369 matches
-
ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește în sat întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a înecat. Femeile cred însă că ursitoarele ursesc și-acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
elementele cosmice antropomorfizate realizează schema narativă, participând, în același timp, la acțiunea propriu-zisă, având multiple valențe. Astfel, natura realizează cadrul parcursului inițiatic, vestind și prevestind destinul: "Lângă curtea aceea se afla un măr nalt și frumos, carele înflorea îndată ce sosia ficiorul babei acasă; și când se ducea de acasă, pica floarea. Mărul acesta era așadară sămnul cel mai bun de știa baba când îi vine feciorul acasă."92 Umanizată, natura poate fi un spațiu de trecere înspre altă lume a fantasticului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada (Curnicea, de exemplu, seamănă cu Miorița). Anecdotica de tip cult este puțin prezentă, precum în Ficiorul crescut tu pădure; predomină succesiunea imagistică particulară doinei, precum în Călugărița, Dudia sau Picuraru cătră vruta lui. Renumele lui B. printre poeții dialectali a fost consolidat de poezia Dimândarea părintească; însuflețite de un acut alean al dezrădăcinării, versurile sunt de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
țării Românești dădea un document prin care Întărea stăpînirea a noi moșii, pentru Necula.Redau documentul mai jos: 1596.(7104) Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Costin). Unul dintre produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un Înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: „lăsat’au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea”. Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții lui Bilăi vornic”. Furdui apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea de pârcălab. E lesne de constatat că acești nepoți ai lui Bilăi își
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
serdarii ce alcătuiseră prost oastea lui Ștefăniță Lupu, în frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din Gugești”, Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documente constatăm că donatorii dețineau, într-adevăr, slujbe militare, dar și stăpâniri în sate vecine. Daniile pe care ei le fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nominale ale catagrafiei din 1774 sunt lipsite de rigoarea exactității, iar numărul locuitorilor era cu mult mai mare decât ni-l indică cele două catagrafii din 1772 și 1774. Nu am preluat și nu am dat cifrele din rubricile „ficiori burlaci de muncă”, nici „ficiori de privileghiați” și nici rubricile în care satele noastre nu au avut cazuri. De asemenea, nu am cuprins în datele de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1774 sunt lipsite de rigoarea exactității, iar numărul locuitorilor era cu mult mai mare decât ni-l indică cele două catagrafii din 1772 și 1774. Nu am preluat și nu am dat cifrele din rubricile „ficiori burlaci de muncă”, nici „ficiori de privileghiați” și nici rubricile în care satele noastre nu au avut cazuri. De asemenea, nu am cuprins în datele de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire. Numărul acestora nu e chiar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rubricile în care satele noastre nu au avut cazuri. De asemenea, nu am cuprins în datele de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire. Numărul acestora nu e chiar neglijabil, căci la rubricile „ficiori” se adună 65 persoane; noi bănuim că sunt fără familie, deci persoane singulare, iar cei arătați ca fiind fără căpătâi ajung la un total de 12 persoane, apreciind și la ei că numărul are în vedere persoane și nu familii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1836, când se constată că „iarăși părțile în pricină nu s-au înfățoșat”, motiv ca dosarul să fie clasat. Cu data de 3 august 1836 este înregistrat dosarul ce cuprinde documente ale unui proces purtat între „Eftinca, soția răposatului Ion, ficior lui Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii soțului său, „anume Ion și Ignat”, fii ai lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion și Ignat”, fii ai lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel de oameni să fie știutori de carte, cum e cazul slujitorilor, respectiv al vătafilor. Mulți din categoria acestora, în alte părți vor ajunge în rândul boierilor, cazul cel mai apropiat de noi fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]