669 matches
-
Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
dădeau în alte locuri. Tunurile bubuiau în partea de jos a Moldovei, înspre munți. În sat, mai ales ostașii cei răpuși și aduși la locurile de veci înștiințau că Țara era în război. Și trenurile doldora de combatanți și de fierăria lor ucigătoare, care zdruncinau șinele de cale ferată și scrâșneau din roți înspre Bulboaca și Munteni. Și lumea multă și străină, oameni oropsiți, femei, copii și bătrâni umblând în pribegie ca să-și scape viața. Un neam mereu călcat de străini
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
vreo trei ani și jumătate. Cam atât așteptaseră să li se împlinească visul de a deveni părinți. Să li se umple casa de gălăgia unui sâmbure de om. El era mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece de zăpadă spulberată de viscol, învăluind-o pe bătrâna moașă, ca într-o mantie de crăiasă. - Gligor, ficioru' mamii, i se adresă moașa precipitată, vinâ câ Veta ț-a adus
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
se adresă moașa precipitată, vinâ câ Veta ț-a adus pi lumi o ghitamai fata, frumoasâ ca șâ ea! - Fatâ? lăsă bărbatul să-i scape un oftat fără să vrea. Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
grupați în echipe de 2, să alegeți un nume echipei, oricât de ciudat, de haios, de trăznit sau de serios doriți, să fiți prezenți cu bună dispoziție în fiecare seară de Joi, după ora 20.00, în locația noastră, La Fierărie. Este obligatoriu să aduceți cu voi buna dispoziție, pofta de viață, pofta de prieteni și pofta de cultură. Nimeni nu are de pierdut. Toți câștigăm ceva: CULTURĂ. Adițional, câte 100 de lei pe ediție împărțiți primelor 3 locuri. Vom fi
2012, h 20.00, în fiecare seară de joi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1772/pub-quiz-joi-9022012-h-2000-in-fiecare-seara-de-joi [Corola-blog/BlogPost/99665_a_100957]
-
adversari în cunoștințe timp de 10 ediții. Premiul sezonului va fi acordat echipei care cumulează cel mai mare număr de puncte din toate cele 10 ediții și va consta într-un week-end pentru două persoane printr-o capitală europeană. La Fierărie ne invită să ne duelăm, dar nu în săbii ori alte arme, ci în luptă dreaptă pe CULTURĂ GENERALĂ. - La Fierărie - str. Stefan cel Mare nr. 3, - bl. 8, etaj 1 (fost Stirex)
2012, h 20.00, în fiecare seară de joi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1772/pub-quiz-joi-9022012-h-2000-in-fiecare-seara-de-joi [Corola-blog/BlogPost/99665_a_100957]
-
din toate cele 10 ediții și va consta într-un week-end pentru două persoane printr-o capitală europeană. La Fierărie ne invită să ne duelăm, dar nu în săbii ori alte arme, ci în luptă dreaptă pe CULTURĂ GENERALĂ. - La Fierărie - str. Stefan cel Mare nr. 3, - bl. 8, etaj 1 (fost Stirex)
2012, h 20.00, în fiecare seară de joi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1772/pub-quiz-joi-9022012-h-2000-in-fiecare-seara-de-joi [Corola-blog/BlogPost/99665_a_100957]
-
POPULARA MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. I Nuntă îndoliată (Fragment in continuare) La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin, băiatul Anicăi și intră cu el în fierărie. Are de dres ceva, la căruța lu' Goace. Mărin începu să tragă la foale. - Trage, mă, mai cu inimă! se răsti Mitru la el. O să-ți leg un chetroi de picere, ca să nu te mai salte foalele-n sus! Eu
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de fierărie din comună sunt vechi de peste 100 de ani. Legenda spune că sabia lui Ștefan cel Mare ar fi fost făurită aici la unul din atelierele de fierărie și ornamentată cu aur extras din râul Bistrița Aurie, de unde îi vine și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de fierărie din comună sunt vechi de peste 100 de ani. Legenda spune că sabia lui Ștefan cel Mare ar fi fost făurită aici la unul din atelierele de fierărie și ornamentată cu aur extras din râul Bistrița Aurie, de unde îi vine și numele. În trecut se exploata aurul prin metode arhaice, de exemplu, cernerea nisipului. În 2009 un cercetător din Germania a luat probe de nisip de pe Bistrița Aurie
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
alimentare Margarina și planctonul, sau tehnice-utilitare. Legumele bostănoase, la soroc sau timpurii : Castraveții, dovleceii (și desertul), pepenii ! Din grupa verzelor găsim : albă, roșie, sau creață Guliile și conopida, cea de Bruxelles, în orice piață ! Din legumele frunzoase : spanacul plin de "fierărie", Lăptuci, andive și marule, cu salata aurie ! Legumele condimentare, cu uleiuri aromate Dau gustul bun puse-n mâncare, sau în produse conservate Măraru-nfrunze sau tulpini și leușteanul : aromate Cimbrul și hreanul folosim : trufanda sau conservate ! Comestibila ciupercă, spontană sau cultivată
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1463645203.html [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
sulița aceea până atunci. În armata romană orice legionar era înzestrat cu două sulițe la încorporare. Una din sulițele pe care le avea în păstrare încă de la începutul carierei sale se deteriorase după ce fusese reparată de mai multe ori în fierărie unde fusese din nou înroșită în foc și bătută cu ciocanele așa încât în decursul anilor partea metalică pierduse din greutate prea mult. Gaius comandase însă de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plătise pe acesta cu mult peste
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
la 30 mai 2011 Când m-am ridicat în două picioare, n-am prea văzut nici un Popescu la conducerea social-economică a acelui curățel oraș de pe Mureș*). Marele făcător de bunuri și conducător de economie era baronul Neumann; la Andrényi era fierăria, la Appónyi pantofii, la Szabó sticlăria, la Domány covoarele. Fabrica de vagoane Astra o conducea gentlemanul-evreu Sapira. Popeștii (cu Popă, Popovici, Popovat, Popeanga) erau funcționari, profesori, clopotari, cantori, colonei e tutti quanti. Grosul banilor și managementul abia se infiltrau, cu
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_destramarea_ro_viorel_roman_1385711341.html [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
sus în camera ta! Othe opre ande ki" kamera! Acolo nicicând nu vor fi batiste argintii Othe nikana na avena dikhlore rupune Să-mi curețe față! Te vujarem mînră muies! Romanța lunii E gili la Chonutaniaki Luna a venit la fierărie E chonutani avili ka'i vignia Cu rochia să cu flori înmiresmate Peskia tsohasa parne sunghiarde lulugiantsa Tânărul o privește, o privește, O terno shiavo dikhăl-la, dikhăl, Tânărul o privește O shiavo dikhăltar lațe În aerul electrizat Ande o yagalo
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
încălecat caii. Aba anklistem pe grastende. Tinere, lasă-mă, nu calcă pe Terneia, muk-ma, na tho o punro pe albeața mea apretata munro parnimos muhliardo Călărețul se apropie O grastiari pashol Bătând topa câmpiei Marindoi e davuli le anlinjeski În fierărie tânărul Ande sastrilin o târno A închis ochii. Phandadea le yakha. Prin plantația de măslini ei vin Mashkar e bar le zektilinengi von aventar bronz și visări- gitanii Pirdune thai sune, le Romă capete ridicate share vazde și ochii pe
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Auzi, pasărea nopții Ashun, e chirikli la reataki Cum cântă-n copaci. Sar gilabel ande rukhănde. De-a lungul tăriei luna se mișcă, Dîlgal le tarpesko o chonoto chalel, Ținându-l pe tânăr de mână. Ninkărindoi le ternes vastestar. În fierărie țiganii plâng, Ande e sastrialin le Romă roven, țipă. chingara den. Aerul o veghează, veghează O hava arakhăl-la, arakhăl Aerul vegează asupră-i. O braval pa lațe dikhăl. Boemianca de Guillaume Apollinaire E Romni Traducere de A.Z. Foreman Boemianca
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
încearcă fără har. De veșnicii mă sbat și mă întorc Să prind de cer și aprig să-l sugrum. Aceleași ape vrăjile îmi torc Și stau golaș în veacuri și în drum. Bolnav mi-e iadul plin de mucegai Săracă fierăria de cătuși, Mă sfîșie mînia ca un scai Și blestem pe Isus de după uși. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 4 din noiembrie 1943 CUVINTELE MELE Cuvintele mele moi ca niște bureți Duceți-vă unde vreți, Unde vă place, unde
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
învățători PETROVICI. După terminarea claselor primare a urmat alte trei clase la Orșova unde era ocrotită de un frate al mamei Nicolae SCOBERCEA, pilot de Dunăre, meserie bună pentru acele vremuri și desigur și importantă. Tatăl Anei, Nicolae MARTINOVICI pe lângă fierărie, a mai lucrat și marinar pe remorcherele dunărene, dar avea să se stingă în anul 1951 în urma unei boli grele. Astfel că Lenca, mama Anei avea să rămână văduvă cu patru copii. Nu s-a mai recăsătorit și a reușit
ANA MEA, ANA LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ana_mea_ana_leonte_mihai_leonte_1379651737.html [Corola-blog/BlogPost/365078_a_366407]
-
în catedrală se face printr-o mică încăpere, adăugată ulterior. După acest vestibul urmează pronaosul deasupra căruia se află încăperea pentru cor și orgă. În balconul corului și la încăperea clopotelor se intră prin uși sculptate în stejar și cu fierărie din nichel pur. În exterior există două turle, cu o înălțime redusă. Icoana altarului principal îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe, lucrare realizată de Michael Angelo - Unterberger, directorul Academiei de Arte Frumoase din Viena, în 1754, iar icoanele laterale au fost
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]