KorAP: Find »[drukola/base=filosofie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...983 >

24,570 matches

Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478

pentru Patrimoniu și Asociația Scriitorilor Creștini din România. Mărturisirea ei de credință literară este de fapt, așa cum afirmă poeta însăși, cheia adevărului. La Daniela Voiculescu, “nemăsurata iubire, măsura vieții...” se concretizează într-un mesaj puternic, ce are la bază o filosofie simplă. “Dacă dragoste nu e, nimic nu e.” La începutul acestui an, pe 11 februarie, are loc lansarea celui de al cincilea volum de poezii al Danielei Voiculescu, „Zeița de turcoaz”. Scrierea îi este dedicată singurului alpinist român care a

CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
toamnă însorită de belșug!” (Khawwa). Imaginea profanată a iubirii este salvată de la dispariție, prin aceeași înțelepciune: ”noi ne iubim ca necuvintele,/ prin înțelepciunea amânării...” (Insolația spirituală). În ” Tristețea unei iubiri”, Daniela Voiculescu se întreabă retoric: “ce se va alege de filosofia mea? chiar nu-mi va cunoaște nimeni numenul? chiar nu-mi va înțelege nimeni visul?”. Natura feminină a versurilor din volumul “La malul Mării Imbrium” relevă un spațiu al sinelui ce păstrează dorința după frumusețea și perfecțiunea edenică: “mă duc

CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584

dezbătut această temă care face parte din istoria recentă a românilor. „A fost un adevărat privilegiu să pot veni și vorbi despre marii martiri ai României”, a spus unul din părinții fondatori ai bioeticii americane, profesorul doctor în medicină și filosofie, domnul Tristam Engelhardt jr, de la Rice university din Houston. „Eu locuiesc în Texas! Suntem niște păcătoși, nu avem niciun fel de martiri acolo. Astfel că venirea mea aici a fost o bucurie. Când am primit invitația, și primesc multe invitații

PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243

deplină ascensiune postumă de tipul lui Mateiu Caragiale sunt de fapt consacrați de-o exegeză ce le depășește opera, adică mitul lor în ascensiune, sau cum a spus cineva: “ Într-adevăr, a publicat mai multe cărți decât a scris “. Dacă filosofia a adoptat o poziție relativ clară pentru o perioadă istorică în problema reflectării materialității în spirit, critica de artă și cea literară nici măcar nu și-a delimitat obiectul sau formulat termenii problemei, nicidecum să răspundă la ea. Cu toate acestea

CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190

autor Civil. asiro-bab., p. 202: „Trestia era atât de utilă încât uneori se planta de-a lungul canalelor“). Trestia se știe este o plantă iubitoare de apă. De aici confuzia între numele ei și canalul prin care curge apă (în filosofia chineză kan „apă“ fiind una din cele 8 trigrame). Prof Ion Carstoiu Așa cum se cunoaște, rom. canal Referință Bibliografică: THE ORIGIN OF LANGUAGE.CHANNEL/CANAL / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi

CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534

-Iertare pentru deranj. M-am oprit în umbra bătrânului nuc spre a admira splendida imagine a naturii fără să observ că vă incomodez. -Și ce este cu remarca făcută? Sper că nu vă caracterizează. -Nicidecum. Sunt perfect de acord cu filosofia enunțată cu această ocazie. Nu vă supărați, dar cu ce vă ocupați în timpul liber? M-au uimit termenii exprimați. Întrebarea a provocat la pictor un râs sănătos apoi s-a sculat și a venit cu mâna întinsă spre Ionel. -Sunt

POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096

ziceam în gând... Și totuși Bazil mă păstrase o fragilă lăcrămioară, o distinsă frezie, o singuratică dalie, o mică madonă...o căprioară, o fată nefemeie ... Îl cunoscusem pe Victor la 18 ani când am încercat prima oară să întru la filosofie, în București, Victor era vărul meu de gradul doi, și pentru că urma să se căsătorească, avea o iubită splendidă, artist plastic, artist decorator, studentă la Belearte, cum se zicea în perioada interbelică, la IAP. Asa cred că se numea pe

ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411

12 ani a devinit cercetaș, iar la 16 s-a înscris în Societatea culturală ”Înfrățirea românească”. Din adolescență a scris poezii și eseuri (” Conștiința națională la români”, ” Cine e poetul românismului”). În anul 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil al Asociației Studenților Creștini din România (ASCR). În anul universitar 1923 - 1924 și-a satisfăcut stagiul militar, ca voluntar, la {coala militară de geniu din București

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
Nae Ionescu, mai multe lucrări filosofice: Cercetări asupra cunoștinței, Introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, Misticismul și teoria cunoștinței. A proiectat Sistemul meu filosofic: existențialismul. A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR. În anul 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în comuna Goicea-Mare, județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începând cu toamna anului 1925, Mircea Vulcănescu

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
de la Radiodifuziunea Română. Pe 13 octombrie anul 1931 a ieșit în public asociația culturală ”Criterion”, la simpozioanele căreia Mircea Vulcănescu a susținut comunicări. A colaborat la Viața Universitară, Realitatea ilustrată, Ultima oră, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta, Floare de Foc,Familia, Cuvîntul studențesc, Gînd românesc, Ideea Românească, Excelsior, de multe ori sub pseudonim. Din luna iunie anul 1935, a deținut funcția de director general al Vămilor până în septembrie '37, cînd a fost demis după ce a

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851

Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic?” - întrebare, după M. Heidegger„primordială”, „originară”, „de cea mai largă cuprindere” (1988, p. 51); ¨ „Filosofia începe cu o întrebare: «Ce este?»” - K. Jaspers (1986, p.15); ¨ „Ce pot ști?” „Ce trebuie să fac?”, „Ce îmi este îngăduit să sper?”, „Ce este omul?”(Kant, 1970, p. 78). Immanuel Kant aprecia că perimetrul filosofiei este delimitat de

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
1988, p. 51); ¨ „Filosofia începe cu o întrebare: «Ce este?»” - K. Jaspers (1986, p.15); ¨ „Ce pot ști?” „Ce trebuie să fac?”, „Ce îmi este îngăduit să sper?”, „Ce este omul?”(Kant, 1970, p. 78). Immanuel Kant aprecia că perimetrul filosofiei este delimitat de aceste patru întrebări filosofice. Dacă: „răspunsul trebuie să parvină din aceleași izvoare din care provine întrebarea” (Kant, 1994, p. 409), atunci natura răspunsurilor va fi tot una filosofică; ¨ „Ce semnifică acest lucru?” - J.-P. Sartre (1969, Partea

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
răspunsul trebuie să parvină din aceleași izvoare din care provine întrebarea” (Kant, 1994, p. 409), atunci natura răspunsurilor va fi tot una filosofică; ¨ „Ce semnifică acest lucru?” - J.-P. Sartre (1969, Partea 3, Capitolul 1, Paragraful 4) ¨ „Ce altceva este filosofia decât această mare poveste a lumii?” Alexandru Surdu (2009, p. 85). Întrebările sunt „mai esențiale decât răspunsurile”, arată Jaspers; filosofia este căutarea adevărului și înseamnă „a fi pe cale”. Această comunicare este o comunicare filosofică și are două caracteristici: de a

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
tot una filosofică; ¨ „Ce semnifică acest lucru?” - J.-P. Sartre (1969, Partea 3, Capitolul 1, Paragraful 4) ¨ „Ce altceva este filosofia decât această mare poveste a lumii?” Alexandru Surdu (2009, p. 85). Întrebările sunt „mai esențiale decât răspunsurile”, arată Jaspers; filosofia este căutarea adevărului și înseamnă „a fi pe cale”. Această comunicare este o comunicare filosofică și are două caracteristici: de a fi cunoaștere și de a fi iluminare (Kant a scris chiar un studiu„Ce este iluminarea?”). Câmpul activității reflexive, orizontul

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.). Abia prin

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.). Abia prin comunicare este atins scopul filosofiei, scop ce dă sens tuturor celorlalte scopuri; perceperea ființei, iluminarea prin iubire, dobândirea seninătății” (1986, p.

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]