81 matches
-
asigură, în același timp, forma atractivă prin umor, urmând ideea „Ridendo castigat mores” (Prin râs se corectează moravurile) pentru a servi mesajului literar. În niciun moment nu-și pune întrebarea „Cui bono?” (Cui îi folosește? - L. Cassius, după Cicero,Philippica - Filipicele), pentru că are convingerea și speranța că mesajul se subînțelege, pentru că avem experiența unei perioade trecute, când românul își ,,molfăia” revolta sub forma acelor glume, bancuri, pamflete, care circulau din gură în gură, și aveau drept scop menținerea conștiinței civice ce
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
nu unei grimase de copleșitoare dureri interioare, iar alegerea momentului era dictată pentru a dezmorți auditoriul și a încuraja pe „orator” în inefabilele lui perorații, searbede și plicticos de asortate cu citate din clasicii „întemeietori” de dogme... Toate transmise prin „filipicile” dogite ale unei voci mustind de bâlbe, terne, pigmentate de graseieri antologice, surse, toate, de nesecate bancuri, în culise... Care mai descrețeau frunțile, conturau surâsuri abia schițate ce brăzdau anemic figuri posomorâte, cu stări de suflet anesteziate și cu minți
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
face vin de către apiru”. Datarea este considerată a fi din timpul domniei reginei Hatshepshut și Thutmose lll, în jurul anului 1470 î.e.n. Scriitorul latin Trogus Pompeius, care a trăit în sec. l î.e.n. ne-a lăsat mărturie în lucrarea sa “Istorii filipice” că regele geților din nordul Istrului, Tanaus, l-ar fi bătut pe regele egiptenilor Vesosis pe malurile Phasului iar istoricul grec Philon din Biblos ce a trăit în secolul l e.n. ne-a lăsat scris că faraonul egiptean Sesostris a
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
Wolff a încălcat prevederile congresului. După câteva propoziții Păscu care era alăturea a lovit cu palma de birou și a strigat: -Băi, Fănică tu esti moldovean. Știam că ei sunt mai molcomi, măi așezați. Cum îți permiți. A început o filipica. A șters cu el pe jos. A zis Păscu cu discursuri d-astea să nu mai vi la Cluj. Păscu s-a simțit vexat că era fieful lui. Apostol și Ciobanu își cereau într-una scuze de la Păscu. A doua
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
încet pe o străduță laterală unde mulțimea care ieșea din sinagogă nu se îmbulzea, iar cele două slugi ale arhiereului îi îndreptau pe curioși în alte direcții. -Ce nu-ți convine Tiqvah? întrebă arhiereul cu o blândețe prefăcută. -V-am auzit filipica prealuminate ! -Filipica! O! Mă uimești păstorule! exclamă arhiereul zâmbind în colțul gurii. Filipica însemna în limbajul grecilor un discurs deosebit de dur îndreptat împotriva unei anumite persoane. -Ei! Și ce părere ai despre ea? -Nu una bună mărite arhiereu, spuse Tiqvah
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
îmbulzea, iar cele două slugi ale arhiereului îi îndreptau pe curioși în alte direcții. -Ce nu-ți convine Tiqvah? întrebă arhiereul cu o blândețe prefăcută. -V-am auzit filipica prealuminate ! -Filipica! O! Mă uimești păstorule! exclamă arhiereul zâmbind în colțul gurii. Filipica însemna în limbajul grecilor un discurs deosebit de dur îndreptat împotriva unei anumite persoane. -Ei! Și ce părere ai despre ea? -Nu una bună mărite arhiereu, spuse Tiqvah calm. Versetele citite în sinagogă s-ar potrivi mai bine în gura altora
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
repudiase pe ea. „Cu ce drept vorbește dumneaei în numele națiunii române împotriva căreia a luptat și care, la rândul ei a repudiat-o și ea?” întrebă căpitanul, arătând-o cu degetul. <> replică în sotovoce Ana, care ținea să de-a filipicei căpitanului o conotație antisemită pe care aceasta în nici un caz nu o avea. „Cât privește mâna generoasă de care ne vorbește dânsa, aceasta e o mână de fier într-o mănușă de catifea, care ni se întinde nu ca să ne
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1453701336.html [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
își ironizau și chiar pedepseau proprii angajați, adepți practicanți ori doar simpatizanți ai oricărui cult religios (inclusiv cel tradițional creștin-ortodox). Dacă mai punem la socoteală și infiltrarea Bisericii cu politruci acoperiți în odăjdii ca și îndârjirea cu care se țineau „filipicele” anticlericale și pozițiile vădit pro-atee de extracție materialist-ateistă, avem imaginea aproape veridică a unei societăți apostaziate. Din al cărei corp au fost „extrași” tocmai anticorpii, imunitari la boli ideologice trecătoare, riscând să degenereze în metastază pentru spiritul creștin. De o
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_nedus_la_biserica_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
societăților, prin înăbușirea comunicării interumane, prin controlul total al tuturor circuitelor informaționale într-un univers care se dorea a deveni dez-evenimențializat. Cum se contura viitorul unui popor într-o asemenea situație avea să ne spună într-una dintre veritabilele lui Filipice Soljenițîn: „... vai de acea națiune în care propășirea literaturii e întreruptă prin forță. Nu e vorba numai de o atingere adusă libertății presei; inima însăși a națiunii încetează să bată. Memoria națională e sugrumată. Acea națiune nu mai știe nici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
simptomatic pentru conflictul dintre media online și media clasice. În loc să elibereze limbajul din chingile în care îl ține legat civilizația rușinii, net-ul a liberalizat mai întâi pornirile agresive. Insultă și imprecația sunt la ordinea zilei. Orice comentariu devine o filipica. Orice însemnare cedează tentației de-a “spune pe bune”. Și, de fapt, Cosmin, nu se spune nimic “pe bune”. Totul se spune cu perdea. Pe net, am observat, se roșește la fel de lesne ca-n lumea reală. Înjurăturile nu sunt nici macar
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
au concurat alături de alți eleni. Tucidide îi numește pe acarnani, aetolieni, epiroți și macedoneni barbari, însă o face în sens strict lingvistic. Când oratorul atenian Demostene i-a numit pe macedoneni mai răi decât barbarii în cea de-a treia "filipică" îndreptată împotriva lui Filip al II-lea al Macedoniei, a făcut-o referitor la cultura pe care o aveau ca străini, neaderând la standardele elene potrivite, și nu și-a pus problema originii lor: "nu doar ne-grec, nici ne-
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
în două tabere: cei care-l urmau pe Isocrate și care vedeau în Filip speranța elenismului, crezând că acesta este singurul care îi poate unii pe greci, și cei care-l urmau pe Demostene. Acesta din urmă publică o lucrare, "Filipicele", în care îi instigă pe greci la lupta. Având câștig de cauză, Demostene, convocă ecclesia și adoptă o serie de măsuri nepopulare pentru a asigura Atenei o armată capabilă să-i înfrunte pe macedoneni. Astfel, Atena în alianța cu Corintul
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
î.Hr.), Quintus Fabius Pictor (c. 254 î.Hr.-?), Lucius Cincius Alimentus și alții. În domeniul comediei se remarcă și Publius Terentius Afer (195/185 - 159 î.Hr.). În proză se remarcă Cicero (106-43 î.Hr.), care prin operele sale, printre care Catilinarele și Filipicele, poate fi considerat cel mai mare orator roman. Împăratul Caius Iulius Cezar în lucrările "Commentarii de Bello Gallico" și "Commentarii de Bello Civile", vădește o deosebită obiectivitate și acordă un loc important și portretelor, nu numai narațiunii. Gaius Sallustius Crispus
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
îmblînzită: Urzicuța". Se va întîlni cu cîțiva dintre cei trecuți prin reeducarea de la Pitești. Cele povestite ne amintesc și ne obligă să nu uităm și să credem că va veni și ziua cînd condamnarea comunismului nu va fi doar o filipică ținută în fața Parlamentului, ci va căpăta și instrumentele necesare prin care justiția să fie obligată să facă dreptate victimelor, șirului nesfîrșit de victime nevinovate: "Patologia terorii ar fi rămas săracă fără excesele de la Pitești și, nu mai puțin, de la Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre activitatea culturală ce are loc la Biblioteca „Stroe Belloescu”. Musafirul pleacă, iar eu rămân acasă cu program TVR, unde îl văd pe Crin Antonescu atacând violent pe Mircea Geoană în cadrul alegerilor prezidențiale. Am impresia că e chiar convingător în filipica sa. Apar încă ecouri ale încercărilor lui Sorin Roșca-Stănescu de a șantaja pe șeful A.N.I. - Cătălin Macovei. Vremea e totuși caldă. În cireșul copil, cel plantat în aprilie 2008, a mai rămas doar o frunză, ultima deci, înclinată oarecum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
aplauze pe Hausner. Cuvântul baronului Hubner în Camera seniorilor a expus clar programul acesta. Dar aceasta nu poate fi politica polonilor și manifestațiunile lui Hausner stau în contrazicere cu politica noastră. Înainte de o jumătate de an Hausner a ținut o filipică contra politicei bosniace a Austriei, pentru că ocupațiunea Bosniei trebuie să aducă un conflict între Austria și Rusia, iar rivalitatea celor două puteri poate fi numai în avantagiul Poloniei. Astăzi Hausner vorbește în contra alianței austro-germane, deși este evident că această alianță
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se teme de moarte ca svezii și avea atâta dragoste către craiul lor, cât le-ar fi zis cineva tuturora să moară pentru folosul craiului lor, toți pe loc ar fi murit“ (s. Ven. C.)33. În noianul de filipice la adresa lui Carol al XII-lea, se disting, totuși, și alte puncte de vedere. Dintre acestea din urmă, o atenție deosebită merită judecățile emise de unul dintre cei mai distinși cronicari români ai secolului al XVIII-lea și cel mai avizat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
răsfirat în vânt, alți ochelari de soare și alte gesturi și voci așa-zis rafinate, și alte moralități dubioase. Ei, stai o clipă! Foarte mulți oameni simpatici lucrează în cinematografie. Ai adoptat o atitudine greșită, Marlowe. Astă-seară nu ești rezonabil. Filipica devine caricatură spre sfârșitul secvenței: întregul Los Angeles „miroase a stătut și vechi, ca o cameră ținută prea mult închisă”, cu „camioanele cu opt și șaisprezece roți” ce alcătuiesc veritabile convoaie înfricoșătoare și în care Pacificul însuși, „imens, greoi și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în 1921, ca urmare a Pactului Ligii Națiunilor; a fost dizolvată în 1945, când funcțiile sale au fost transferate Curții Internaționale de Justiție, prevăzută de Carta Națiunilor Unite. Demostene - 384-322 î.Hr. Cel mai mare orator grec, a avertizat atenienii în Filipicele (351, 344, 341 î.Hr.) referitor la amenințarea reprezentată de Filip al II-lea Macedoneanul, care a cucerit Grecia în 338 î.Hr. Descartes, René - 1596-1650. Filosof francez. Disputa Alabama - Revendicările Statelor Unite împotriva Angliei rezultând din pagubele cauzate în timpul Războiului Civil asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se înțelegea exclusiv populația mediului rural. Burghezia, moșierii și intelectualitatea erau socotite „pături suprapuse”, desprinse de popor și acționând contrar intereselor lui. Prin articolele teoretice ale lui T. Maiorescu și A.D. Xenopol, prin criticile vehemente ale lui Maiorescu și prin filipicele lui Eminescu, J. a reușit să imprime culturii române dintre anii 1870 și 1885 o nouă orientare. Mijlocul principal de acțiune a constat în delimitarea fiecărei ramuri a culturii și în investigarea ei cu mijloacele cercetărilor moderne, sub semnul obiectivității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
de Idei, Humanitas, București, 1991, pp. 47-48). Cf. A. Bailly, Dictionnaire Grec-Français, Librairie Hachette, Paris, 1915, p. 596. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., pp. 27-45. Primele trei mențiuni ale cuvântului sunt păstrate la Aristofan (Viespile, 174; Păsările, 1211; Norii, 449). Demostene (Filipica I) folosește eirōneia când vizează pe aceia care mint pentru a scăpa de datorii. Definiția, cumva, clasică a ironiei în sensul actual, inclusiv cel socratic, o datorăm lui Quintilian, Institutio Oratorica, IX, 2, 44: „ironia este tropul prin care se
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
generații o idee de import?” este tranșată afirmativ de I.E. Torouțiu, în timp ce Petru Comarnescu avansează convingerea contrară. În dezbaterea „cazului” Tudor Arghezi, la întrebarea Trebuie poezia să fie morală?, intervenția lui Dan Smântânescu, situată sub semnul lui „Da”, este o filipică împotriva „putregaiului” arghezian, în vreme ce Paul Lahovary răspunde negativ, elogiind versul poetului. Alte dezbateri se referă la problema rasială: Este noțiunea de rasă o realitate socială? (Mitu Georgescu și Pavel Deleanu), poezia modernă (G. Murnu, Mihai Musceleanu, Cicerone Theodorescu), problema romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
Horațiu (1882), versuri din Camões, capitole din Dante (Paradisul pământesc) și Tasso (Ierusalimul liberat) și poezii din Silvio Pellico și Giacomo Leopardi. Traducerile din poeții italieni sunt stângace, într-un limbaj neexpresiv. Fragmentele traduse din Eneida lui Vergiliu și din Filipicele lui Cicero au rămas, de asemenea, în manuscris. SCRIERI: Românii și maghiarii, Brașov, 1875; Să ne cunoaștem! (Răspuns d-lui G. Barițiu), Brașov, 1879; Negriada, I-II, București, 1879-1884; ed. îngr. și pref. Georgeta Antonescu, Cluj-Napoca, 1988; Aventuri literare, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
Fidel nemaiapărând, Cuba fiind reprezentată de Perez Roque, ministrul relațiilor externe. Probabil că Fidel a dorit să evite o situație jenantă când printre cei prezenți la "festivități" s-ar fi putut întâlni cu ex președintele Jorge Batlle, "partenerul" său de filipici ziaristice, cel care impusese ruperea relațiilor diplomatice bilaterale. S-au poate s-a gândit, având în vedere antecedentele vizitei sale în Chile pe vremea lui Allende, că-i mai bine să lase noua conducere de stânga din Uruguay să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
informațiile așteptate cu sufletul la gură -, oamenii se adunau aici, la răscruce de drumuri, să-l asculte pe acest mesager autorizat, precum odinioară, în antichitate, atenienii se îngrămădeau cu sutele să-l audă pe marele orator Demostene debitându-și furibundele filipice antimacedonene după ce se vindecase de bâlbâiala supărătoare, exersând în acompaniamentul vuietului valurilor marine cu pietricele în cavitatea bucală. Spectacolul era pitoresc, inedit și cu totul extraordinar. Se reedita, la altă scară, în alt timp astronomic și cu alți interpreți, aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]