81 matches
-
Tudorel Urian Deseori am fost pus în situația de a asculta filipicele vreunui atoateștiutor îndreptate împotriva evreilor, vinovați, în opinia sa, de toate nenorocirile care s-au abătut, de două milenii încoace, și vor continua să se abată asupra umanității. Pînă și despre barbarele atentate la World Trade Center New York, din 11
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
simptomatic pentru conflictul dintre media online și media clasice. În loc să elibereze limbajul din chingile în care îl ține legat civilizația rușinii, net-ul a liberalizat mai întâi pornirile agresive. Insultă și imprecația sunt la ordinea zilei. Orice comentariu devine o filipica. Orice însemnare cedează tentației de-a “spune pe bune”. Și, de fapt, Cosmin, nu se spune nimic “pe bune”. Totul se spune cu perdea. Pe net, am observat, se roșește la fel de lesne ca-n lumea reală. Înjurăturile nu sunt nici macar
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
să țină chiar o lecție de drept sui-generic, spunând cu glas tunător că puterea o dețin cei aleși și nu cei numiți în funcții... De-lemn-Năstase să fii și să nu înțelegi ce voia să spună șeful statului. în traducere liberă, filipica iliesciană însemna: "Băieți, lăsați-o mai moale cu fițele, pentru că eu v-am numit, eu vă zbor!" îngrijorat, probabil, de dimensiunile imperiului construit pe șest de către premier, Iliescu a ajuns la concluzia c-a sosit momentul să reteze macaroana bățoasă
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
al d-sale) ar fi "cenzurarea" lui Preda în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la Întîlnire despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
monologului următor: când zici că ai înțeles, ei sunt deja în altă parte, sugerează că ar fi cazul să râzi de altceva... Te supui, dar rămâne senzația dacă participi la o cursă, unde orice ai face, pierzi... În mod paradoxal, filipica tânărului autor la adresa unei societăți zgomotoase și stupide îmi aduce aminte de piesele anilor ’50, din lagărul socialist, în care era expusă oprobriului public societatea capitalistă coruptă și lipsită de sentimente. Americanii se îmbătau cu coca-cola, își înșelau nevestele și
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
ci doar pe acela al literaturii! Criticul român preferă, așadar, să-și aplice ideile și teoriile pe materia luxuriantă a cărților decît să rămînă la nivelul rece al raționamentelor abstracte". Ceea ce e just. Dorința normală a criticului, înscrisă în cursul filipicei anticronică, este ca "instituția" să se îndrepte spre "forme de comentariu mai complexe, mai ample, mai Ťeseisticeť". Perfect! E un lucru nu doar dezirabil, ci chiar posibil. Ceea ce constată, în alt context, însuși Ion Bogdan Lefter: "Nicolae Manolescu a depășit
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Val Gheorghiu 7 portrete în ulei comestibil Bizarul Boușcă, hidalgo trufaș al crunților ani cincizeci, oprea lumea ce tocmai ieșea din cinematograf și-i ardea cîte-o filipică autentic naționalistă, de-ncremeneau securiștii de sector. Băgase spaima și-n jurii (din care nu puteau lipsi reprezentanții oamenilor muncii), încît pateticele lui pînze aveau pe panou („panoul lui”) locul lor, preexistent. Fără să mai fi trecut prin draconicul filtru
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
înșelat, o dovedește publicistica din ultimii doi ani, care alcătuiește coloana vertebrală a volumului invocat. A, să nu credeți cumva că Dorin Tudoran a renăscut sub chipul vreunui înger al bunăvoinței și al clemenței față de adversari. Nici vorbă. Verbul coroziv, filipica necruțătoare, sintagma ucigașă strălucesc mai puternic decât oricând în textele sale. Ca unul care aș fi avut multe de câștigat dacă aș fi știut să pun câțiva bemoli articolelor mele, înțeleg la perfecție mecanismele care-l conduc pe Dorin la
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
atât el, instituția pe care o reprezintă, cât și alte organisme continentale importante se ridică ferm împotriva unei asemenea tendințe! Dl Constantinescu își face, probabil, socoteală că evenimentele în avalanșă legate de revoluția din 1989 vor șterge impresia deplorabilă a filipicei adresate atât de inoportun singurelor țări de la care putem aștepta, pe termen mediu și lung, ceva. S-ar putea ca in tara condamnarea la cincisprezece ani de închisoare a lui Stănculescu și Chitac să deplaseze atenția opiniei publice spre această
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
ceva mai încet, Octavian, Brutus, Antonio, dracu' să-i pieptene. Aici preotul, neînțelegînd blasfemia, clătină ușor capul drept încuviințare cu mîinile împreunate. În loc de dracu să-i pieptene, tradusesem pronia divină, așa îmi venise, pe urmă V. se aruncă într-o filipică împotriva capitalismului ca inamic al evlaviei și bunătății creștine ortodoxe mai ales comparînd biserica catolică, Vaticanul și Sfîntul Scaun cu,... și rostise un nume, pe care nu-l deslușisem, cred că era ceva pe grecește, un epitet bizantin, sau o
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
obiectul nemulțumirii d-lui pomojnicu? Autoarea scrisorii nu de soarta țării se preocupă, ci de cea a președintelui ei, scrie d-sa. Țara poate să piară, numai dl președinte să nu-și piardă funcția." Vă închipuiți cum ar fi sunat filipica antiprezidențiala care urmează, dacă dl Pomojnicu ar mai fi citit și scrisorile d-nelor Baltac și Neculau. Direct sau voalat, fiecare dintre cei trei corespondenți la care m-am referit ne amenință că vor renunța la abonamentul la România literară dacă
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
-i cetește cineva: numai fiindcă pretind că trebuie o revoluție literară pentru a exprima profundă mizerie a unor biete suflete sterpe, fără nici o legătură cu societatea și cu scopurile acelea înalte către care tinde omenirea". Îl recunoaștem, aici, în această filipica, pe autorul, din 1934, al Istoriei literaturii române contemporane, în care îi respingea, dur și apăsat, pe Arghezi, Blaga, Bacovia, Pillat și cîțiva alții. Proza e un fenomen aposteriori poeziei. Revenind la ea, mărturisește că nu o agreează pe aceea
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
era un fenomen, fără îndoială, de unde nu decurge automat că trebuie admirat cu garda jos. Era de așteptat, prin urmare, să se dedice rânduri bune intervenției, de ecou considerabil la vremea ei, a lui Cristian Tudor Popescu, lansat într-o filipică de unde rezultă că „starul“ a fost cel mai de seamă reprezentant al proletcultismului ceaușist. Asocierea cu prestația lui Adrian Păunescu era la o jumătate de pas și a fost făcută cu dezinvoltură de temutul jurnalist. Tema rămâne de discutat, dar
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]
-
Dar mai presus de toate/ întreaga lume e dezamăgită/ pentru că nu sînt la înălțimea ficțiunii/ pe care o scriu./ Nimeni însă nu mă întreabă/ cum arată o zi din viața mea/ și, în general, / cu mațele chiorăind, / cu mintea amputată" (Filipică). Este o lecție foarte importantă pe care poeta mărturisește indirect că a învățat-o de la Sylvia Plath. Biografismul este o sursă a imaginii dure, mai mult decît a autoironiei. Confesiunea dură exprimă stagnarea încăpățînată într-o singură stare (o confesine
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
societăților, prin înăbușirea comunicării interumane, prin controlul total al tuturor circuitelor informaționale într-un univers care se dorea a deveni dez-evenimențializat. Cum se contura viitorul unui popor într-o asemenea situație avea să ne spună într-una dintre veritabilele lui Filipice Soljenițîn: „... vai de acea națiune în care propășirea literaturii e întreruptă prin forță. Nu e vorba numai de o atingere adusă libertății presei; inima însăși a națiunii încetează să bată. Memoria națională e sugrumată. Acea națiune nu mai știe nici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
marele compozitor rus Dimitri Șostakovici - e plasat în categoria "provincialilor" și "insignifianților" e limpede că ceva esențial s-a defectat în mecanismul de gândire al celor care selectează și judecă valorile lumii actuale. Rândurile tânărului critic Adam Kirsch, dintr-o filipică publicată în revista on-line "Slate", constituie argumente solide contra aberațiilor susținute de Horace Engdahl. Lăsând de-o parte realitatea statistică (una din patru cărți de literatură citite pe glob aparține unui scriitor american), Adam Kirsch subliniază persistența unei politici agresive
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
deschide filmul cu o scenă de convalescență, tatăl tincturînd cu albastru de metil bubele de la vărsat de vînt ale mezinului. Amintirile lui Creangă lasă uneori o falsă impresie de idilism, convertindu-se tot mai mult la realitate pînă la o filipică necruțătoare a sistemului imbecilizant de învățămînt, cu alte cuvinte, se maturizează odată cu personajul. În filmul lui Ciulei care surprinde doar un decupaj, maturizarea este deja prezentă în tonul grav al atmosferei, copilăriei îi este lăsat un spațiu mai restrîns, nu
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
dărâma falsele statui ale vieții publice și cu un curaj rareori atins în publicistica noastră. Iar consecințele n-au întârziat să se arate, făcându-l să cunoască de două ori închisorile timpului. Prima oară, condamnarea i-a fost prilejuită de filipicele adresate prințului Nicolae, personaj ce nu se bucura, de altfel, de mare stimă în ochii celor ce-l cunoșteau, dar, prudenți, preferau să-și păstreze opiniile pentru ei sau apropiații lor. Mircea Damian a socotit că altfel trebuia el să
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
o îndreaptă împotriva englezilor din vremea lui. Nu atît conținutul cuvintelor lui Nietzsche merită atenția noastră, cît reacția pe care ele ar provoca-o în climatul ideologic în care trăim: "Astăzi, dacă un autor ar avea îndrăzneala să publice o filipică similară într-o carte Ťserioasăť, academică, ar ajunge fie ridiculizat de întreaga comunitate științifică (ai cărei lideri de opinie sunt, în majoritate, anglo-saxoni), fie dat în judecată de numeroase foruri internaționale, ai cărei cerberi, ca arbitri ai corectitudinii politice (political
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9598_a_10923]
-
chiar atât de inocent și crede că și-a jucat unul dintre roluri atunci când a încurcat Academia Română cu Academia de Biliard, urmărind ceva prin asta: "Eu cred că Pirgu se preface a le confunda ca să-și poată apoi rosti minunata filipică împotriva uscăciunii învățăturii din cărți. [...] Cel care vorbește aici nu e un ignorant stupid, ci un om care folosește conștient o anumită tehnică a persuasiunii în vederea atingerii unui scop precis". În romanul Craii de Curtea-Veche, nu se povestește nimic decât
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
poet în Secolul Luminilor, musai bilingvă și... profundă, de vreme ce e dedicată lui Jean-Baptiste-Louis de Gresset, autorul unui poem despre aventurile într-o mănăstire de maici ale unui papagal, pe care profesoara noastră de la facultate ni-l dădea drept exemplu de filipică tocmai la adresa valorilor convenționale, conformiste, conservatoare (ca să epuizez triada bunului neocon...). Chiar aș fi curios să văd cum se înșurubează istoria lui Vert-Vert în concepția inflexibilă a celui despre care mai aflu că "denunță nociva stângă și falsa dreaptă, atrage
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
papagalicește vorba „rezon” ori de câte ori jupân Dumitrache îi servește câte o opinie. Dar să-l ascultăm cu mai multă atenție pe ipistat: „Apoi dacă nu-l cunoști, de unde știi că-i bagabont?”, își întreabă el interlocutorul care se lansase într-o filipică la adresa „prăpăditului de amploaiat” care o urmărea pe Veta de la Iunion până acasă. Ne vine și nouă pe limbă rezon. Nu și lui jupân Dumitrache, incapabil să seziseze echivocul altei replici a lui Ipingescu: „Nu se ia după toate, jupân
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
lor. Din volumele lui Drieu din Pleiade lipsește, de pildă, Jurnalul ținut de scriitor între 1939 și 1945, în care atașamentul față de hitlerism este cât se poate de limpede. Editorului actual i s-au părut, nu fără temei, ireproductibile numeroase filipice antisemite și nu numai. Jouhandeau a retras el însuși din lista publicațiilor sale o plachetă din 1938 intitulată Pericolul evreiesc, ca și Chardonne, care a distrus cu mâna lui o carte germanofilă din 1943. Dar pamfletele lui Céline, se cuvin
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
națională și la care participă elita intelectuală locală, plus grupul de prietene ale Veturiei, repurtează un succes eclatant. După o săptămână, în noaptea premergătoare plecării din Opidul Nou a pseudo-poetului Vlahuță, preotul patriot, aflat „în ajunul operei sale culminante - o filipică din amvon” - tulburat, așadar, sub presiunea emoțională a predicii de a doua zi - are un vis pe care, la trezire, îl califică astfel; „- A! zice părintele în extaz, ce vis, Veturio! ce vis mândru și frumos!”. I have a dream
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
rampă ale Vioricăi și Magdei Botez (sora și, respectiv, a doua soție a lui Mihai Botez) în revistele Cultura, Observator cultural și 22, unde cele două doamne, abile generatoare de calomnii și injurii, fără prezentarea unor probe mature, impregnându-și filipicele cu fantezisme lugubre, apelând la o retorică nevricoasă ce împinge discuția la margine de șanț, susțin fără balansuri dilematice că, pur și simplu, Tudoran l-ar fi turnat pe Botez la Securitate. Adică, în interpretarea amară a lui Tudoran: „În
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]