71 matches
-
divinité suprême des Thraco-Daces by Ph D Historian Sorin Paliga Sorin Paliga Dialogues d'histoire ancienne: 1994, Paris. Notă: "*cozmogoníe f. (vgr. kosmogonia, d. kósmos, lume și gónos, generațiune, rasa). Sistema creațiunea universuluĭ: cozmogonia luĭ Moĭse în Geneză. V. onto-și filogenie și teogonie." Referință Bibliografica: Zei despre care istoricii nu încearcă să amintească! / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2171, Anul VI, 10 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1481364663.html [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
angiosperme Fecundația la Angiosperme: Microsporogeneza și formarea gameților bărbătești Macrosporogeneza și formarea gametului femeiesc Procesul de fecundație la angiosperme Carpogeneza și seminogeneza Sămânță: Structura seminței, compoziția chimică a seminței, germinația semințelor (fără metabolismul germinației). . Mișcarea și sensibilitatea la plante 3. Filogenie vegetală - definițiile pentru: sistemul de clasificare natural (filogenetic), determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasa, încrengătura). b. Manualul de biologie de clasa a X-a 1. Principalele grupe de animale, caracterizare generală: subregnul protozoare, subregnul metazoare. 2. Anatomie și fiziologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
bazali. Opistocontele flagelate au în mod caracteristic doi corpusculi bazali - unul flagelat, celălalt nu. În plus, a fost descoperită recent o amibă biflagelată ("Breviata") înrudită cu amibozoarele ("Amoebozoa"). Astfel, dacă ne-am raporta la numărul de corpusculilor bazali într-o filogenie a eucariotelor, atunci ideea că unicontele au fost ancestral uniflagelate nu mai pare să fie valabilă. Dacă poziția filogenetică a acestei amibe ("Breviata") este confirmată, atunci ipoteza cea mai ponderată este că strămoșul unicontelor a fost el însuși biflagelat, ca
Uniconte () [Corola-website/Science/333611_a_334940]
-
Aspretele ("Romanichthys valsanicola") este un pește teleostean care aparține familiei percidelor. El este singurul reprezentant al genului "Romanichthys" și este înrudit îndeaproape cu genul "Zingel". Clasificarea percidelor propusă de Bruce B. Collette și Petru Bănărescu în 1977 corespunde mai bine filogeniei. Ei împart familia percide în 2 subfamilii: Percinae (tribul Percini și Etheostomatini) și Luciopercinae (tribul Luciopercini și Romanichthyini). Tribul Romanichthyini include 2 genuri: "Zingel" cu 3 specii ("Zingel zingel", "Zingel streber" și "Zingel asper") și "Romanichthys" cu o singură specie
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice și poligame. Polenizarea entomofilă a dus la modificări ale florii: diversificarea periantului, a staminelor și a carpelelor etc. Pentru stabilirea filogeniei lor se ia în considerare, în primul rând, în afara caracterelor morfo-anatomice, originea florii angiospermelor. Se cunosc două ipoteze: Ambele ipoteze susțin monofiletismul angiospermelor, adică evoluția lor dintr-un strămoș comun. Există, însă și ipoteze care susțin bifiletismul, chiar polifiletismul angiospermelor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă - Hepadnaviridae - hermafrodit - herpetologie - heterotrof - hibernare - hibrid - hidroliză - homeostazie - hormon - ihtiologie - imunologie - in situ - in utero - in vitro - in vivo - inimă - insectă - insectivore - insulină
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
au mai fost adăugate puține soiuri europene, astfel Lactarius volemus: Denumirea "Lactifluus volemus" a micologului german OttoKuntze, considerată ulterior pentru mult timp sinonim a lăptucii dulci, a fost preluată de un grup de micologi, confirmând specia ca gen separat din cauza filogeniei lui moleculare în 2008. Apoi soiul a fost rearanjat taxonomic în cadrul familiei "Russulaceae". Discuția se pare încă neterminată. În toate cărțile actuale (până 2015), buretele este mereu menționat ca "Lactarius volemus", aparținând genului "Lactarius". Mai departe precum mult mai important
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
găsită, documentat în anul 1930, pentru prima oară de Dmitri Constantinovici Zerov, soțul acestei botaniste, în Ucraina. De atunci, buretele s-a raspandit peste țările române până în Ungaria și Șerbia. În occident ciupercă nu este cunoscută. Din cauza morfologiei macroscopice precum filogeniei moleculare ale ei s-a dovedit independența speciei. Ciupercă este destul de rară. S-au găsit deja adesea oară exemplare cu o mărime până la 35 cm. Datorită locului ei specific de dezvoltare se poate confundă cam greu cu alte specii. Totuși
Zbârciog de stepă () [Corola-website/Science/335873_a_337202]
-
Ordinul Dermaptera (= Euplecoptera, Euplexoptera, sau Forficulida), cu 1800 de specii, 3 subordine și 11 familii este relativ mic comparat cu alte ordine ale clasei Insecta. În acest număr nu sunt incluse speciile din subordinul dispărut Archidermaptera cu familia sa Protodiplatyidae. Filogenia ordinului este încă disputată. Speciile actuale par a fi monofiletice și există suport pentru monofilia familiilor Forficulidae, Chelisochidae, Labiduridae și Anisolabididae, dar se sugerează că Forficulina este parafiletică prin exluderea familiei Hemimerina care ar trebui sa fie inclus în Forficulina
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae...”, ca "Lactifluus volemus". Denumirea lui Kuntze, "Lactifluus volemus", considerată ulterior pentru mult timp sinonim al lui "Lactarius volemus", a fost preluată de un grup de micologi, confirmând specia ca gen separat din cauza filogeniei lui moleculare în 2008. Apoi soiul a fost rearanjat taxonomic în cadrul familiei "Russulaceae". Discuția se pare încă neterminată. În toate cărțile actuale (până 2015), buretele este mereu menționat ca "Lactarius volemus", aparținând genului "Lactarius". Mai departe precum mult mai important
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul Suceava. Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
din grecescul „"tigris"” care, la rândul său, derivă din „"tigri"”, cuvânt din persana veche, a cărui rădăcină „"taig"” înseamnă „rapid”. Cele mai multe date ce țin de evoluția speciei tigrului au fost obținute prin intermediul analizei rămășițelor pământești și a cercetărilor în domeniul filogeniei moleculare. În baza analizelor cladogenetice s-a demonstrat că originea geografică a speciei se găsește în Asia de est. Studierea osemintelor scoase la suprafață este dificilă din mai multe puncte de vedere. Descoperirile paleontologice nu sunt numeroase și sunt puternic
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
care trăiesc în rinichii cefalopodelor. Deși numele „” a fost inventat înainte de „Rhombozoa” și e preferat de majoritatea autorilor contemporani, „Rhombozoa” se bucură totuși de multă susținere. Clasificarea e controversată. De obicei, Dicyemida este grupată împreună cu Orthonectida în subregnul Mesozoa; totuși, filogenia moleculară a indicat că dicyemidele ar fi mai apropiate de viermii cilindrici. Încrengătura nu se divide în clase, ci direct în familii. Dovezile moleculare susțin că aceste animale derivă din Lophotrochozoa. Dicyemidele adulte variază în mărime de la 0,5 la
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
de M. Jussieu, comparée avec celle de Tournefort et de Linné". Această denumire a fost considerată ulterior pentru mult timp sinonim al lui "Lactarius piperatus", dar a fost preluată de un grup de micologi, confirmând specia ca gen separat din cauza filogeniei lui moleculare în 2010. Apoi soiul a fost rearanjat taxonomic în cadrul familiei "Russulaceae". Discuția se pare încă neterminată. În toate cărțile actuale (până 2015), buretele este mereu menționat ca "Lactarius volemus", aparținând genului "Lactarius". Mai departe, precum mult mai important
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
la numeroase expediții în regiunile din Oceanul Atlantic, Oceanul Indian și Oceanul Pacific. A descris împreună cu mentorul său, academicianul Petru Bănărescu 82 de taxoni de pești noi (o subfamilie, 23 de genuri și subgenuri și 58 de specii). A studiat mai ales sistematica, filogenia și zoografia peștilor din familiile Cyprinidae și Cobitidae. În 1965 a descoperit un fenomen unic de migrație speciei "Caspialosa pontica", care are loc o dată la 10-12 ani. A scris în calitate de autor și coautor peste 150 de lucrări de sistematică, faunistică
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
o evoluție graduală. Majoritatea cercetărilor empirice ale lui Gould s-a bazat pe studierea melcilor de uscat, "Poecilozonites" și "Cerion". Gould și-a adus contribuții de asemenea la , primind multe aprecieri de valoare la adresa cărții sale "", în română, "Ontologie și filogenie". În teoria evoluționară, Gould s-a opus selecționismului strict, aplicată la oameni și . El a dus campanie împotriva creaționismului și a propus că știința și religia trebuie să fie considerate ca două domenii diferite, sau „magisteria”, a căror domenii de
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
comunist din România prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea glandulară legată de celulele senzoriale. Rezultatele cercetărilor lui Botezat sunt menționate în tratate
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
embriologi ca făcând parte din Deuterostomia. Dar filogeniștii le clasifică în Deuterostomia. Asemănările cu nematozii susțin ipoteza protostomă — de fapt, chaetognathele sunt considerate uneori ca niște forme din Ecdysozoa sau . apare aproape de baza arborelui evoluționar al protostomelor în studiile de filogenie moleculară. Și studiile sistemului lor nervos au arătat că ar fi protostome. Din cauza corpului moale, chaetognathele nu se fosilizează prea bine. Totuși, câteva specii fosile au fost descrise. Aparent, această încrengătură a apărut în Cambrian. Fosile complete au fost găsite
Chaetognatha () [Corola-website/Science/326302_a_327631]
-
evoluția este determinată, În primul rînd, de limitele severe de ordin fizic stabilite de mărimea, ritmul de creștere, structura celulară, coeziunea celulelor, scheletul - și așa mai departe - ale speciilor vegetale și animale. În consecință, celebra teorie a ontogeniei care repetă filogenia poate fi respinsă ca falsă 20. O altă descoperire crucială făcută de Thompson privește „deformarea”, care este o parte a teoriei sale asupra transformării, bazată pe metoda coordonatelor. Thompson a fost În măsură să arate În mod convingător că multe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
anumite țesuturi, cum ar fi sistemul nervos și timusul. Interesant apare faptul că bcl-2 de la om poate funcționa la C. elegans, suplinind deficiența unor mutante ced-9, ceea ce indică faptul că mecanismul de apoptoză reglat de bcl-2 a fost conservat în filogenie, de la nematode la om. Capitolul 19 PROTOONCOGENE, ONCOGENE CELULARE, ONCOGENE VIRALE ȘI TUMORIGENEZA Studiile moderne au confirmat presupunerea enunțată de biologii clasici potrivit căreia trebuie să existe gene implicate în desfășurarea funcțiilor esențiale ale celulei: controlul ratei de diviziune și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
om, șoarece și șobolan și corespunde resturilor 1-95. Toate cele trei module de semnalizare (DD, DED și CARD) conțin un centru conservat de aminoacizi hidrofobi. Cele patru familii prezintă structuri similare, alcătuite dintr-un mănunchi hexahelical antiparalel, fapt ce indică filogenia evolutivă comună. Șase resturi hidrofobe centrale: Tyr366, Phe374, Leu384, Leu385, Leu399 și Leu403 sunt conservate în cadrul întregii suprafamilii de domenii ale morții (Sukits și colab., 2001). Domeniile morții (DD) sunt alcătuite din repetiții lungi de 80-100 resturi, conțin diferite proteine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
interioare, ori exterioare) și a imaginației, reprezentativă pentru epoca politeismului; (3) logica (meditativă și voluntară) a semnelor abstracte și arbitrare, respectiv a gândirii și a calculării, o logică preeminentă În epoca monoteismului . O astfel de „tri-logică“ cu dublă deschidere (spre filogenia spiritului umanității, dar și spre fiziologia gândirii unei persoane) se vede Încurajată de convingerea că În actul de gândire se realizează combinația Între „idei“, conform „semnelor“ asociate; se urmărește combinația Între „semne“, conform „imaginilor“ corelate, după cum este surprinsă combinația Între
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
rezolvarea unei situații problemă. O temă, pentru a dobândi un caracter problematizat trebuie să trezească o reacție de surpriză, de mirare, de uimire. La disciplinele agronomice, elevul judecă în permanență, interpretează materialul faptic studiat prin prisma relațiilor organism-mediu: structură-funcție; ontogenie- filogenie; diversitate-unitate; stabilitate- unitate; stabilitate-evoluție; dinamică- autoreglare etc. Situația problemă este o interacțiune cognitivă între subiect și obiect și are următoarele proprietăți: 1. Există anumite lacune în sistemul e cunoaștere al rezolvatorului (elevului). 2. Declanșează o trebuință de cunoaștere. 3. Activitatea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
există decât un singur ritual transmis în diverse variante, metaforic vorbind după prăbușirea turnului Babel. Teoria originii ritualului ca religie este o ipoteza evolutivă cu explicații asupra dezvoltării ritualului în istorie. Sigur că ontogenic avem o repetabilitate la infinit a filogeniei așa cum dezvoltarea embrionului uman repetă stagiile evoluției omului prin istorie. Soluția explicării scopului apariției ritualului a depins de felul în care au putut fi localizate vechile culturi și culte. E normal ca având cunoștință despre origini să putem avea o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Comedie, iar poetul ține să ne spună că poesia pornește de la nivelul psihofiziologiei, că rudimentele ei au fost cândva încapsulate în senzațiile și actele nervoase ale celui care o face comunicabilă sau în ale ascendenților săi pe întinsa scară a filogeniei...1067. Ei bine, cheile alchimice sunt secretele pe care poesia le știe și le afișează dureros de vizibil. Dar cine să le înțeleagă? Uneori, nici poeții nu știu de ce și pentru ce au comis un vers într-o anumită formă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]