39 matches
-
practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu motive naționale merg la Tudora - Botoșani. Fierăritul este o meserie pe cale de dispariție. O mai practică Mihai Macovei din Dumbrava și Toader Chiriacescu din Heci. Au fost renumiți tatăl și unul dintre frați, Jenică Chiriacescu și Fasailă de lângă bariera de la Heci. La Lespezi, au fost Grigore Airinei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Iarnă, au fost înființate din inițiativa fostului primar Gheorghe Tomoiagă, în anul 2007. Pe măsură ce înaintăm în sălile Muzeului avem impresia că ne afundăm într-o arhivă pe care ale cărei file sunt scrise ocupațiile de bază ale localității: țesutul, torsul, fierăritul, butinăritul, plutăritul, încondeiatul ouălor sau sunt imprimate chipuri de oameni care au marcat istoria acestei așezări. O sală găzduiește o expoziție de ouă încondeiate, cu vânzare, din toată Bucovina, o alta, ouă premiate la Festivalul Național al Ouălor Încondeiate care
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul oferă vedere atât spre oraș
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
piele, Sf. Apolonia pentru durerile de măsele etc.) te duce cu gândul la generosul panteon al vechilor greci, unde zeii ba patronau anumite cetăți-state (zeița Atena patrona Atena, Artemis cetatea Efes, Apollo localitatea Delfi), ba diferite îndeletniciri: Hefaistos era cu fierăritul, Hermes cu negustoria, Poseidon cu navigația ș.a.m.d. Cum spuneam, ortodocșii nu vor să rămână de căruță. Așa că, ne înștiințează Al. Babeș, după decuparea ortodoxiei în biserici autocefale sau naționale, au apărut și sfinții naționali: Calinic la români, Boris
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
istorică.14 În ceea ce privește viața economică și socială, în perioada cuprinsă între retragerea aureliană și instalarea slavilor pe teritoriul Daciei (275-602), baza activității populației autohtone o constituia agricultura și creșterea animalelor. Acestor ocupații se adăugau meșteșugurile tradiționale: torsul, țesutul, olăritul, mineritul, fierăritul. Agricultorii cultivau grâu, mei, legume, viță de vie, pomi fructiferi. În privința mineritului, se extrăgeau și prelucrau mai ales arama și fierul, dar extragerea aurului n-a mai fost organizată sistematic, vechile mine din Munții Apuseni fiind lăsate în paragină, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
destinații ritualice importante. Iată cum descrie Weber abundența de activități umane ce animează peisajul: „Aceste rute serveau unor scopuri profesionale - de pildă, rutele speciale urmate de sticlari, de neguțătorii de sare sau de olari, cele care duceau la ateliere de fierărit, mine, cariere de piatră și plantații de cânepă sau cele pe care se transportau inul, cânepa și stofele până la locul de vânzare. Însă existau și rute de pelerinaj și de procesiune”. Figura 11. Rețeaua de drumuri determinată de uz și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
conveniens) care trimite la triunghiurile constitutive, forma elementelor, teorie pe care Macrobius o omite din demonstrație 16, dar îi este implicită, și aritmetică; metafora lanțului ca expresie a forței, a puterii, a indisolubilității legăturilor dintre elemente și a meșteșugului implicit (fierărit, apanajul Demiurgului): vinculum, devincio, vincio, ligo, colligo termeni care se referă la țesut, care apar de altfel și în crearea Sufletului Universal, tot un meșteșug care presupune finețe, eleganță, frumusețe (contexto, nodum, necto); consocians trimite la 32c, prietenia ca principiu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
s-a depistat și un cuptor specializat în acest sens. Astfel de cuptoare, de redus minereu și fragmente de zgură din fier, s-au găsit și la Fedești sau la Horga (jud. Vaslui); ele reprezintă dovezi ce implică practicarea meșteșugului fierăritului de către comunitățile locale din Evul Mediu timpuriu, nu doar în siturile bazinului, ci și în afara lui. În cazul așezărilor cercetate sistematic s-au depistat urme de incendiere numai în L4 și L15, de la Dodești, situație similară secolelor VI-VII, dar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă toaca, iau „apă tăcută“* și o duc la casele oamenilor, stropindu-i pe cei care le ies în cale. (Gh.F.C.) Cînd nu plouă, oamenii fură o icoană din biserică și o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fapt decât vechi vârfuri de săgeți sau toporiști, vrăjitorii satelor le-au atribuit calități benefice sau malefice În tămăduiri de maladii de tipul „săgetătură”. O formă de magie simpatetică a obiectelor din fier o constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi, numiți „fieroși” se Întruneau noaptea la o fântână și cutreierau prin sat muțește cu căldări cu apă ce le vărsau peste cei care dormeau pe prispă. Colindul mut noaptea și udatul În somn
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului, 24
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului, 24
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
tradiționale ale rromilor 5.1. Prelucrarea metalelor este cea mai importantă ocupație tradițională a rromilor fiind divizată În munci și ocupații diverse pe diferitele trepte evolutive istorice a neamurilor de rromi după cum urmează: a) prelucrarea fierului cuprinde specializarea pe meserii: fierăritul, lăcătușeria, potcovăria, caretăria și feroneria. Fierarul confecționează unelte agricole, obiecte de uz casnic, elemente de fier pentru construcții și instalații. Lăcătușul face și repară lacăte, zăvoare, balamale, chei și diferite tipuri de Încuietori de uși și de porți. Potcovarii potcovesc
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
instrumente, unelte și obiecte de uz comun (cuțite, dălți, ciocane, topoare, cazmale, ace, foarfeci), elemente de fier pentru construcții și instalații (fiare de moară, lanțuri, Încuietori). Ceea ce aduc nou meșterii rromi este specializarea pe domenii meșteșugărești. De exemplu, prelucrarea fierului (fierăritul) cuprinde meseriile: fierăria propriu-zisă, potcovăria, caretăria și feroneria (prelucrarea artistică a fierului). Apoi a intervenit specializarea lăcătușerie, prin care se confecționau lacăte, zăvoare, balamale, chei, broaște și alte diferite tipuri de Încuietori de uși și de porți. Feroneria se ocupă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
o valoare simbolică, fiind asociată cu norocul. Cine nu a văzut copii aruncând o potcoavă descoperită Întâmplător pe drum? Sau, cine nu se simte bine când, din Întâmplare, descoperă o potcoavă pe drumul pe care merge? O altă specializare a fierăritului este caretăria / legatul căruței, care constă În trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale căruțelor printr-o tehnică complexă numită ferecatul carelor, aplicată și la legatul săniilor. Deosebită de fierărit, dar derivată din acesta, este lăcătușeria. Lăcătușii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pe care merge? O altă specializare a fierăritului este caretăria / legatul căruței, care constă În trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale căruțelor printr-o tehnică complexă numită ferecatul carelor, aplicată și la legatul săniilor. Deosebită de fierărit, dar derivată din acesta, este lăcătușeria. Lăcătușii reparau obiectele de uz casnic din fier, confecționează chei, balamale, Încuietori, lacăte, ace, foarfeci, clești, fiare de călcat rufele etc. Unele dintre uneltele de uz casnic realizate de meșterii fierari rromi se constituie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În atelier este din nou Încălzit la o temperatură mare după care este bătut cu ciocanul pentru a-i schimba forma. Din acest motiv Încă a rămas denumirea de balustradă sau porți din fier forjat. Ca tradiție veche În arta fierăritului amintim de valoroșii meseriași, turnători În fontă, de la Toflea, județul Galați, unde a mai rămas un număr foarte mic de rromi care cunosc și practică această meserie de multe generații ۞ Rețineți: Fierul forjat astăzi = fier modelat / forjat manual LECTURĂ: Prelucrarea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
culturi a dus la apariția unui port popular specific. Localitatea medievală este menționată pentru prima dată În 1257 cu numele de Toroczckó (Trascău) și devine În curând cunoscută datorită zăcămintelor de minereu de fier din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: În anul 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar În 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu și a meșteșugului fierăritului, Toroczkó devine oraș. Dacă În secolul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: În anul 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar În 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu și a meșteșugului fierăritului, Toroczkó devine oraș. Dacă În secolul al XV-lea exista o singură fierărie În care se produceau unelte agricole, două secole mai târziu (În cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea și În prima jumătate a secolului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Concurența topitoriilor de metal din Bocșa și Reșița (care s-au dezvoltat foarte mult În a doua jumătate a secolului XVIII) și scăderea rezervelor de minereu (care au fost epuizate În secolul al XIX-lea) au determinat decăderea totală a fierăritului și alunecarea localității, din nou, În ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 17691773, de-a lungul văii Rimetea aflată la nord de localitate (vale care se varsă În Arieș la Buru), apar cca 15 șteampuri de prelucrare a minereurilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
romane din timpul împăraților Antoninus Pius si Maximinus Thrax). Localitatea medievală este menționată pentru prima dată în 1257 cu numele de "Toroczcko" (Trascău) și devine în curând cunoscută datorită zăcămintelor de minereu de fier din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu și a meșteșugului fierăritului, Rimetea devine oraș. Dacă în secolul al
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
fier din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu și a meșteșugului fierăritului, Rimetea devine oraș. Dacă în secolul al XV-lea exista o singură fierărie în care se produceau unelte agricole, două secole mai târziu (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII și în prima jumătate a secolului al
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Concurența topitoriilor din Hunedoara și Reșița (care s-au dezvoltat foarte mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) și scăderea rezervelor de minereu (care au fost epuizate în secolul al XIX-lea) au determinat decaderea totala a fierăritului în Rimetea și alunecarea localității în ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „Thorotzko”. De-a lungul văii de la nord de localitate (vale care se varsă în Arieș la Buru), apar pe
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
drumul între Mediaș ("Mediasch") și Sibiu. În anul 1394 este documentată școală populației germane, fiind condusă de directorul "Allexius" până în anul 1409; el îndeplinea și funcția de notar în sat. Principala ocupație a populației este agricultura și creșterea animalelor. Meseria fierăritului a jucat un rol important în localitatea Slimnic, de aceea în stemă comunei este prezentată și o potcoavă trecută prin inele. Evoluția populației de-a lungul timpului: Cel mai mare număr de oameni din Slimnic - deasemenea acel al germanilor - a
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]