299 matches
-
tentația de a pune măcar virgulele la locul lor mi-am stăpînit-o cu greu. Halucinante texte, incredibile caiețele, lezante pentru un spectator care a absolvit gimnaziul și care se păcălește tare dînd 36.000 de mii de lei pe o fițuică din care nu află nimic. Îmi amintesc, de exemplu, cu cîtă grijă se ocupa regizorul și regretatul director al Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu, Iulian Vișa, de caietele ce însoțeau spectacolele instituției pe care o păstorea. Le păstrez și le
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
Subiect de controversă la Cotroceni" ROMÂNIA LIBERĂ comentează: "soția președintelui României, doamna Nina Iliescu, i-a reproșat lui Ion Iliescu declarația nesăbuită pe care acesta a făcut-o la adresa ziarului nostru. (n. Cr. Dl. Iliescu a numit recent România liberă "fițuică murdară") Pe această cale îi mulțumim unei jumătăți din familia prezidențială pentru bunul simț dovedit", scrie România liberă citînd surse de la Cotroceni. Tot în acest ziar se scrie pe prima pagină că faimosul Ristea Priboi ar avea unele relații de
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
de Sever Meșca și Ilie Neacșu despre fostul lor șef de partid se bucură de mare succes printre membrii actuali ai PRM. * După o lungă perioadă de tăcere, președintele Iliescu răspunde din nou atacurilor din ROMÂNIA LIBERĂ, numind acest ziar: "Fițuică murdară". În EVENIMENTUL ZILEI, dl. Cornel Nistorescu analizează motivele care l-au determinat pe dl Iliescu să răbufnească astfel. Anume că România liberă a publicat informații despre legătura acestuia cu Sorin Ovidiu Vîntu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
să studieze, iar profesorul să fie profesor, și nu ciubucar, degeaba mai vrem în Europa. Ar fi mai bine să rămânem aici, la porțile Orientului, unde gugumani perplecși, plagiatori vicioși, imbecili patentați, ageamii abulici, rechini de bazar și știuci ale fițuicii nu-și află odihna până nu semnează „prof. dr.”, sau, dacă sunt ceva mai isteți, „conf. dr.”.
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informațe"; precizarea "în mod nepermis" presupune raportarea la reguli stabilite, cunoscute). Oricum, acel copiat care e o activitate specială și se poate baza chiar pe o fază preliminară de creațe ( pregătirea fițuicilor) e condamnat în mod absolut. În schimb, școala tinde ( tindea?) să tolereze sau să premieze alte forme de copiere. Învățatul pe de rost și reproducerea exactă din memorie a unui text au fost multă vreme ( mai sînt încă, poate?) o
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
suspendată sau inversată: cel plagiat ( profesorul), era mulțumit să-și vadă propriile fraze reproduse cît mai exact. Mă îndoiesc că multor elevi li s-a spus foarte clar că e interzis nu numai să copieze după colegul de bancă, după fițuici sau cărț deschise sub bancă, dar și să învețe pe de rost și să reproducă cuvînt cu cuvînt texte din cărț și chiar din manual; că e o prostie să reproducă exact chiar ceea ce a spus profesorul lor. Cînd, în
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
mânăriile din timpul examenelor de bacalaureat." Dacă lucrurile stau cu adevărat astfel - și n-am nici un motiv să cred că fostul meu student exagerează - inspecțiile fanfaronice anunțate de ministrul Hărdău nu au absolut nici un rost. Urmele au fost șterse demult, fițuicile au dispărut, iar lucrările pot fi recorectate până la ziua de apoi. În plus, ce îndreptățire morală poate avea un ministru care ne arată că e un umil rob al sistemului: după ce a fost dată afară pentru modul rușinos în care
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
aflarea știrii! Iar când noul posesor al „copyright”-ului asupra numelui revistei l-a somat să înceteze editarea unei publicații devenită pirat, presupun că și-a ieșit din minți. Problema principală nu e dacă Vadim va continua să-și editeze fițuica naționalist-xenofobă sau dacă Sorin Roșca Stănescu va pune în circulație o revistă cu același nume, ori dacă se vor tipări, concomitent, zece sau o mie de publicații botezate la fel. Problema e că un individ care-și trâmbițează de treisprezece
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
știe că el este o epocă, și că o epocă, atât de spirituală, nu se uită. între timp, prin poștă, mi-a sosit un plic. în el, Lumea liberă tipărită la N.Y. pe o coală de scris îndoită, - o fițuică, însă fierbinte de atâta imaginație. Director, năstrușnicul meu drag, Pavel, numărul 814 din 7-13 mai 2004. Să înfrunți New York-ul cu aceste înfăptuiri pontice, în miniatură, - și Cavalerul tristei figuri învățat cu morile, ar roși... Reproduc numai două versuri ale
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
român" e prea de tot. Ce promovare a valorilor românești, fie și în limba pe care-o mai vorbim - din nefericire! -, doar magrebinii și noi, poate realiza unul specializat în detectarea măruntelor mizerii umane și-n transpunerea lor pe portativul fițuicii cu antetul Securității? Obișnuiți să ascundă și să se ascundă, turnătorii n-au cum să reprezinte ideea de deschidere. Ei sunt eternii fundași la închidere, uneltele ignobile prin care securiștii te făceau să taci, nu să "francofonizezi" ori să comunici
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
migălos pregătite, datorate cu siguranță și formației clasice a celui care nu a învățat să ciupească corzile chitarei pe plaja de la Vama Veche, la "Stuffstock" sau la alte deșănțări bahico - melodice de amatori cu pretenții de muzicieni și promovare de fițuici scrise pe genunchi. O muzică de o complexitate aparte, nedepistabilă cu ușurință în fluxul pasional și lesne de asimilat al muzicii răzgâiate în soarele sterp al unei Spanii mai mult africane decât europene, în interpretarea nefiresc de firească a lui
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
derulau: Război și pace, În căutarea timpului pierdut, Omul fără însușiri, Kafka, Dostoievski, Mann, Gogol, Enciclopedia Britanică, Pomicultura R.S.R., Eminescu în Ediția Perpessicius, Mersul trenurilor, Cartea de telefoane, Cartea noilor coduri ale străzilor din România etc. Și iată că și fițuica aceea mă încurca teribil. O singură frază, dacă făceam un mic efort, era îndestulătore. O frază? De ce nu un cuvînt! Un cuvînt?? De ce nu o silabă! O silabă??? De ce nu o literă! Și uite că am ajuns să condensez tot
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
îi plăcea omului să se simtă la largul lui și iarna sau vara, când îl apucau pandaliile socotelilor, umbla forfotă prin camere, numai în izmene și cămașă, scoțând o notă de ici, din cine știe ce dosar uitat în vreun sertar, o fițuică din cine știe care fund al pantalonilor, căci "aritmetica lui se făcea cu bătaie de cap", cum obișnuia el să spună, glumind. Într-una din zilele acestea de "aritmetică", tocmai picase Mișu la moșie. Tocmai luase licența în drept și venise glonț
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii române în Declarația de Independență, cărora le ramanem îndatorați, și cine au fost promotorii “limbii moldovenești” din Constituție, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea în infama fițuica de “dicționar moldo-roman”? Vitalia Pavlicenco: Limba română în Declarația de Independență a fost inclusă de deputații români, avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de scriitorii și oamenii de știință ce au promovat denumirea corectă a limbii noastre în acest act
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
de școală nouă din Caragiale, dau elevilor răspunsul mură-n gură. Mai grav e că, pe lîngă "nu e așa că...?", onorabilii dascăli recurg la suflat (metodă pe care au suflat-o, cum se spune, elevilor înșiși) și la copiută (fosta fițuica), nu de alta, dar ca să-i ajute cît de cît pe bieții candidați. Românul a luat, pîna una-alta, din spiritul economiei de piață doar trucurile care-l împiedica să dea faliment: ca să-și asigure normele, profesorii de liceu fac
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
mai curînd manevrabilitatea celor care le pun în circulație. Consecvența cu care în ultimii ani România a făcut o politică pro-occidentală începe să fie tot mai serios luată în seamă de presa din Vest. De presa care contează, nu de fițuici locale sau de posturi de televiziune de cartier. Cu această ocazie, poate, se va înțelege că nu există o formulă minune pentru îmbunătățirea imaginii țării. Există fapte palpabile și strategii politice vizibile care dau rezultate. Ziariștii occidentali nu au făcut
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
solemne. O a treia ipostază a lui Daniel Corbu o alcătuiește tranziția de la boema (mai mult ori mai puțin stilata) la livresc. De la mărturisirile "scandaloase", gen "Încrîncenat stau în jurul inimii" ( Preludii pentru trompeta și patru pereți). Sau: "diminețile ca niște fițuici" (ibidem). Sau: "Vai! Zac uitat că o jiletcă-n cuiere" (ibidem). Sau: "Vorbele mari tot plesnesc fără voie" (ibidem), autorul se convertește la idealul textului, al Cărții. "E un soi de mistica laică ("că o timidă religie/ ascultînd cum îmi
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
aerisire, redactorul-șef Dan Turturică l-a convocat în mare liniște pe superiorul meu direct, șef de departament Cristian Curus. După câteva minute, cel din urmă iese din gheretă și mă cheamă frumos la un triumvirat. Turturică-mi dă o fițuică cu un număr de telefon, super-sursă venită pe filiera Adamescu jr - ză mogul. Cineva de la AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului). Ideea era ca eu să mă întâlnesc cu sursa pentru a primi niște supercalifragilistice informații despre președintele instituției, Aurelian
Un jurnalist de la România Liberă și-a dat demisia după ce i s-a cerut să scrie un articol ”șantajist” () [Corola-journal/Journalistic/24119_a_25444]
-
era unul dintre genurile în care visam să activez, în timp ce printul avea câțiva băieți chiar buni. Cred că sunt bineștiute popririle și executările silite pe care AVAS-ul le-a făcut Unirii, firmă deținută de fostul meu mogul. Numele de pe fițuică mi-era cunoscut. Nu de mirare mi-a fost că persoana în cauză fusese subiectul unei anchete scrise cu puțin timp înainte de unul din colegii de la print. Deși treaba puțea de la început, am decis să mă văd cu sursa. „Poate
Un jurnalist de la România Liberă și-a dat demisia după ce i s-a cerut să scrie un articol ”șantajist” () [Corola-journal/Journalistic/24119_a_25444]
-
Că, la douăzeci și două de milioane de suflete, câteva unități trec zilnic pragul crimei, totdeauna odioasă, dar, altfel, fascinându-l pe spectator. Că nimeni și nimic nu-l oprește pe plătitor să schimbe postul sau să arunce cât colo fițuica. Recolta cea bogată în filme, ce ne oferă ea decât neloiala concurență telefoanelor erotice, cu impresionantele lor expoziții de mamele, bine frământate în pumni, pentru toate gusturile, inclusiv ale celor încă neînțărcați? Trăim în secolul publicității. Să aibă spectacolul violenței
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
luat doar note de patru, acum pretinde să fie așezat în rândul premianților clasei. în cumpănita lume occidentală hotărârile se iau după ce-au fost analizate toate paginile dosarului, nu doar ultima filă strategic așezată la vedere, deasupra teancului de fițuici, poltronerii și chiar crime. La București se uită elementul esențial: N.A.T.O. este cea mai importantă structură de securitate a spațiului occidental. O structură bazată pe sisteme de informații comune, pe o ideologie comună, pe o viziune asupra lumii comună
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
ziare vechi. De atâtea peregrinări pe asfaltul urban, tălpile i-au crăpat, încălțările îi sunt rupte și căptușite cu bucăți dintr-un tricou vechi, iar de poalele pardesiului său sărăcăcios poartă prinse în bolduri anunțuri de mică publicitate, afișe și fițuici de tot felul (există aici o asemănare cu personajul-pescar dintr-o povestire inclusă într-un articol mai vechi numit Despre scriitori); copiii îl ațâță, maturii îl acoperă cu ocări: "Golgota lui Bikinski era asfaltul." Bikinski, pictorul de icoane care printre
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
noi, cu camere, polițiști prin școală, jandarmi, supracomisie și tot am reușit să copiem. Cum? Supraveghetorii au deschis fereastra și rama a acoperit ecranul camerei. Practic, nu s-a văzut nimic și noi ne-am văzut liniștiți de copiat din fițuici!”, a explicat tânăra studentă. ,, În plus, camerele astea-s proaste. Nu se vede mai nimic, iar o mișcare e dată cu întârziere, la fel ca o camera web de laptop”, a adăugat fata. O altă femeie, care a venit să
REPORTAJ - Evaluarea națională pe ritm de Conect-R: ,,Eu vara asta nu învăţ!” by Stan Aurica () [Corola-journal/Journalistic/22633_a_23958]
-
Știri Fără surle sau trâmbițe dar cu mult zgomot tipografic, anunțăm apariția pe piața de idei a numărului 2 al ziarului Energiea, ediție care a văzut lumina tiparului luni, pe 23 aprilie. Așa cum probabil știți deja, fițuica pe care o propunem spre lectură pofticioasa o dată la două luni este publicația stabilimentului de informare și experiment urban cu același nume. Mai exact, cateva pagini, nici prea multe, nici prea puține, din care puteti află câte ceva în plus despre
A apărut numărul 2 al ziarului Energiea [Corola-blog/BlogPost/97192_a_98484]
-
o distanță mai mică de cinci metri. La Cinema Patria, unde a avut loc întâlnirea cu seniori ai ACL, apoi o la dezbatere cu blogerii ACL. Însoțit de staful de campanie. Mă așteptam, conform intoxicărilor tembel viziunilor, să văd promtere, fițuici, consilieri panicați ... Nimic! Un om calm, bine clădit, sigur pe ce spune și cum spune. Întrebările nu au fost dintre cele mai comode. Mai ales la bogeri! E drept, unele nu-și aveau locul și rostul! Puse de niște ziariști
TABLETA DE WEEKEND (83): PANZERUL JOHANNIS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383698_a_385027]