13 matches
-
inferior - fracturi/dizlocări ale soldului - fracturi ale femurului - fracturi tibiale/fibulare (incluzând articulația gleznei) - fracturi ale talusului și calcaneului - fracturi/dizlocări tarso-metatarsiene - fracturi ale antepiciorului 2.1.3. Țesutul moale - umăr - coafa rotatorilor, labrumul glenoidal, tendonul bicepsului - încheietura mâinii - complexul fibrocartilaginos triunghiular - genunchi - meniscuri, ligamente încrucișate, ligamente colateral - glezna - principalele tendoane și ligamente 2.2. Infecții - osteomielita acută/subacuta/cronica - spinală - schelet apendicular - osteomielita posttraumatica - tuberculoza - spinală - schelet apendicular - infecții rare (exemplu: lepra, bruceloza - doar manifestările principale) - paraziți comuni în întreaga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
inferior - fracturi/dizlocări ale soldului - fracturi ale femurului - fracturi tibiale/fibulare (incluzând articulația gleznei) - fracturi ale talusului și calcaneului - fracturi/dizlocări tarso-metatarsiene - fracturi ale antepiciorului 2.1.3. Țesutul moale - umăr - coafa rotatorilor, labrumul glenoidal, tendonul bicepsului - încheietura mâinii - complexul fibrocartilaginos triunghiular - genunchi - meniscuri, ligamente încrucișate, ligamente colateral - glezna - principalele tendoane și ligamente 2.2. Infecții - osteomielita acută/subacuta/cronica - spinală - schelet apendicular - osteomielita posttraumatica - tuberculoza - spinală - schelet apendicular - infecții rare (exemplu: lepra, bruceloza - doar manifestările principale) - paraziți comuni în întreaga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
însărcinate au acuzat dureri de spate sau în regiunea sacrală în timpul sarcinii, din cauza schimbării poziției corpului și a centrului de gravitate, care provoacă distensia mușchilor și a ligamentelor. Regiunea lombară constă în cinci vertebre (L1-L5). Între acestea se află discuri fibrocartilaginoase, care acționează ca niște perne, împiedicând frecarea intervertebrală și protejând măduva spinării. Nervii vin de la și se îndreaptă către măduva spinării prin intermediul canalelor specifice dintre vertebre, dând pielii simțul tactil și trimițând mesaje mușchilor. Stabilitatea coloanei este dată de ligamentele
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
arcada alveolară inferioară) se află dinții mandibulari. Fața externă sau fața anterioară are pe linia mediană o creastă verticală puțin proeminentă - simfiza mentonieră ("Symphysis mandibulae"), care este locul de fuziune a celor două jumătăți din care se formează mandibula, este fibrocartilaginoasă la făt și se osifică în primul an de viață. Simfiza mentonieră se continuă în jos printr-o proeminență triunghiulară, cu baza în jos, - protuberanța mentonieră ("Protuberantia mentalis"), care este caracteristică speciei umane. Lateral de simfiza mentală, sub dinții incisivi
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
și calcaneu. Rolul acestuia în formarea cavității de recepție devine foarte evident pe o piesă osoasă a piciorului de la care s-a extras talusul. Ligamentul calcaneonavicular plantar este constituit, de fapt, din două părți una infero-laterală fibroasă, iar alta supero-medială fibrocartilaginoasă. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
fețe: una anterioară, alta inferioară și a treia posterioară. Fața anterioară articulară are de obicei o formă de semilună și formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Fața inferioară, calcaneană, este și ea articulară, și poate să se articulează cu fața superioară a calcaneului, participând la coaliția (sinostoza) talocalcaneană. Fața posterioară este nearticulară. Osul trigon este cel mai adesea unic și măsoară mai puțin de
Osul trigon () [Corola-website/Science/335960_a_337289]
-
al procesului posterior al talusului se află un os mic supranumerar numit osul trigon. Fața anterioară articulară a osului trigon formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Osul trigon nu trebuie confundat radiologic cu o fractură a tuberculului lateral. Osul trigon ("Os trigonum") (din latina "trigonon" = triunghi) este un osișor supranumerar (accesoriu) independent al tarsului situat în partea posterioară a talusului, lângă tuberculul lateral al
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
fețe: una anterioară, alta inferioară și a treia posterioară. Fața anterioară articulară are de obicei o formă de semilună și formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Fața inferioară, calcaneană, este și ea articulară, și poate să se articulează cu fața superioară a calcaneului, participând la coaliția (sinostoza) talocalcaneană. Fața posterioară este nearticulară. Osul trigon este cel mai adesea unic și măsoară mai puțin de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Berndt și Harty (1959), la care a fost adăugat ulterior stadiul 5. Tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat pentru leziunile fără deplasare este controversat. Tratamentul chirurgical constă în excizia și forajul fragmentului rămas pentru a permite revascularizarea și metaplazia fibrocartilaginoasă; în leziunile acute care cuprind cel puțin 33% din domul medial sau lateral se practică reducerea sângerândă și fixare internă cu sau fără adeziv cu fibrină sau cu broșe absorbabile. Pentru fragmentele mici în stadiile 3, 4 la adulți și
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a trunchiului și se întinde de la extremitatea cefalică, pe care o susține prin atlas, susține coastele prin intermediul vertebrelor toracice, iar cu centura pelvină prin sacrum, pe care se sprijină. Coloana vertebrală este alcătuită din vertebre legate între ele prin intermediul discurilor fibrocartilaginoase și prin ligamente. Coloana vertebrală îndeplinește următoarele funcții: 1) funcția de susținere (susține trunchiul, imprimând individului o postură caracteristică); 2) funcția de protecție (apără măduva spinării împotriva agresiunilor mecanice); 3) funcția de mobilitate (prin complexitatea construcției sale, conferă corpului posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
bronhii). Cavitatea nazala cuprinde două etaje: unul superior, olfactiv învelit de mucoasa olfactiva; unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazala de tip respirator. Laringele îndeplinește două roluri: conduce aerul în plămâni; reprezintă organul principal al fonației. Traheea este un organ fibrocartilaginos ce continuă laringele. Partea inferioară a traheei ajunge în mediastin și se bifurca în cele două bronhii dreapta și stânga. Bronhiile principale dreapta și stânga ajung la lobii pulmonari prin hil, unde se împart în bronhii lobare. Plămânii alcătuiesc organele
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
arahnoidiene sau parazitare. Dintre acestea, 11 au fost operate. Cele 13 observații sunt distribuite topografic astfel: tumori rahidiene 3 observații, tumori extradurale 1 observație, tumori intradurale 7 observații, tumori intramedulare 2 observații. A. Tumori rahidiene: 3 cazuri Obs. 1. Nodul fibrocartilaginos. Bolnavă, de 33 de ani, cu paraplegie dureroasă,flasca, cu anestezie În să, incontinenta totală a sfincterelor, evoluție de 7—8 luni. Veche epileptica, anemie marcată, infecție urinară. P.L. = fără modificări. Diagnostic clinic : compresiunea cozii de cal la nivelul vertebrei
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
nivelul L4. Starea generală a bolnavei nu permite ablația tumorii, ce este amânată pentru un al doilea timp. Se Închide plaga operatorie fără a deschide dura. Supurația postoperatorie determina decesul bolnavei 6 săptămâni mai tîrziu. Examenul anatomopatologic evidențiază un nodul fibrocartilaginos al discului L4—L5. Discuția cazului. Elsberg afirmă că nodulii cartilaginoși reprezintă 14% din tumorile extradurale și 2,8% din totalitatea tumorilor rahimedulare. Hagueneau, În 1932, constată numai 29 de cazuri publicate În literatură. A. Moruzi precizează: În realitate nu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]