58 matches
-
de 50A), formează discurile clare, DC și sunt formate din proteinele: actină, tropomioizină și troponină. Moleculele de actină sunt particule mici (G.M = 70.000 ) care sunt așezate ca două lanțuri torsionate (ca un șirag de perle) dând o formă fibrilară. Fiecare lanț este însoțit de două filamente atașate intim de molecule tropomiozină. între filamentele de tropomiozină se găsesc moleculele de troponină (proteină globulară cu G.M=50.000) care are o puternică afinitate pentru ionii de calciu, inițiind contracția mușchiului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rezervă. 2.7.1.3. Celuloza este un poliglucid vegetal, component principal al pereților celulari ai plantelor, având rol de susținere. Masa moleculară a celulozei variază între 1,5 . 106 6 . 106. Celuloza pură este o substanță amorfă cu structură fibrilară, insolubilă în apă și solvenți organici, dar solubilă în soluție amoniacală de hidroxid cupric Cu (NH3)4 (OH)2 numită soluție Schweitzer. Macromoleculele de celuloză formează lanțuri lungi, filiforme, unite prin legături de hidrogen, alcătuind fibrele de celuloză. În fibre
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
unite prin legături de H, iar pentru fibroină este specific modelul antiparalel cu catenele orientate în sens opus antiparalel, iar radicalii R orientați într-o singură parte: Modelul tip colagen este o structură secundară de tip special atribuită colagenului, proteină fibrilară din țesuturile conjuctive, tendoane, cartilagii, oase, bogată în glicocol, prolină, hidroxiprolină. Prezența aminoacizilor Pro și Pro (OH) 25% fac imposibilă formarea legăturilor de H și implicit existența structurilor helicoidale sau în planuri pliate. Structura secundară a colagenului este un triplu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
secundară și terțiară, determină forma și solubilitatea proteinelor. Din acest punct de vedere se cunosc două tipuri de proteine: fibrilare și globulare. Proteinele fibrilare au structură filiformă formată din catene polipeptidice lungi și stabilizată prin legături de H intercaternare. Structura fibrilară se caracterizează prin rezistență mecanică și insolubilitate în apă. Dintre proteinele fibrilare fac parte keratinele, fibroina, colagenul, care conferă elasticitate, protecție și rezistență mecanică țesuturilor. Proteinele globulare au moleculele ovale cu o structură terțiară mul încolăcită; sunt solubile în apă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
din țesutul muscular cu o structură dublă: o porțiune filiformă alcă tuită din trei catene helicoidale răsucite și o porțiune globulară la capetele catenelor. Datorită acestei structuri mixte miozina va avea un dublu caracter, atât de proteină globulară, cât și fibrilară. Fibrinogenul este proteina fibrilară din plasma sanguină cu rol în procesul de coagulare a sângelui, proces ce constă în transformarea ireversibilă a fibrinogenului în fibrină, în prezența trombinei și a ionilor de calciu. 4.3.10. Proteine conjugate(Heteroproteine) Proteinele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
o structură dublă: o porțiune filiformă alcă tuită din trei catene helicoidale răsucite și o porțiune globulară la capetele catenelor. Datorită acestei structuri mixte miozina va avea un dublu caracter, atât de proteină globulară, cât și fibrilară. Fibrinogenul este proteina fibrilară din plasma sanguină cu rol în procesul de coagulare a sângelui, proces ce constă în transformarea ireversibilă a fibrinogenului în fibrină, în prezența trombinei și a ionilor de calciu. 4.3.10. Proteine conjugate(Heteroproteine) Proteinele conjugate sunt combinații între
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fiică, de regulă foarte subțiri, nu mai prezintă o structură lamelară. Analiza atentă a imaginilor electronomicroscopice ale pereților celulari de la diferite specii de drojdii a condus la concluzia că, polizaharidele parietale se prezintă sub două aspecte diferite: amorfă și cristaloidă (fibrilară). Componenta amorfă este constituită în principal din mananproteine (mai puțin din chitină, lipide, etc.) și este segregată în zona externă, în timp ce componenta fibrilară este formată în exclusivitate din glucan și este localizată în zona internă, unde formează o rețea densă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
drojdii a condus la concluzia că, polizaharidele parietale se prezintă sub două aspecte diferite: amorfă și cristaloidă (fibrilară). Componenta amorfă este constituită în principal din mananproteine (mai puțin din chitină, lipide, etc.) și este segregată în zona externă, în timp ce componenta fibrilară este formată în exclusivitate din glucan și este localizată în zona internă, unde formează o rețea densă de microfibrile intersectate și solidarizate între ele și cu celelalte componente structural-funcționale parietale. 1.1.1.5. Creșterea peretelui celular La celulele de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
pot reveni astfel la celula tipică, numai în cazul cultivării lor pe un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care previne spălarea componentei solubile a matrixului parietal. În cazul cultivării pe medii lichide, protoplaștii acestor drojdii formează numai componenta fibrilară a peretelui celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de cei prezenți în pereții drojdiilor care
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
organizând pe suprafața protoplastului o rețea tridimensională, formată în principal din glucan β-(1-3), β-(1-6) linkat, la care se adaugă mici cantități de chitină. Când protoplaștii speciilor care înmuguresc sunt cultivați pe medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se formează simultan . După circa 8- 12 ore de la incubarea protoplaștilor, pereții celulari sunt complet regenerați având o organizare arhitecturală și compoziție chimică similară cu cea a celulelor normale. Protoplaștii drojdiilor fisionabile, (de exemplu Schizosaccharomyces pombe,Saccharomyces versatilis
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
scheletului cromozomului. Așa cum a arătat U. K. Laemli, acest schelet este format din două feluri de proteine: scafold-proteins cu masă moleculară mai mare (180 kDa) legate prin ioni de Cu++ și molecule de topoizomeraza II. Structura ca atare, este una fibrilară, respectivele fibre proteinice ce constituie și sistemul SMC (Structural Maintenance of Chromosome) având o orientare paralelă cu cromatidele. Studiile dedicate structurii moleculei tridimen sio nale de ADN au fost aduse la cunoștința specialiștilor când biochimista Rosalind Franklin (1920-1958) din Anglia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și evaluarea paraclinică a cauzelor mai rare de comă: nivel seric de tirotropină, hemoculturi, dozări toxicologice. Se adaugă analiza completă a lichidului cefalorahidian: proteine, glucoză, celularitate, antigen criptococic, titruri virale. Enolaza serică neuron-specifi că (NSE), proteina astrocitară solubilă (S-100B), proteina fibrilară acidă, neurofilamentul și procalcitonina sunt biomarkeri ai prognosticului după stopul cardiac. Graficul coeficientului de difuzie aparentă asociat rezonanței magnetice nucleare cuantifică ischemia în evoluție. Monitorizarea multimodală (electrică și metabolică) a dus la conceptul actual de „mapping funcțional“, identificându-se precoce
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
Scăderea temperaturii corpului duce la diminuarea nivelului seric de enolază și probabil în târzie apoptoza neuronală (1). Afectarea acută cerebrală secundară opririi cardiace se evaluează seric alternativ, în prezent, și prin alte determinări: proteina astrocitară solubilă (S-100 B), proteina fibrilară acidă, neurofilamentul H și procalcitonina. Imagistic, în acest context, standardul este reprezentat de rezonanța magnetică de difuzie, care furnizează hărți ale țesutului cerebral prin reprezentarea grafică a coeficientului de difuzie aparentă. Modificările spațio-temporale ale acestuia ilustrează mecanismul clasic al injuriei
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
dintre persoanele grav rănite și-au recăpătat cunoștința după o zi. Cele pe care nu le-am putut salva au fost persoanele cărora plămânii și inima încetaseră să le funcționeze înainte de a ajunge la noi. Cealaltă variantă era să îi fibrilăm și să le restabilim pulsul, dar ar fi rămas în stadiul de «legumă» toată viața. Recuperarea durează foarte mult pentru o persoană aflată în starea aceasta. — Ați primit vreo informație de la Poliție sau de la Pompierie? Mă gândesc că, televiziunea ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nu mă lasă, uneori fac pe mine. Toți se poartă ireproșabil, sînt bîntuit de recunoștință, amețit, Înviorat brusc la ore tîrzii cînd mă trezesc lac de recunoștință. Saluturile care mă asaltează din toate părțile Îmi Încălzesc valvele cardiace obosite. Jugulara. Fibrilez. Și ei sînt bîntuiți de recunoștință, față de mine. PÎnă și la cantina de la serviciu am primit multă vreme mîncare mai bună. CÎștigasem concursul. Mi-am permis luxul de a-mi cumpăra abonament pe-o lună la metrou, zece țigări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
asemenea, valori plasmatice crescute ale IAPP. Ca și pentru insulină, secreția de amilină este scăzută în T1DM și crescută în T2DM. Producția crescută de amilină (întâlnită ades în T2DM) poate conduce la amiloidoză β celulară, dată de autoagregarea și transformarea fibrilară a amilinei, despre care am amintit mai înainte. Nu s-au înregistrat variații în structura genei amilinei, care să fie incriminate în acest proces. Agregarea fibrilelor in vitro (fibrilogeneza) depinde de aminoacizii Ala-Ile-Liz-Ser din pozițiile IAPP 25-28, care variază în funcție de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
efecte (la care se adaugă și inhibiția senzației de foame) sunt înregistrate și după administrarea unui analog de IAPP denumit Pramlintide. Acest analog se obține prin înlocuirea prolinei din moleculă în pozițiile 25, 28, 29, regiune aminoacidică implicată în transformarea fibrilară a moleculei. Valoarea terapeutică a acestui analog urmează a fi validată în viitorul apropiat. Acțiunile amilinei sunt multiple, participând în reglarea metabolismului energetic. În mușchi, amilina inhibă secreția de glicogen, stimulează glicogenoliza și glicoliza (crește producția de lactat). In condiții
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cu albumină. Pentru examenul histopatologic standard al sistemului venos superficial și al venelor perforante au fost utilizate, suplimentar colorației uzuale hematoxilină-eozină, colorații speciale (van Gieson, PAS - acid periodic-reactiv Schiff) cu scopul de a evidenția componenta conjunctivă (matrice extracelulară nefibrilară și fibrilară - colagen, elastină). Protocolul utilizat pentru colorații este prezentat în continuare: Colorația Hematoxilină-Eozină deparafinare, hidratare (benzen, toluen, xilol, alcool absolut, alcool 96%, alcool 70-80%, apă); spălare cu apă de robinet; hematoxilină Bohmer, 2-10 minute, funcție de maturarea acesteia; diferențiere cu alcool acetic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Tunica medie a prezentat hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui venei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui venei, ca o reacție la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui venei, ca o reacție la presiunea venoasă crescută. În paralel, au existat și fibre elastice rupte, fragmentate, cu dispoziție izolată printre celulele musculare netede sau fascicolele de colagen. • Tabloul morfologic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la presiunea și perfuzia deficitară de la acest nivel sau o consecință a modificărilor cantitative
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hipoxie consecutivă stazei venoase. Mai mult, identificarea unor leziuni izolate semnalează declanșarea procesului patogenic pe toată lungimea venei, fapt care impune o revizuire a concepțiilor terapeutice. Asociată evaluării endoteliale, analiza țesutului conjunctiv subendotelial a relevat creșterea cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară, cu rezultat în hipertrofia intimală. În condițiile în care afectarea endotelială progresează și devine severă, datele publicate în literatură (Wali, Eid, 2002, Somers, Knaapen, 2006, Elsharawy et al., 2007) indică, pentru intima venelor varicoase, falduri și invaginații ale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dilatație, nu este însoțită de o subțiere a peretelui în manieră generalizată, ci doar izolată - leziune care poate fi interpretată ca o atrofie zonală. Apariția și efectele zonelor izolate, mult mai subțiri, caracterizate morfologic prin leziuni degenerative endoteliale și degenerare fibrilară colagenică în țesutul subendotelial sunt compensate - cel puțin parțial - de zone cu dimensiuni crescute prin producerea de material nou, în principal colagen. Prezența de variații importante în dimensiunile peretelui venelor varicoase, în diferite teritorii, reflectă stadii diferite în dezvoltarea procesului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de reflux sunt indicatori fiabili pentru apreciarea statusului evolutiv, valorile acestor parametri structurali și funcționali fiind corelate semnificativ statistic cu stadiul bolii varicoase. • Modificările structurii morfologice microscopice a peretelui venos sunt rezultatul perturbării echilibrului dintre componentele endotelială, matriceală amorfă, matriceală fibrilară și musculară netedă. Deși rolul principal este atribuit celulelor musculare netede din tunica medie, leziunile sunt extrapolate în intimă. Hipertrofia intimală, datorată creșterii marcate a matricii extracelulare fibrilare colagenice și elastice, precum și prezenței celulelor musculare migrate din medie - și nu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]