81 matches
-
chiar atât de inocent și crede că și-a jucat unul dintre roluri atunci când a încurcat Academia Română cu Academia de Biliard, urmărind ceva prin asta: "Eu cred că Pirgu se preface a le confunda ca să-și poată apoi rosti minunata filipică împotriva uscăciunii învățăturii din cărți. [...] Cel care vorbește aici nu e un ignorant stupid, ci un om care folosește conștient o anumită tehnică a persuasiunii în vederea atingerii unui scop precis". În romanul Craii de Curtea-Veche, nu se povestește nimic decât
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
adamismului, va fi având și o explicație politică. Tinerii poeți de la Cenaclul de Luni trăiau, totuși, în mijlocul anilor celor mai negri ai regimului Ceaușescu. În acest sens trebuie înțelese, măcar parțial, accesele de balbuție din versurile de mai sus sau filipicele lui Alexandru Mușina, din teribilul Budila Express.) N-aș îndrepta însă lectura exclusiv în această direcție contextuală. Dac-am făcut referire la ea, a fost numai ca să subliniez felul în care cei cinci se raportau, intim, la ideea de construcție
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
creștinismului chiar într-o școală bine organizată ca instituție, și mai apoi din recluziune. Tertullian (convertit la creștinism la o vârstă matură) e de neocolit datorită traducerilor masive și "îndrumărilor" în care s-a dovedit ultraintransigent, datorită unor scholii uneori filipice, privitoare la viața socială și la cea privată. Mai cunoscute sunt filipicele sale împotriva teatrului (de fapt, împotriva spectacolului) și Despre pallium (privind vestimentația feminină ori bărbătească, pallium-ul fiind o togă scurtă purtată mai ales de filosofi). ( Desigur că
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
din recluziune. Tertullian (convertit la creștinism la o vârstă matură) e de neocolit datorită traducerilor masive și "îndrumărilor" în care s-a dovedit ultraintransigent, datorită unor scholii uneori filipice, privitoare la viața socială și la cea privată. Mai cunoscute sunt filipicele sale împotriva teatrului (de fapt, împotriva spectacolului) și Despre pallium (privind vestimentația feminină ori bărbătească, pallium-ul fiind o togă scurtă purtată mai ales de filosofi). ( Desigur că și în limbajul românesc - cel ce a precedat și a rezistat slavizării
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
poet în Secolul Luminilor, musai bilingvă și... profundă, de vreme ce e dedicată lui Jean-Baptiste-Louis de Gresset, autorul unui poem despre aventurile într-o mănăstire de maici ale unui papagal, pe care profesoara noastră de la facultate ni-l dădea drept exemplu de filipică tocmai la adresa valorilor convenționale, conformiste, conservatoare (ca să epuizez triada bunului neocon...). Chiar aș fi curios să văd cum se înșurubează istoria lui Vert-Vert în concepția inflexibilă a celui despre care mai aflu că "denunță nociva stângă și falsa dreaptă, atrage
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
atât el, instituția pe care o reprezintă, cât și alte organisme continentale importante se ridică ferm împotriva unei asemenea tendințe! Dl Constantinescu își face, probabil, socoteală că evenimentele în avalanșă legate de revoluția din 1989 vor șterge impresia deplorabilă a filipicei adresate atât de inoportun singurelor țări de la care putem aștepta, pe termen mediu și lung, ceva. S-ar putea ca in tara condamnarea la cincisprezece ani de închisoare a lui Stănculescu și Chitac să deplaseze atenția opiniei publice spre această
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
Acum, la 60 de ani, în loc să mă apuc de stupărit, simt că m-a pălit nostalgia sintezelor de istorie literară. Uite că nu am avut parte de plănuita retragere confesivă. Și nici de-o ieșire aprigă din arenă cu o filipică la adresa nefericitului proiect sculptural gorduziano-dacoroman de pe treptele Muzeului Național de Istorie, incredibila oroare de care, mă credeți sau nu, abia zilele trecute am dat stupefiat cu ochii. Întâmplarea (mai precis: ceasul rău) face ca tocmai când croșetam subiectele de mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
deschide filmul cu o scenă de convalescență, tatăl tincturînd cu albastru de metil bubele de la vărsat de vînt ale mezinului. Amintirile lui Creangă lasă uneori o falsă impresie de idilism, convertindu-se tot mai mult la realitate pînă la o filipică necruțătoare a sistemului imbecilizant de învățămînt, cu alte cuvinte, se maturizează odată cu personajul. În filmul lui Ciulei care surprinde doar un decupaj, maturizarea este deja prezentă în tonul grav al atmosferei, copilăriei îi este lăsat un spațiu mai restrîns, nu
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
cum o numește d-sa. O, dac' ar fi convins de aceasta! Dac' ar fi în fundul inimei încredințat că actul de la 2 mai a fost în adevăr o crimă? Cât de caldă și vie, cât de detunătoare ar fi fost filipica sa în contra acelei zile? Abstracție făcând de la împroprietărirea țăranilor, țara chiar a fost împroprietărită c-o a cincea parte din teritoriul ei, de pe care Cuza Vodă a alungat acele adunături de bizantini sodomiți, punerea în luptă cu biserica națională, oploșiți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asta să fi venit cineva, că s-auză nesfințindu-se religia trecutului prin platitudini moderne? Cu toate ca discursurile aveau acrul unor improvizațiuni nemistuite, nedemne de numele eroului, foile din Buda au luat în serios aiurările unui d. Grădișteanu bunăoară, au scris filipice 316 {EminescuOpXIII 317} au neliniștit până și pe calmii oficioși din Viena, ba i-a dat chiar foii din Strada Doamnei ocazia ieftenă de-a declara cu emfază: Vom fi învinși, dar, căzând astăzi cu onoare, națiunea română va reînvia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și profitabilă. Din întîmplare însă, Florin Iaru este un caz aparte. E inutil să căutăm în poeziile sale un nivel de adâncime pentru că - programatic - acest nivel nu există. Cine îl cunoaște bine nu poate să nu fi auzit măcar o dată filipicele lui împotriva profunzimii, strigătele și bătăile cu pumnul în masă (brațele țîșnindu-i în sus, părul căzîndu-i peste 134 ochelari, barba zbîrlindu-se) de câte ori se vorbea despre o poezie filozofică, "de idei", în care speculația metafizică se realizează în detrimentul strălucirii de suprafață
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
unii mă veți socoti o eretică. Eu însă nu mă simt deloc așa. Observator cultural, nr. 35 (292), 27 octombrie, 2005 Despre feministe imaginare și copiile lor „eșuate” Scrisoare deschisă lui Dan Ciachir În ultima perioadă dumneavoastră ați publicat câteva filipice dur antifeministe în ziarul Ziua. Miruna Munteanu a replicat savuros și talentat și s-a trezit cu reacții concertat antifeministe în alte publicații (Averea, de exemplu). Nu știu de unde aveți atât dumneavoastră, cât și recent afirmații antifeminiști, o imagine atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
tovarășe“ din clasa celor „privilegiați“ puteau avorta, sub diverse pretexte - cel mai adesea fictive, fără risc -, sub supraveghere medicală sau puteau recurge, ceva mai eroic, la două cezariene, pentru ca apoi să poată curma venirea pe lume a unor copii nedoriți... Filipicele mele nu au ocolit nici pofta de înavuțire a medicilor, nici lipsa de solidaritate a bărbaților. În acel moment, am primit din partea uneia dintre prietene o replică dură: „Tu nu ai de ce să te plângi!“ - și un semn ușor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
niciodată ostilitățile dintre Sparta și Atena nu s-au încheiat cu o pace. Și a avut inițiativa acestei comedii". Sunt gata să-l întreb de ce crede că așa ceva e o comedie, dar nu-mi lasă timp. Se lansează într-o filipică. După părerea lui, barbarii nu mai bat, acum, marea cu vergile. Se urcă pe Acropole, admiră ruinele, fac fotografii și, cu ele în buzunar, își continuă "barbaria civilizată". Căci barbaria ridică azi capul din interiorul civilizației. "Romantică teorie" zic, dar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cu modificări în Avangarda în literatura română, Ed. Minerva, București, pp. 397-407): „Ceea ce izbește în manifestele avangardiste, indiferent de nuanță, e teatralitatea lor. Militantul avangardei își compune cel mai adeseori o postură dramatică, monologînd cam pe aceleași teme (...) trecînd de la filipica tunătoare la entuziasmul ardent, de la clovneria studiată la mina ursuză și chiar tragică a celui neînțeles și înfrînt. (...) Se joacă, de la un moment dat, un rol ce trebuie interpretat cît mai convingător”. În descendența romantică a „cultului personajului” trecut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
țări est-europene - trebuiau să susțină un test, un examen de Încheiere a cursurilor. Era după căderea zidului Berlinului, și unui tânăr polonez i s-a cerut să trateze subiectul „Polonia și marxismul”. Omul s-a lansat cu aplomb Într-o filipică virulentă, scuză-mi pleonasmul, la adresa fostului regim politic din țara sa, căruia i-a turnat În creștet toate nenorocirile și insanitățile cu putință. Comisia a ascultat cu atenție și răbdare, iar la sfârșit, prezidentul ei i-a spus: „Ne-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
copiii cântă un refren implorând Fecioara Maria să pună capăt dictaturii... La 20 noiembrie se petrece o ședință istorică în Adunarea Deputaților. Costa ia cuvântul și, după ce critică dictatura din punct de vedere legal, atacă violent pe Don Carlos, sfîrșindu-și filipica printr-o apostrofă rămasă celebră: "Pentru mult mai puține crime s-a rostogolit, în Franța, pe eșafod, capul lui Ludovic XVI!". Zadarnic cere Președintele Adunării expulzarea deputatului republican. Afonso Costa refuză să părăsească incinta și e scos de baionetele soldaților
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de amândouă funiile”. Domnitorul urma o cale proprie în interes propriu. Desigur, nici boierimea autohtonă filorusă nu-și ignora interesele de clasă, dimpotrivă, dar ea se socotea singura îndreptățită să facă apel la titlurile continuității și revendicărilor naționale. Într-o filipică antiotomană, intitulată Trâmbița românească (manifest tipărit în 1769 și atribuit lui Enăchiță Văcărescu) se lansa chemarea la deșteptarea românilor, „pă vrăjmași să năvălim”; se invoca măreția de altădată a țării, când „crai aveam români de neam”: Mircea, Mihai Vodă Viteazul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau inedite. Două texte ample, Ne despărțim de Goethe? și Scrisoare către Gabriel Liiceanu despre Jurnalul de la Păltiniș, se oferă ca incitante documente de istorie literară românească. Primul contestă opiniile lui Constantin Noica despre Goethe, al doilea e o nouă filipică împotriva singuraticului filosof, o denunțare a „fenomenului Noica” în totalitate. În opinia polemistei, „Noica aduce în cultura română exact ce n-ar trebui sau contrariul a ceea ce ar trebui”. Tulburător e articolul inedit (nepublicabil înainte de 1989 nici în țară, nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
o modelaseră și o ilustraseră devine obiect al istoriei intelectuale. Le-ar fi fost dificil, lui Maiorescu și Carp, să înțeleagă o Românie care se organiza, după Marea Unire, mai degrabă sub semnul patimilor pe care junimismul le denunța în filipicele sale. Politic, iar aceasta este o temă care va reveni în rân durile cărții de față, junimiștii apar, la finele lui 1918, ca apărători ai unor cauze pierdute. Reforma agrară și votul universal sunt semnele acestei mutații de adâncime față de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
prin excelență. Atenția la con text este irelevantă, de vreme ce viitorul aparține unei noi specii antropologice, lipsită de rădăcini și capabilă de a întemeia comunități în afara oricărei memorii a locului. Timbrul lui Rosetti este cel al romantismului conservator, iar afinitatea cu filipicele lui Iorga de mai târziu nu poate fi negată. Nașterea formelor fără fond este opera unei generații europene ce ignoră datoria de solidaritate cu înaintașii. Ea este, în linie burkeană, o generație prometeică ce întoarce spatele trecutului, fascinată de un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de 26 octombrie 1947 a avut un caracter anticomunist și că ar face parte din acțiunea întreprinsă de Vatican în acest sens.” Notă, 06.11.1947: „Din sursa «FROLLO» se află că, în cercurile catolice, se discută cu aprindere o filipică pe care Papa ar fi pronunțat-o împotriva comunismului în fața poporului român. Papa a precizat că lupta va fi grea. A spus că nici un comunist să nu fie primit la spovedanie sau la împărtășanie, deoarece comunismul este dușmanul omenirii. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Ar trebui să reașezăm la loc de cinste virtuțile eroice ale îndrăznelii și curajului, atât de hulite de societatea noastră precaută. Ar trebui în sfârșit, desprinzându-ne de un pedagogism de bazar, să regăsim necesitatea autorității maestrului în fața discipolilor". Frumoasă filipică, nu-i așa? Drept e că tot el e autorul unor cărți ca La Destruction de la France (2000) sau La France v-a-t-elle disparaître? (1997), scrise pe un ton cât se poate de răspicat. Ei bine, iată soluția propusă de autorul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
consecință. Îndepărtarea de lume, Înstrăinarea maladivă, mizantropismul pornesc dintr-un dispreț programatic al oficialității, al osificatei structuri statale. Tot ceea ce decurge de aici - refuzul legii, al ordinii stabilite, al convențiilor - va fi o cădere treptată În afara societății și a socialului. Filipicele sale Îmbracă, uneori, forma răutății gratuite, de jos nivel, transpunându-și frustrările Într-o arguție plină de venin: Ce fericit că nu mai sunt Însurat, când văd nevasta câte unui scriitor Îmbrățișându-i toate micile certuri și ticuri, partizană, exagerând
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
complet 23. 3.1. MINCINOSUL, OM AL TUTUROR TIMPURILOR O expresie generalizată a condiției "păcătoase" a ființei umane o reprezintă cunoscuta sentință "Errare humanum est", ale cărei ecouri le întîlnim în "Antigona" lui Sofocle, în "Controversele" lui Seneca sau în "Filipicele" lui Cicero. Justificarea acestei situații de "normalitate" umană este însoțită cel mai adesea de un la fel de cunoscut adagiu: "Perseverare diabolicum est". O dată mai mult, amintirea păcatului originar este actualizată cu acest prilej; căci, poate Dumnezeu ar fi trecut cu vederea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]