65 matches
-
parc industrial pe modelul orașului Haifa, din Israel. A fost imposibil să convingem Primaria și Consiliul Județean să colaboreze (creditoare era Primăria iar proiectul era al Consiliului Județean). Apoi așa cum știți, din motive “binecuvântate” a trebuit să părăsesc ministerul. Festivalul FILIT, cel mai mare festival de literatură din România a fost victima disputelor dintre șefii administraâiei locale. Proiectul Iași Capitală Culturală Europeană a fost, de asemenea, victima disputelor dintre ieșeni. Clujul a fost punctat în primul rând pentru modul în care
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1456890895.html [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
Iași a devenit instituție de sine stătătoare în toamna anului 1990, prin desprinderea a 10 case memoriale si muzee de Complexul Muzeal Național „Moldova”. De atunci, alte 2 muzee literare au intrare sub administrarea sa, iar toamna anului 2015, în cadrul FILIT, s-a sărbătorit înființarea Muzeului „Cezar Petrescu”. Tot în acest an, MNLR Iași a obținut titlul de muzeu de rang național. Expoziția aniversară de la Muzeul „Vasile Pogor” va putea fi vizitată începând de miercuri, 16 decembrie 2015, până în data de
25 de ani de la înființarea MNLR Iași, sărbătoriți printr-o expoziție amplă by http://www.zilesinopti.ro/articole/10957/25-de-ani-de-la-infiintarea-mnlr-iasi-sarbatoriti-printr-o-expozitie-ampla [Corola-blog/BlogPost/100415_a_101707]
-
Acasa > Impact > Analize > ANCHETĂ PRINTRE CITITORI, AUTOR ION N. OPREA Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Revista culturală formează oamenii? În cadrul Festivalului internațional de literatură și traducere (Filit) Iași- 2014, una din dezbaterile organizate s-a referit la Jurnalismul cultural în epoca new-media, desfășurată în a doua zi a FILIT, sub bagheta revistei de cultură contemporană TIMPUL - serie nouă - la pupitru Daniel Șandru care, invitându-i pe scena
ANCHETĂ PRINTRE CITITORI, AUTOR ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414534900.html [Corola-blog/BlogPost/374592_a_375921]
-
din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Revista culturală formează oamenii? În cadrul Festivalului internațional de literatură și traducere (Filit) Iași- 2014, una din dezbaterile organizate s-a referit la Jurnalismul cultural în epoca new-media, desfășurată în a doua zi a FILIT, sub bagheta revistei de cultură contemporană TIMPUL - serie nouă - la pupitru Daniel Șandru care, invitându-i pe scena primitoare de la aula Bibliotecii Universitare “Mihai Eminescu” din Iași pe Carmen Mușat, redactorul-șef al revistei Observator cultural, Alexandru Lăzescu, președinte la
ANCHETĂ PRINTRE CITITORI, AUTOR ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414534900.html [Corola-blog/BlogPost/374592_a_375921]
-
mai, ora 10.30, Simona Sora va dialoga cu Laure Hinkel, traducătoarea romanului său, Hotel Universal, publicat în 2016 la editura franceză Belfond, în cadrul Cafenelei literare organizate în parteneriat cu ICR Paris și Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT). Moderatoarea întîlnirii va fi Monica Salvan. Aceasta este cea de-a doua traducere a romanului premiat de Academia Română (Premiul Ion Creangă, ediția 2014), finalist la Premiul literar Augustin Frățilă, ediția 2013, și câștigător al Premiului revistei Accente pentru proză. Romanul
Simona Sora la Salon du Livre des Balkans 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105502_a_106794]
-
Farcasanu; Florin Fatu; Ion Filipoiu; Dănuț Fleaca; Nelu Florea; Cristian Florea; Gheorghe Florea; Eugenia Florea; Constantin Florea; Marian Florescu; Mugurel Florescu; Adriana Frateanu; Mihai Fulger; Dumitru Furdea; Viorel Giovani Galandra; Marian Găman; Valerian Ganea; Viorel Gheorghiu; Gheorghe Gherasim; Daniel Ghetu; Filit Giuhart; Neculai Giurgea; Mihai Gnaticov; Silvia Goldenberg-Șerban; Daniela Grigore; F. Marin Grigore; David Grigorescu; Ioan Grigorescu; Petre Grigoriu; Cătălin Grosu; Dan Liviu Grosu; Vasile Groza; Dorel Haraga; Valeriu Harbuz; Cătălina Maria Henț; Teodor Holban; Lucia Hossu Longin; Cristinel Hritcu; Gheorghe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Banda Galbenă. Pintenul Geneva este o porțiune de stâncă neagră botezată în 1952 de o expediție elvețiană. Corzile fixe îi ajută pe alpiniști să traverseze rapid această bandă de stâncă acoperită cu zăpadă. Banda Galbenă este o secțiune de marmură, filit, și semișist, a cărei traversare necesită aproximativ 100 de metri de corzi fixe. Pe Pasul de Sud, alpiniștii intră în „zona morții”. Ei au, de regulă, doar două sau trei zile timp de petrecut la această altitudine pentru a face
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Qomolangma, chiar de deasupra faliei, sunt puternic deformați. Grosul Everestului, între și , constă din Formațiunea Pasul Nordic, a cărei parte superioară o formează Banda Galbenă, între . Banda galbenă constă din straturi intercalate de marmură, de o culoare brună-gălbuie, precum și din filit și semișist. Analiza petrografică a marmurei colectate de la aproximativ a arătat că ea constă, în proporție de 5%, din urme de schelete de crinoide recristalizate. Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
crinoide recristalizate. Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat de grosime de breccia o separă de Formațiunea Qomolangma. Restul Formațiunii Pasul Nordic, expusă între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat de grosime de breccia o separă de Formațiunea Qomolangma. Restul Formațiunii Pasul Nordic, expusă între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
puternic deformați. Un strat de grosime de breccia o separă de Formațiunea Qomolangma. Restul Formațiunii Pasul Nordic, expusă între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
barieră naturală, în special climatică, între deșerturile muntoase ale Asiei Centrale și zonele tropicale ale Asiei de Sud.. Sunt munți tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții sudici sunt alcătuiți din conglomerate și gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granituri, șisturi cristaline și filite. Munții cei mai înalți din lume cu vârful Everest au luat naștere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu placa asiatică a podișului Tibet, fiind munți de încrețire și prin suprafața și înălțimea lor mare, fiind acoperiți tot timpul anului cu
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
m), Dealul Crapcea (344 m), Dealul Carapcea și Dealul Carpelit (350 m). Formațiunile, geologice predominanțe aici sunt granițele gnaisice, șisturile, grauwackele și conglomeratele (formațiunea de Carpelit), granițele și dioritele din partea cea mai înaltă (în care se află vârful Țuțuiatu), cuarțitele, filitele etc. Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 m) și masivul Maegina (285 m), ce se îndreaptă convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri ascuțite) și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
loess și așezate în culise, în care se deosebesc dealurile Orliga (117 m), Carcaliu (95 m), Piatra Rîioasă (112 m), Priopcea (409 m) și Mircea Vodă (206 m). Acestea sunt constituite din cuarțite, care predomina în masivul Priopcea, din micașituri, filite etc. și dezvoltate în plină zona stepică, joasă. Ultimele înălțimi, care se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341 m) și Piatră Roșie (ambele constituite din granițe), apoi Dealurile Bujoarele (38 0m), în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
calcare de varsta devoniana. Pe latura estică a Munților Macin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta proterozoica. În nord-estul Munților Macin se află Depresiunea Tăiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței. În cuprinsul depresiunii Tăiței superioare apar întinse glacisuri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
restul domeniului alpin european, dezvoltată în aceeași faciesuri și în Himalaya, dovedind unitatea paleogeografica a întregului domeniu. Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluște, crustacei și ostracode. Asociația din Dealul Bujoarele e de tip renan și are afinități cu Koblontianul din perimetrul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Mai mult decât o punere În „alertă culturală” a oamenilor de cultură ieșeni, a personalităților din România sau din străinătate care vor fi prezente la FILIT 2013, festivalul este o ieșire În afară a tinerilor români. O ieșire prin dialog, dezbateri, reprezentări grafice, reprezentații artistice. Pentru unii, este chiar o ieșire fizică din casă, din fața tv-ului, din cafenelele În care cultura bate la ușă. Până la urmă
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
tinerilor români. O ieșire prin dialog, dezbateri, reprezentări grafice, reprezentații artistice. Pentru unii, este chiar o ieșire fizică din casă, din fața tv-ului, din cafenelele În care cultura bate la ușă. Până la urmă, o ieșire În cultură. În spirit strict pragmatic, FILIT 2013 este un prim pas spre limitarea exodului tinerilor În alte orașe ale lumii. Să vezi „cu ochii tăi” și nu din poveștile nemuritoare că „și la noi se poate” este o formă de identitate și de apartenență. Să știi
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
altă țară ca să te simți „cultural” un om civilizat, că poți fi față În față cu oameni pe care i-ai intâlnit până acum ca nume pe rafturile din librării e un „lucru” cultural mare. La ce mai e bun FILIT-ul pentru tineri? Încrederea că se află În locul potrivit: unde se petrec o mulțime de Întâmplări și, mai ales, unde ei, tinerii, pot lua parte, ca spectatori, ca parteneri de dialog, ca organizatori de evenimente și, de ce nu, ca
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
organizatori de evenimente și, de ce nu, ca autori. Părerile de rău ale corepondenților Alecart din afară că nu pot participa la manifestările Festivalului certifică fapul că, În sfârșit, la Iași se Întâmplă ceva și tocmai acum ei sunt plecați. FILIT trezește În tineri un spirit competitiv, unul de identitate culturală, o sintagmă care se pierde pe măsura scrierii ei. O sintagmă demodată, nu-i așa? Mă identific, deci exist. Cunosc un autor, deci Înțeleg mai bine o cultură din care
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
o sintagmă care se pierde pe măsura scrierii ei. O sintagmă demodată, nu-i așa? Mă identific, deci exist. Cunosc un autor, deci Înțeleg mai bine o cultură din care acesta face - și fac și eu, la rândul meu - parte. FILIT se dorește un maraton de evenimente, de expoziții, de lansări și dezbateri. E poate printre puținele evenimente În care maratonul se așază În niște conștiințe, mai coapte sau nu, deschise la cultură sau Încă reticente. Este o conștientizare că astăzi
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
așază În niște conștiințe, mai coapte sau nu, deschise la cultură sau Încă reticente. Este o conștientizare că astăzi cultura nu se reduce la un fapt istoric, la un an, la un volum din bibliotecă. Tinerii români au nevoie de FILIT, ca să nu plece din cultura română. Așa cum se Întâmplă de cele mai multe ori, ești mai atașat de tară și de cultura ta când cei străini vorbesc despre ea. Este un soi de spirit național care crește În fiecare și
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
de cele mai multe ori, ești mai atașat de tară și de cultura ta când cei străini vorbesc despre ea. Este un soi de spirit național care crește În fiecare și pe care Îl ascundem cât suntem Între noi, românii. FILIT este un festival internațional tocmai pentru ca tinerii să se simtă parte din cultura română. Și cultura, la rândul ei, să-i simtă, să- i vadă, să-i aducă În miljocul ei și să nu le mai dea drumul. Nici când
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
din cultura română. Și cultura, la rândul ei, să-i simtă, să- i vadă, să-i aducă În miljocul ei și să nu le mai dea drumul. Nici când aleg să-și facă studenția În centrele universitare de prestigiu. Prin FILIT, ca și prin Alecart, ești Înăuntru, chiar și când esti În afară. Sau mai ales atunci! Nota redacției: Dedicat cu precădere scriitorilor invitați În cadrul FILIT-ului, acest număr al revistei se abate de la structura cu care v-am obișnuit. Odată cu
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]