1,782 matches
-
de politicieni. Până și taxele aferente taxelor sunt boicotate de populația avută. Numai sărăcimea mai respectă legile finețelor publice. Cultura, în loc să înfiereze abuzul și necinstea devine părtașa politrucului incult. De aceea nimeni nu mai dorește a se numi om cult. Filologul este filolog și „scrie” cărți rămase necitite. Marinarul rămâne marinar dar conduce state nu nave, iar procurorul este procuror și condamnă poporul la foamete și incultură în loc să urmărească frauda. Nici unul nu admite că ar face ar face parte din clasa
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
Până și taxele aferente taxelor sunt boicotate de populația avută. Numai sărăcimea mai respectă legile finețelor publice. Cultura, în loc să înfiereze abuzul și necinstea devine părtașa politrucului incult. De aceea nimeni nu mai dorește a se numi om cult. Filologul este filolog și „scrie” cărți rămase necitite. Marinarul rămâne marinar dar conduce state nu nave, iar procurorul este procuror și condamnă poporul la foamete și incultură în loc să urmărească frauda. Nici unul nu admite că ar face ar face parte din clasa intelectualilor de îndată ce
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
conținutul lor, am descoperit mult mai multe metafore reușite decât în celelalte creații conținute în volum. Vă rețin atenția asupra acestui domeniu pentru că, la poezia „O floare numită iubire” am zâmbit larg, cu bucurie, amintindu-mi de poetul Ienăchiță Văcărescu - filolog și istoric, autor al primei gramatici românești tipărite (1787) - din a cărui creație erotică nu am uitat niciodată să declam, ca o justificare a unor „acțiuni” de dragoste: „S-o iau, se strică/ S-o las, mi-e frică/ Că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
de folosință didactică necesară, dată fiind tradiția noastră de credință ortodoxă dar și lirica acestui gen, diversă și milenară. Volumul Beduin al poetului Ticu Leontescu are etichete strălucite fiind tipărit la Editura Brumar și având o prefață amplă a profesorului filolog dr. Eugen Dorcescu. Este cunoscut faptul că printre puținii critici de anvergură ai domeniului literaturii religioase, profesorul Eugen Dorcescu scrie eseuri, studii, teoretizări ale poeziei mistico- religioase românești. În anul 2009 a publicat la Editura Palimpsest Poetica non-imanenței cu un
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
o nuanță mai rafinată în interpretare decât oricare dintre colegii ei? Și totuși colega mea Ana Blandiana, tocmai pentru că este atât de inteligentă și plină de talent, a rămas modestă, dezarmant de apropiată, deși este incontestabil vedeta anului nostru de filologi. Cei doi copii în plină formare, Toma și Veronica, purtați pe la casele de creație, tot mamei lor îi datoresc și întâlnirea cu pianistul Dan Grigore, iar colegiaritatea de catedră cu soția lui Mircea Iorgulescu face de neuitat prânzul luat la
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să cunoască o traducătoare (lb. spaniolă) de înaltă
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” by http://uzp.org.ro/o-traducere-proasta-este-un-deserviciu-adus-literaturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
orice colaborarea care duce la finalizarea cu succes a proiectelor! Hai să ni le acordăm și să demonstrăm seriozitate! Acesta este primul anunț, pe care-l vom reaminti și în luna septembrie. Precizare: Se va constitui un juriu ( format din filologi de renume de înaltă ținută morală și academică) care va selecta riguros, cu imparțialitate și profesionalism poeziile trimise. Ne rezervăm dreptul de a NU include în antologiile menționate, autori ale căror creații nu sunt conforme standardelor noastre de calitate, ori
STIMAȚI COLABORATORI, DRAGI PRIETENI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1497120156.html [Corola-blog/BlogPost/370780_a_372109]
-
abandonează timpului și reînvie într-un anotimp al speranței. Uneori romantică, alteori expresionistă, Mihaela Oancea rămâne un creator de frumos ce nu-și dorește să epateze, înscriindu-se în canoane sau reguli, ci să fie ea însăși. Prin natura meseriei, filolog fiind, lectura își pune amprenta până la nivel subconștient, acesta fiind motivul pentru care se remarcă în poeme și apelul la neologism, ba chiar la cuvinte tăioase, dar potrivite pentru redarea unei anumite realități, așa cum declară însăși poeta. Cum să descrii
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_noi_apariti_gheorghe_stroia_1394010083.html [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
jurnalistul și profesorul Mircea Daroși, a vorbit despre personalitatea universitarului ieșean Gavril Istrate, de loc din țară lui Coșbuc și Rebreanu, si apoi și-a prezentat cartea ce i-a închinat-o recent, cu ocazia împlinirii centenarului: Gavril Istrate - Decanul filologilor români. Profesorul pensionar Romului Berceni a vorbit despre lucrarea să Fraților de pește Prut. Intervenția lui Iulian Patca amintind de faptul că în ținutul năsăudean, odinioară, bătrânii recitau din Coșbuc fără a cunoaște paternitatea poeziilor - consfințind, astfel, intrarea în folclor
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Reuniune_festiva_la_cenaclul_al_florin_tene_1372680230.html [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
în istoria acestei prestigioase instituții prin numeroase succese, între care recunoașterea limbii vorbite în Republică Moldova că limba română. În anul 1991, acad. Andrei Andrieș a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române. 12 aprilie - academicianul Gabriel Tepelea Filologul, istoricul literar, scriitorul și omul politic Gabriel Tepelea, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 ani. După o specializare în filologie în Franța, în 1947 și-a luat doctoratul cu magna cum laudae. Gabriel Tepelea a
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 by http://uzp.org.ro/cronologie-personalitati-romane-decedate-in-2012/ [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
și prinde în mine rezonanțe curioase! Nu știu de ce? E o „taină” ce face ca anumite zicale/proverbe/scrieri să încânte inimile, până la înălțare, doar unor oameni, iar altora nu, taină de care ar trebui să ia seama orice creștinolog/filolog/antropolog/istoriolog/filozof etc., oricât de „cuman”, crede el că mai poate fi azi.* „Taina scrisului” și acest îndemn latinesc „fă (bine) ce faci” sunt, pentru mine, două chestiuni distincte, dar azi pot fi abordate și-ntr-unul, căci se
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toma_taina_scrisulu_22_alexandru_toma_1344834785.html [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
nu ar fi fost cioban autentic, deci își merita apelativul. Dar poate vrem să mai schimbăm canalul. Dăm la cultură și ne căznim să pricepem ce vrea un om cu o pipă, care vorbește sapiențial în fața unor tablouri: domnul e filolog, vorbește frumos, te ia așa o aromeală, dar atât. De altfel, la noi e suficient să zici că te pricepi la ceva și, pac, te-ai priceput. Caracudă să te creadă, gârlă! Te-ai plictisit și de cultură, aspiri mai
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
Comunicat de presa nr. 1 Luni, 6 octombrie 2014, la Old Vienna Caffe, Queen Victoria Building, din Sydney, a fost constituită Academia Româno-Australiană (ARA). Membrii fondatori sunt următorii: 1. Sebastian ANGEBORN - Director New York Film Academy, Sydney 2. Eva FOSTER - Profesor. Filolog 3. Viviana HANES - Pictor 4. Melissa HANES - Actriță de film australiană. Prezentatoare de modă 5. Daniel IONIȚĂ - Profesor universitar 6. Adriana PAVLIUCA - Muzician. Solist vocal 7. Daniel REYNAUD - Profesor universitar (Assoc). Istoric 8. George ROCA - Scriitor. Membru Emeritus al Academiei
LA SYDNEY A LUAT FIINŢĂ ACADEMIA ROMÂNO-AUSTRALIANĂ PENTRU CULTURĂ ŞI ŞTIINŢĂ de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1414681362.html [Corola-blog/BlogPost/379108_a_380437]
-
cei care au semnat articole omagiale se află prof. universitari Al. Popescu -Mihăești din Rm. Vâlcea, doctor în filologie; Dinică Ciobotea de la Universitatea din Craiova, prof. dr. în istorie, Ilie Gorjan, general maior(r), conf. dr. în drept, Costea Marinoiu, filolog, profesor, critic și istoric literar, cercetător, folclorist, publicist; Nicolae Mazilu, general de brigadă (rtg), scriitor, publicist; preoții C. Cârstea, Const. Mănescu și I. Marinescu; Marie-Janne Taloș Măluțeanu, prof. filolog, publicist; arhimandritul Veniamin (Valer) Micle de la Mânăstirea Bistrița, teolog, profesor, artist
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
Ilie Gorjan, general maior(r), conf. dr. în drept, Costea Marinoiu, filolog, profesor, critic și istoric literar, cercetător, folclorist, publicist; Nicolae Mazilu, general de brigadă (rtg), scriitor, publicist; preoții C. Cârstea, Const. Mănescu și I. Marinescu; Marie-Janne Taloș Măluțeanu, prof. filolog, publicist; arhimandritul Veniamin (Valer) Micle de la Mânăstirea Bistrița, teolog, profesor, artist plastic, cercetător istoric, publicist, editor și tipograf, care are 60 de volume publicate; Nicolae Moga, teolog, cercetător istoric, scriitor, publicist; Marian Pătrașcu, cercetător, scriitor, publicist; Eugen Petrescu, editor, publicist
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
Veniamin (Valer) Micle de la Mânăstirea Bistrița, teolog, profesor, artist plastic, cercetător istoric, publicist, editor și tipograf, care are 60 de volume publicate; Nicolae Moga, teolog, cercetător istoric, scriitor, publicist; Marian Pătrașcu, cercetător, scriitor, publicist; Eugen Petrescu, editor, publicist; Emil Istocescu, filolog, critic și istoric literar, cercetător, publicist; Gheorghe Sporiș, artist fotograf, publicist, fratele mai mare al sărbătoritului ; Paul Stănișor, artist plastic, poet și eseist; Zenovia Zamfir, juristă, prozatoare, publicistă; Al. Florin Tene, scriitor, publicist, drăgășănean, strămutat în inima culturală a Ardealului
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet, că din creier nici vorbă să iasă! Citește mai mult Uite-l! Se plimbă țanțoș de parcă nici usturoi n-a mâncat și nici
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet, că din creier nici vorbă să iasă!... VIII. GHEORGHE ANDREI NEAGU - PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT), de Gheorghe Neagu
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
din 07 martie 2011 Toate Articolele Autorului Omul de cultură și filantropul, febril și de un patriotism fierbinte și extrem de activ și eficient, scriitoarea și ziarista harnică, LIGYA DIACONESCU /Canada (secondată, cu ritm, dragoste și gravă maturitate, de către fiica sa, filologul și studiosul întru Medicina Leacului Divin/ Panaceum, ANDRADA DIACONESCU!), a împlinit, în aceste zile, un vis care era degeaba visat, de către românii cel puțin ai ultimului veac (.încă de la junimiști, ba chiar de la Dumitru al lui Cantemir, din veacul al
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
conformația, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulație numai în anume sfere, se generalizează anevoie și abia după ce suferă transformările noționale și formale potrivite cu spiritul ei. Așa au fost condamnate să dea greș sforțările filologilor de odinioară cari au vrut s’o «relatinizeze», ca și ale altor reformatori mai noi cari au încercat s’o «rumânizeze» prin reînvierea slavonismelor eliminate de evoluția ei firească. Același rezultat trebue să-l aibă și tendința unor scriitori și
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
expresie de o parte și de altă parte a unei temelii durabile pe care să se construiască. Decenii de dibuiri, de reforme abracadabrante, de imitații sterile, de înnoiri diverse n’au dat roade. Limba românească, corectată întruna de scriitori și filologi pasionați, scârțâia din ce în ce mai rău și nu izbutea să nască poezie. Abia când scriitorii s’au apropiat mai atent de literatura țăranului, au descoperit izvorul limbii și al poeziei românești. Alecsandri a făcut un act revoluționar adunând și dând la iveală
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
în timp ajunge la începuturi, pe la ,,carâmbul timpului”, „când soarele naviga în piroagă de jăratic”. Despre desăvârșire și spirite alese în „Ortoexistență” poeta ne spune, „Cresc mereu păduri de existețe efemere,/ dar puțini arbori cu rădăcinile în sus.” De formație filolog, este conștientă de puterea cuvintelor, dar și a celui care le mânuiește spre a le face ascultătoare , limpezi, cu putere de vibrație, sau ,,pești zburători/ care să-noate în răcoroasa mare de alb,”. Pentru a desăvârși însă o creație este
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
corecteze compunerile, pentru că profesoara mea de limbă și literatura nu le înțelegea... A fost, cred, prima dată când cineva vorbea cu mine matur și cu responsabilitate. Mi-a zis că neamul nostru trebuie să renască și avem nevoie și de filologi buni. A fost argumentul esențial și din acea clipă, consider că viața mea a luat o altă turnură. De altfel, Boris Danga (Dumnezeu să-l odihnească!) a fost un mare pedagog, cu merite recunoscute chiar și de autoritățile de la Moscova
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de a accepta cenușiul rutinei - pentru alții odihnitor, pentru ea ucigător, din prea frecventa reflexivitate la care fusese condamnată, poate chiar dinainte de naștere, prin înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta, din gena filologului, lingvistului, literatului, de pe la strămoși, sau poate din vieți anterioare ? » Cam așa aș răspunde la întrebarea despre perfecțiunea formei. - Ce rol are spontaneitatea în transpunerile tale? - Mi se întâmplăsătraduc ceva, sădepun traducerea undeva, într-un loc mai ferit din computer, care
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]