1,918 matches
-
filosofiei ca hermeneutică, București, Editura Academiei Române, 2007. Vlăduțescu Ș., Comunicare și mesaj în filozofie, Craiova, Editura Sitech, 2006. Vlăduțescu Ș., Comunicare jurnalistică negativă, București, Editura Academiei Române, 2006. Vlăduțescu Ș., Raportul dintre mesaj și discurs. Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică. XXVIII (1-2), 386-395, 2006. University of Craiova. Vlăduțescu Ș., Efabilul și inefabilul. Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică. XXVIII (1-2), 386-395. 240-248, 2006. University of Craiova. Wittgenstein L., Tratatus Logico-Philosophicus, București, Editura Humanitas, 1991. Wittgenstein L., Caietul
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Comunicare jurnalistică negativă, București, Editura Academiei Române, 2006. Vlăduțescu Ș., Raportul dintre mesaj și discurs. Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică. XXVIII (1-2), 386-395, 2006. University of Craiova. Vlăduțescu Ș., Efabilul și inefabilul. Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică. XXVIII (1-2), 386-395. 240-248, 2006. University of Craiova. Wittgenstein L., Tratatus Logico-Philosophicus, București, Editura Humanitas, 1991. Wittgenstein L., Caietul albastru, București, Editura Humanitas, 1993. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul limbii când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit efectiv la propășirea limbii și literaturii române? Nu cred că neaoși români s-ar încumeta la o asemenea lucrare. Și mai este o problemă culturală care ține mai mult de „educație”, cei
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
până la sfârșitul vieții sale; moare la 24 august 1820. În capitala Galiției unde a trăit peste 30 de ani, scriitorul nu a rămas izolat de oamenii și realitățile din țară.În această zonă, Budai-Deleanu își redactează scrierile cu caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești. Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
de oamenii și realitățile din țară.În această zonă, Budai-Deleanu își redactează scrierile cu caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești. Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna unei scrisori ample, rămasă în manuscris, Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
și un protest îndrăzneț împotriva asupririi feudale. Titlul complect al operei sale literare de excepție este :Țiganiada sau tabăra Țiganilor, poemation eroi-comico-satriric, alcătuit în douăsprezece cântece de Leonachi Dianeu, îmbogățit cu multe însemnări și băgări de seamă, critice, filosofice, istorice,filologice și gramatice de către Mitru Perea și alții mai mulți. “Țiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date diferite. Prima începută pe la 1792-1795 și terminată în jurul anului 1800 a fost publicată pentru întâia oară în revista ieșeană “Buciumul Român “ la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu?Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
din Paris, unde mai târziu, a și predat ca lector la catedra de Istorie Bisericească, dornic să aprofundeze situația Bisericii în secolul al XX-lea care, în diaspora, părea să fie în dezacord cu unitatea ecleziologică a Bisericii Universale. Studiile filologice făcute la Sorbona i-au adus acuratețea în exprimare și au mijlocit contactul cu poezia franceză. În anul 1946, a fost hirotonit ca preot la parohia rusească din Clamart, unde a rămas cincisprezece ani. După ce a obținut titlul de doctor
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
dar și de profiluri de personaje adecvate locurilor, parcă înrudite cu acestea, stucaturi și detalii deosebite observate (sau nu!) pe fațadele prăfuite și uitate și ignorate de toți, statui, monumente din cimitirele cu depozite de amintiri, fascinante dizertații filozofice sau filologice pornite pe urmele semnificațiilor și evoluției semantice a unor cuvinte (ex: xilolalie!) ș.a.md. De altfel, iată cum sună cuvintele autoarei prin care își înfățișează ea însăși rostul acest demers literar! „Bucureștiul îl poți recunoaște după felul cum ard în geamuri
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
care deși avea o formație inginerească era un cititor pasionat, împătimit chiar. Devora cartea și avea o perspectivă extrem de generoasă asupra lumii. A avut o carieră technică de success, dar sufletul îi dădea ghes la preocupări umaniste, avea o disponibilitate filologică / filozofică așa cum rar am întâlnit. Deși lucra, din necesitate, în domeniul tehnic, el era un filozof înnăscut cu un interes enciclopedic. Ne citea de la Chaucer la Shakespeare, de la Heisenberg la Feynman (ultimii laureați Nobel în Fizică), de la idei contemporane la
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
și mi-au stârnit curiozitatea. Îmi aduc aminte ca îmi făceam timp să merg la serate literare la Muzeul de Artă, la lansări de carte, țineam urechea ciulită pentru astfel de mici evenimente culturale. Apoi m-au bucurat discuțiile filozofice/filologice, aveam o mătușă care era redactor la Editura Academiei și prin dânsa auzeam despre ce se mai scrie, ce se mai citește, iar eu îmi așteptam cuminte rândul la lectura ultimelor cărți apărute. După emigrarea în Canada am fost încurajată
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013. OLIMPIA BERCA - RECUPERĂRILE NECESARE Numele Olimpiei Berca (Olimpia Șerban) se așază între cele prin care, în 1963, se punea temelia unui sector de cercetare pe lângă Catedra de limba română a facultății cu profil filologic de la Universitatea din Timișoara. Materializarea ideii se face sub îndrumarea unui excelent om al cărții - academicianul Gheorghe Ivănescu - , dar și cu contribuția unor dascăli devotați cercetării, ca profesorii Ștefan Munteanu și Gheorghe Tohăneanu. Colectivul de lingvistică cunoaște numeroase avataruri în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
-și identitatea, în pofida dificultăților financiare. Citește mai mult OLIMPIA BERCA - RECUPERĂRILE NECESARENumele Olimpiei Berca (Olimpia Șerban) se așază între cele prin care, în 1963, se punea temelia unui sector de cercetare pe lângă Catedra de limba română a facultății cu profil filologic de la Universitatea din Timișoara. Materializarea ideii se face sub îndrumarea unui excelent om al cărții - academicianul Gheorghe Ivănescu - , dar și cu contribuția unor dascăli devotați cercetării, ca profesorii Ștefan Munteanu și Gheorghe Tohăneanu.Colectivul de lingvistică cunoaște numeroase avataruri în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
pregătire. Dar în momentul în care există cerințe pe care nici măcar nu le înțelegi, darămite să le rezolvi, atunci, desigur, avem o problemă. De exemplu, ar trebui evitate subiectele de bac care, în loc să verifice lectura primară și abia apoi considerațiile filologice, urmăresc exclusiv noțiunile de teorie literară. Ar trebui să se pună accent pe opere care să poată fi analizate din punct de vedere denotativ, al unei receptări minimale, iar elevii care doresc o notă mai mare de 5 să insiste
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
fenomenului cultural, din unghiul manifestării lui originare, cu speculația filosofica a fondului spiritual pe care aceasta îl presupune.Așa cum am descoperit mai în toate cărțile lui Artur Silveștri, acestea îmbină armonios critică literară cu critică de artă, inclusive cu hermeneutica filologica pură, întrucat ambițiile criticului au țintit către o viziune coerentă și globală asupra dinamicii spirituale prefigurate în cadrele artei. În acest caz putem vorbi și de o filosofie a culturii întrucât autorul are afinități puternice cu această zonă și o
ARTUR SILVESTRI-UNIVERSUL LECTURILOR FERICITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_universul_lecturilor_fericite.html [Corola-blog/BlogPost/351178_a_352507]
-
analfabeți. Oare chiar cunoscută? Mă cam îndoiesc. Oricum următoare istorioară ar fi explicația pe care aș da-o păpușii mele dacă aș mai avea vârsta nepoțelei, dar cu cunoștințele acumulate o viață întreagă. Scurte meditații: Împărțirea Din punct de vedere filologic împărțirea bunurilor reprezintă un stat de drept asupra proprietății bunurilor. Mai mulți oameni sau câte unul singur pot stăpânii bunul în particular sau in comun. Stăpânirea în comun poate fi procentuală sau în devălmășie. Fiecare proprietar de fapt poate face
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
stea norocoasă, iar Dumnezeu le-a dăruit din toate darurile sale. Este și cazul domnului Dr. Dan Brudașcu, un om deosebit și un român remarcabil. Absolvent al facultății de Filologie a Universității “Babes- Bolyai” din Cluj Napoca și doctor în studii filologice, a fost profesor la Universitatea Avram Iancu din Cluj Napoca, om de cultură, politician, publicist, scriitor, muzeograf și traducător, actualmente director general al Casei de Cultură a municipiului Cluj-Napoca, patron al editurii Sedan, redactor șef al revistei “Cetatea Culturală”, fost șef
LA ANIVERSAREA CELOR ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_aniversarea_celor_sase_decenii_de_viata_.html [Corola-blog/BlogPost/355756_a_357085]
-
neologismelor; - Dinamismul împrumuturilor lexicale și stilistice din engleză în presă și în limba vorbită. Identitatea limbii și literaturii române - în România; - în diaspora europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi: perspectivă diacronică/ perspectivă sincronică. Tehnici moderne în prelucrarea filologic editorială a textelor - Colaborarea dintre filologie și informatică; - Lingvistica corpusurilor și crearea de bănci de date; - Procedee și resurse pentru informatizarea cercetării filologice. Ca și la edițiile precedente ale simpozionului, vă rugăm să trimiteți pe adresa noastră sau să aduceți
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ofelia_ichim_institutul_de_f_ofelia_ichim_1370738388.html [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi: perspectivă diacronică/ perspectivă sincronică. Tehnici moderne în prelucrarea filologic editorială a textelor - Colaborarea dintre filologie și informatică; - Lingvistica corpusurilor și crearea de bănci de date; - Procedee și resurse pentru informatizarea cercetării filologice. Ca și la edițiile precedente ale simpozionului, vă rugăm să trimiteți pe adresa noastră sau să aduceți cărți și alte publicații reprezentative pentru activitatea dumneavoastră, pentru a organiza o expoziție, cu prilejul acestui eveniment, la Filiala din Iași a Academiei Române
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ofelia_ichim_institutul_de_f_ofelia_ichim_1370738388.html [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
LITERAR : Scriitorul STELIAN GOMBOȘ a lansat în cadrul manifestării două lucrări editate de Armonii Culturale, sugestiv intitulate: ARMONII CULTURALE ȘI SPIRITUALE CONTEMPORANE și ARMONII SACRE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ - lucrări ce conțin un număr impresionant de eseuri teologice, teosofice, istorice, eseu-documentar, revuistice, filologice, menite să așeze pe noi fundamente valorile spiritual-umane, să deschidă noi orizonturi nevoii de apropiere a omului de Dumnezeu. În cuvinte simple, dar îmbrăcate în haina erudiției și a nobleței sale, scriitorul Stelian Gomboș și-a prezentat HARnica trudă sintetizată
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
pe rug sărutând crucifixul. Statuia ei se afla într-o nișă exterioară a noii biserici. În catedrala din Dieppe se afla locul unde există o placă de reabilitare a memoriei lui Richard Simon. Richard Simon, cel care a cercetat,examinând filologic și istoric Sfânta Scriptură cel care să ne amintim, pentru acest fapt, a fost "zdrobit" de Bossuet. În "Piața Veche" din Rouen, locul unde a fost arsă pe rug de către Biserică cea care avea să devină mai apoi sfântă, a
ISTORIA CANONULUI NE OBLIGĂ SĂ CERCETĂM ISTORIA BISERICII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Istoria_canonului_ne_obliga_gheorghe_serbanescu_1377010287.html [Corola-blog/BlogPost/364995_a_366324]
-
Un portret în cioburi și sfărâme, un amplu și sclipitor mozaic de fapte și detalii adunate cu plăcerea cunoscătorului de un colecționar rafinat.” Autorul Ioan Groșescu vorbind despre propria-i carte a menționat că nu a tratat materia academic, ci filologic, respectând spiritul documentelor atestatoare, adunate din arhive, din lucrări, din mărturisiri, din experiența personală. A mulțumit Editurii KartaGraphic pentru ținuta elegantă a acestei cărți. Aprecieri la adresa cărți a făcut și profesorul Traian Lazăr. Tot la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, sub
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului CRONOLOGIC Totul estecronologic Chiar luate antologic, Dezbătute morfologic, În contextul psihologic! Vin din ere mitologic, Să susțină pedagogic, Că în mediul biologic, Nu trăim chiar ecologic! Este clar și super logic, Într-un termen filologic, Se constată patologic, Fenomenul scriptologic! Dar în parcul dendrologic, Nesteril epidemiologic, Fiind vecin sociologic, Cu un circ zis zoologic! Moldova Nouă Octombrie 2010 Referință Bibliografică: Cronologic / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 482, Anul II, 26 aprilie 2012
CRONOLOGIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronologic_mihai_leonte_1335433245.html [Corola-blog/BlogPost/362055_a_363384]
-
Recenzii > DORINA ȘIȘU - INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 118 din 28 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Dorina Șișu: „Incursiune în romanul greco-latin” sau „Exegeze asupra valențelor inițiale și inițiatice ale literaturii antice” De formație filologică, cadru didactic al „Universității Transilvania” din Brașov, am descoperit-o pe Dorina Șișu citindu-i scrierile poetice pe diferite site-uri literare. Citindu-i poeziile - adevărate tablouri inițiatice - am remarcat înclinațiile sale de eseistă, în deslușirea înțelesurilor firești, existențiale, ale
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dorina_sisu_incursiune_in_romanul_greco_latin.html [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
Fișă biografică Petru Birău, cuprinde un întreg evantai despre viața și opera artistului. În acest frumos Album, cuprinzând toate datele biobibliografice necesare pentru a evidenția portretul unui artist ajuns la maturitate, Dumitru Velea glisează între critica de artă și hermeneutica filologică, fiindcă ambițiile eseistului țintesc către o viziune coerentă și globală asupra dinamicii spirituale prefigurate în opera pictorului abordat. Autorul abordează pictura lui Petru Birău din punctual de vedere al rădăcinii sale, exprimată, ”prin întreaga sa familie, în această matrice stilistică
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]