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează că această feudalitate diviza-toare își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel Pleșuv (838-877) care, plecînd spre Roma spre a se încorona ca împărat, a trebuit să se întoarcă din drum, în mare grabă, pentru a înăbuși rebeliunea seniorilor din regatul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rebeliunea seniorilor din regatul său anarhic. În cele din urmă, în 877, chiar în ajunul morții sale, trebui să semneze înțelegerea de la Kiersy-sur-Oise prin care cedează în fața cererilor de autonomie ale seniorilor. Faptul de interes îl constituie însă natura acestei feudalități occidentale. Ea reprezintă în primul rînd un sistem de putere explozivă pe care o exercită o nobilime de fief asigurată cu titlu ereditar asupra posesiunilor sale teritoriale, liberă să contracteze angajamente voluntare de vasalitate sau de suzeranitate cu alți seniori
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
formare i-l oferea într-o manieră revocabilă. În plus, diferențierea este evidentă și în ceea ce privește statutul țăranului slav, aservit proprietății indivizibile comunitare, apoi unei iobăgii totalmente represive, pe cînd șerbul occidental "deși nu este liber, posedă pămînt".78 În sfîrșit, feudalitatea Vestului instituie un sistem de valori individualiste cu privire la codul onoarei cavalerești, prin care se valorizează nu numai rafinamentul moravurilor ci, în egală măsură, curajul și reușita personală. Ori, fie prin imitație, fie prin contaminare, acest cod se va extinde asupra
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
populație dominantă împărtășește aceeași credință. Se întrevede aici prefigurarea unui soi de federalism combinat cu logica medievală a suzeranității. În cazul spaniolilor avem de-a face cu o viziune asupra destinului unic al unui corp politic compozit, nefragmentat de către o feudalitate în stilul celui francez ci, dimpotrivă, sudat printr-un sistem de di-nastii înrudite, de guvernări descentralizate ce recunoșteau un centru spaniol în Regatul Castiliei și al Leonului. După triumful militar de la Las Navas de Tolosa, din 1212, se șterge din ce în ce mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se supună prinților creștini, cu ascendență locală, decît suveranilor arabo-musul-mani, chiar dacă aceștia se hispanizaseră, și demonstrează mai ales că populațiile rurale nu erau statice ci mobile, adesea amestecîndu-se unele cu altele, de voie sau de nevoie. Constatarea naturii particulare a feudalității spaniole în-tărește acestă observație. În afara Catalaniei, Galiciei și nordu-lui Portugaliei, eliberate de timpuriu de sub dominația arabă, în Spania n-a prins rădăcini feudalitatea bazată pe iobăgie. În comparație cu modelul feudal ierarhizat ce prevala în alte părți ale Europei, societatea medievală spaniolă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
statice ci mobile, adesea amestecîndu-se unele cu altele, de voie sau de nevoie. Constatarea naturii particulare a feudalității spaniole în-tărește acestă observație. În afara Catalaniei, Galiciei și nordu-lui Portugaliei, eliberate de timpuriu de sub dominația arabă, în Spania n-a prins rădăcini feudalitatea bazată pe iobăgie. În comparație cu modelul feudal ierarhizat ce prevala în alte părți ale Europei, societatea medievală spaniolă avea un caracter egalitar. Lunga aventură războinică a recuceririi explică acestă particularitate ce se regăsește într-o oarecare măsură și în alte spații
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
politic mai avansat: acela în care sta-tul-națiune poate ceda locul națiunilor-state, în cadrul cărora aparatul de guvernare să nu mai fie perceput într-un mod pasional.434 Tabla de materii Națiuni și naționalisme Introducere 1 Cele trei Europe Imperiul în Est, feudalitatea în Vest Schisma religioasă Conservatorii otomani și ruși Evoluția Europei de Vest Neoiobăgia orientală Enigma Europei Centrale 2 De la națiunile medievale la țările protestante 53 Identități fără teritoriu Arhetipul spaniol Națiunile medievale De la jacquerii la revoltele civile Religiile naționale protestante
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]