9,472 matches
-
cu destrămarea întregului univers. Oroarea nu trebuie niciodată să fie compactă. Trebuie să-i dai cititorului ceva, o scândură de care să se agațe în acest ocean al dezolării. Rolul autorului nu este să-l tortureze pe cititor, ci, prin ficțiunea pe care i-o propune, să-l facă, într-un fel sau altul, să se simtă bine." A treia secvență. Ne îndreptăm spre hotel. E seară și ploaia, care nu contenește de trei zile, a încetat. Îl ajut să scoată
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
Ele au aceeași pasiune în a-și susține ideile, chiar dacă modul lor de gîndire este complet diferit de cel al personajelor autorului romanului Bunavestire. Această densitate ideatică foarte mare produce un mic paradox. Deși autorul le recomandă ca opere de ficțiune, romanele lui Dan Stanca sînt adesea decodate și interpretate de cititori și de critica literară ca eseuri mai mult sau mai puțin camuflate. Se vorbește mereu despre ideile din romanele lui Dan Stanca și mult mai rar despre eventualele calități
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
și interpretate de cititori și de critica literară ca eseuri mai mult sau mai puțin camuflate. Se vorbește mereu despre ideile din romanele lui Dan Stanca și mult mai rar despre eventualele calități artistice ale acestora. Prin intermediul cărților sale de ficțiune, autorul trage semnale de alarmă cu privire la degradarea morală și spirituală a României în anii care au urmat căderii regimului comunist. Ideile sale sînt cel puțin la fel de percutante ca cele expuse de Horia-Roman Patapievici în faimosul și foarte controversatul său eseu
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
în anii care au urmat căderii regimului comunist. Ideile sale sînt cel puțin la fel de percutante ca cele expuse de Horia-Roman Patapievici în faimosul și foarte controversatul său eseu Omul recent. Enunțarea unor idei cu asemenea miză într-o carte de ficțiune este, într-un fel, contraproductivă. Un roman presupune o cu totul altă grilă de lectură decît un eseu. În lumea contemporană, în condițiile dezvoltării fără precedent a tehnologiei comunicaționale, cînd marile dezbateri de idei se poartă prin Internet și mass-media
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
editura, în 1988, eram în Hoboken, în New Jersey, iar prima revistă din SUA, care publica în special scriitori americani, creată în 1928, se numea Talisman. Publicăm în special poezie, în proporție de 90 %, dar și critică, eseuri, și ocazional ficțiune. Cei care scriu ficțiuni sunt publicați de edituri comerciale, de aceea noi încercăm să sprijinim poezia. LVR - Pornind de la întrebarea esențială a acestui festival, vă întreb: de ce scrieți? EF - Adevărul e că nu știu de ce scriu. E un lucru foarte
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
în Hoboken, în New Jersey, iar prima revistă din SUA, care publica în special scriitori americani, creată în 1928, se numea Talisman. Publicăm în special poezie, în proporție de 90 %, dar și critică, eseuri, și ocazional ficțiune. Cei care scriu ficțiuni sunt publicați de edituri comerciale, de aceea noi încercăm să sprijinim poezia. LVR - Pornind de la întrebarea esențială a acestui festival, vă întreb: de ce scrieți? EF - Adevărul e că nu știu de ce scriu. E un lucru foarte complicat. Nu știu dacă
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
o moarte sufletească a cărților, și ea este cu atît mai tristă cu cît cauza ei nu stă în paginile lor, ci în sufletul cititorilor. E un adevăr banal că, înaintînd în vîrstă, putința de a ne lăsa în seama ficțiunii livrești scade tot mai mult. Lecturile care ne-au format ființa și, uneori, ne-au hotărît destinul le-am avut întotdeauna în tinerețe. După acest moment al exaltării juvenile, nu mai urmează decît exersarea premeditată a unei aptitudini ce transformă
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
impresie este pentru că lumea ce răzbate din rîndurile lor mai poate exercita o atracție asupra noastră. Cînd această atracție va dispărea, lumea lor va muri. în măsura în care este adevărat că, înaintînd în vîrstă, capacitatea de a te lăsa în voia unei ficțiuni scade, același lucru este valabil în cazul înaintării în vîrstă a unei întregi generații. Pesemne că peste 50 de ani, lumea cărții lui Mircea Berindei nu va mai spune nimic nimănui. Pînă atunci însă, Paravanul venețian rămîne o carte bună
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
Alexandra Olivotto Că tot vorbeam de filmul de ficțiune care a gonit documentarul afară din sala de cinema, iată un contraexemplu: Marele Jaf Comunist, comis de Alexandru Solomon. Care se avântă pe foarte marile ecrane din mall-uri. Unii zic că bine face, alții, că ar merita dat pe
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
călătorie pe mare, ajunge în portul Islay de pe țărmul vestic al Americii de Sud, de unde își continuă drumul călare prin Anzi pentru a ajunge în orașul Arequipa. Mario Vargas Llosa a vrut să transpună toate aceste date reale într-o carte de ficțiune, dar trebuie precizat că, începând să se documenteze, cu seriozitatea care-l caracterizează (pentru Sărbătoarea țapului a citit sute de cărți și documente), Llosa a descoperit legătura de rudenie care exisa între Flora Tristán și pictorul Paul Gauguin. Avea acum
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
sărăcia pe lângă care trece echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de a înțelege, prin reconstituire, cum au putut parcurge Alexandru și armata sa un traseu de 32.000 de kilometri, nu de a reproduce ,adevărul istoric" , oricum, o ficțiune, fapt de care creatorii documentarului sunt perfect conștienți. Ca să îl citez pe Michael Wood: ,e greu să fixezi personaje în istorie pentru că ele sunt, ca și noi, mereu pe fugă tocmai pentru că le reinventăm tot timpul" . Quod erat demonstradum: un
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
anti-mimesis-ului. Această carte, la o adică, se poate scrie (avem dovada), dar nu se poate citi. Căci, numai pentru că încearcă altceva, asta nu înseamnă că și devine ceva. Încheind, Bestseller îmi apare drept romanul inutil al unui Ed Wood al ficțiunii ce nu are, din păcate, nici măcar atu-ul unui Bela Lugosi ramolit. Făcînd legătura cu ce spuneam în debutul cronicii, cred că e timpul și pentru noi, cititorii, să învățăm mecanismul promovării cărților și să fim puțin mai circumspecți cu
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
bucățică din ‘aură’ ta. mă gândesc serios la L și P că, în coaliție anti-bolsevica, te condamnă pentru că doresc ceva de la tine ce nu ai putea să le dai niciodată (un buchet de flori, poate, dar unul ‘real’, nu doar ficțiunea lui ‘cu admirație profundă’). eu zic că ai fost pe target cu smart-ul, dar se poate să fie și mai mult. deci, intrebarea rămâne: ce vor ei de la tine, ceva ce nu ai putea să le dai niciodată, si pentru
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
forai după chintesențele bentonice ale ideii de “brand”, îți mai “indexai” cu vreun milion de pixeli, imaginea. Mă îndoiesc că ai băgat în seamă chestiile serioase. Mă îndoiesc că ai estimat cam cît “supraviețuiește” D Bucurenci, odată extras din “formolul” ficțiunii mediatice, cîte minute ar putea să-și proptească picioarele în REALITATE fără să simtă “furnici pe toată talpă”. Am dubii serioase că te-ai întrebat, în fața auditoriului, ce valoare ar mai avea platitudinea și aberația dacă n-ar fi servite
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
Barbu ori Adrian Păunescu. "Colaboraționiști din toate țările (și din toate timpurile), uniți-vă!" - aceasta ar fi esența apelului lansat prin Televiziune de o persoană direct interesată în problemă". Revenind la tonul serios, eseistul semnalizează "un mic incovenient" al "amabilei ficțiuni" care-i înghesuie pe marii creatori ai Europei laolaltă cu comuniștii dâmbovițeni și anume folosirea abuzivă a verbului a colabora: "În limbile europene, colaboraționistul e cel ce colaborează cu criminalii. Or, "colaborarea" (relativă!) cu Augustus, cu Regele-Soare ori cu prinții
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
flagranțelor. Cât privește persoana acestui domn țepeneag, nu m-a preocupat deloc înainte de acel articol și nici după. Atunci, în emisiunea televizată care a declanșat scandalul, dl. țepeneag (sau Tsepeneag?) era o iudă fleșcăită și nimic altceva. - Dincolo de cărțile de "ficțiuni speculative" și de Vremea Mânzului Sec, scrisul Dvs. e profund impregnat de realitatea zilei (socială, politică, economică etc.). Nu credeți că există un risc în această "întrețesere" cu momente și personaje trecătoare, perisabile? Ca și în cazul publicisticii politice făcute
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de o generație, erau, în esență, văluri magice, forme investite tacit cu puterea miraculoasă de a conserva tinerețea și de a recepta fericirea. Deoarece numai într-o lume pentru care puterea aspirației este mai mare decît prezumția morții și energia ficțiunii depășește cu mult orizontul cotidianului, corpul se poate încredința, fără suspiciunea incompatibilității, unor asemenea construcții la limita neverosimilului. Costumele acestea, îmbrăcate episodic și apoi transmise ca zestre, au devenit și un altfel de zestre, migrînd către iatacurile domnești sau, mai
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
că nu. Autorii eseurilor din volumul coordonat de Marius Oprea nici nu-și propun să ajungă prea departe: studiul lui Oprea, Partidul și Securitatea, e o prelungire a preocupărilor din Banalitatea răului, cel al lui Nicolae Videnie (De la autobiografie la ficțiune. Material suplimentar la dosarele de cadre) e pur și simplu o descriere a documentelor din această arhiva, cel al Ioanei Cirstocea (Eșalonul de mijloc al partidului unic - norme și practici de promovare) face parte dintr-o cercetare mai amplă privind
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
două zile." Ioan Vieru are o privire de spectator, ca în fața scenografiilor angoasante ale lui De Chirico. Cu greu se poate decela realismul din metaforă, totul este filtrat subtil, filosofic, amestecând vidul gesturilor moderne, al întrebărilor noastre moderne, în textura ficțiunii poetice: "firească lupta pentru existența/ spunem continuu/ mulțimi căutate de sălile de gimnastică/ un animal preistoric trece stradă în zori/ spre cafenele literare/ ar putea fi altfel cafenele/ când marile preocupări nu sunt doar politice/ că mișcarea umbrei prin vis
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
lucide și fără grija de a ascunde ceea ce nu convine, Maria-Luiza Cristescu aici își dă măsura talentului critic. Sadoveanu nu s-a străduit să aibă prea multe idei mulțumindu-se cu a povesti fără a inventa, Filimon "a făcut din ficțiune dreptate ca cetățean", Accidentul este o carte pedagogică, dezechilibrată prin încărcarea formulei, personajele lui Camil sunt de fapt niște idei, iar Donna Alba este o bagatelă de roman etc. Am scos din context aceste exemple negative fără a lăsa să
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
a devenit un profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît a ajuns să fie parodiat în talkshow-urile de largă audiență. Gen literar-jurnalistic hibrid, pamfletul se află la hotarul dintre ficțiune și non ficțiune. Afirmațiile emise sub umbrela acestui gen pot fi apreciate de cititor cu distanță estetică, recunoscindu-i-se autorului ingeniozitatea în alegerea formulelor satirice, dexteritatea în exercițiul retoric al caricaturizării. în același timp, comentariile pamfletare pot fi luate în serios
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît a ajuns să fie parodiat în talkshow-urile de largă audiență. Gen literar-jurnalistic hibrid, pamfletul se află la hotarul dintre ficțiune și non ficțiune. Afirmațiile emise sub umbrela acestui gen pot fi apreciate de cititor cu distanță estetică, recunoscindu-i-se autorului ingeniozitatea în alegerea formulelor satirice, dexteritatea în exercițiul retoric al caricaturizării. în același timp, comentariile pamfletare pot fi luate în serios, considerate jignitoare și
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
a ei, deși eu scriam monografia cu pricina, nu ea. Tot modul ei de a citi și observa se baza pe o știință inefabila a detaliului. Ispitita mereu de exhaustiv, n-avea cum să-și aștearnă pe hîrtie evocările ori ficțiunile; se pierdea în labirintul memoriei, cu voluptate, ce e drept, fiind probabil convinsă că ține în mînă un fir al Ariadnei. S-ar zice că se înșela. A rătăcit o viață prin labirintul memoriei și spiritului ei de observație. Formă
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
Cronicar O publicație cu de toate Al doilea număr al COLUMNEI de la Tg. Jiu, revista trimestrială dirijată de dl Gh. Grigurcu, are de toate: critică, ficțiune, memorialistică, jurnal, interviuri. Remarcăm paginile de jurnal ale dnei Monica Lovinescu (vizita în România din 1996), cu aceeași economie și acuitate a notelor. Consecvent frustrărilor d-sale personale este dl Paul Goma, căruia revista îi reține de asemenea pagini de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
somptuoasă, triumfală prin reorientarea ei secundă, "formală", către rodnicie. Estetizarea declinului, a morbidului, a degenerescenței nu e oare o absolvire a lor sui generis? Viața în accepția ei rodnică (sacrală) se reîntoarce în planul creației ce-o restructurează (reabilitează) în ficțiunea lirică, potrivit cerințelor, acesteia. Să ne reamintim, ca avînd un caracter de generalitate, celebra proclamație a lui Arghezi: Din mucigaiuri, bube și noroi,/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi". Meritul lui Liviu Georgescu consistă în curajul de-a relua filonul
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]