128 matches
-
lovinescian apare scris Zburătorul etc.), cuvinte mari și găunoase în fraze patetice, greoaie, încărcate până la saturație cu incidente nepermis de lungi. Fraza arborescentă a scriitorului este un mit. Aici este mărăcinoasă pentru că încâlcită și fără ritm, construită chinuit. Din toate filozofările despre Nietzsche și din polologhia despre anii '60-'70 am reținut pledoaria scriitorului pentru nuanțe. Epoca se cuvine analizată cu multă luciditate. Arghezi, Camil, Călinescu, Nichita nu pot fi blamați orbește pentru "derapajele" și concesiile făcute sistemului. Diatriba împotriva "grotescăi
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
pe care o problematizează într-un mod cum probabil numai el poate și cum pesemne numai lui i se potrivește. Un asemenea mod l-ar fi exasperat negreșit pe Noica, oferindu-i încă un motiv în ceea ce privește superioritatea formei sistematice de filozofare. Numai că Dragomir, aflat la antipodul gîndirii sistematice, reușește uneori ceea ce foarte rar se întîmplă în filozofie: să gîndească natural și firesc, lăsînd în spate manierele tradiționale de a gîndi și premisele unei istorii a filozofiei a cărei influență deformatoare
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
Banca Națională). Pe aceeași linie, manifestările patologice ale modernității, prin religiile seculare și revoluționare contrarii ale socialismului și naționalismului, sunt din adîncul ființei sale respinse de narator: fără argumentări care nu și-ar avea rostul într-un discurs romanesc, fără filozofări, fără vorbe. Polemica are loc în dimensiunea tacită a romanului, în profunzimea lui, lăsînd să se desfășoare în libertate arta nuanțată a prozatorului. Exemplară în această privință e prezentarea conflictului tăcut dintre tată și fiu în chestiunea moștenirii, descris pe
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
ultima generație de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit deja la rigoarea pe care un asemenea mod de filozofare îl cere. În plus, voga acestei paradigme este atît de mare
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit deja la rigoarea pe care un asemenea mod de filozofare îl cere. În plus, voga acestei paradigme este atît de mare încît astăzi, întrecînd filozofia politică sau fenomenologia, școala analitică reprezintă forma dominantă de gîndire contemporană. În fața avîntului ei, formele tradiționale de gîndire europeană - metafizica, dialectica sau structuralismul - au dat
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
nebunia" percepută la scară redusă a unui singur oraș ar putea fi reprodusa la o scară mai mare; a societății românești postdecembriste. Trufiile, orgoliile, politică și propagandă electorală, protocronismul stupid, goana după senzații tari a cotidienelor de tipul "Bahluiului", superficialitatea, filozofarea mioritica, mediocritatea, apoi bovarismele individuale și colective sînt toate prinse într-un insectar mobil, fără note și explicații, sistemul aluziilor fiind singurul operant. Mesajul, cărții (dacă ținem cu tot dinadinsul, să-l aflăm) este că salvarea acestei lumi cuprinse de
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
Balzac, față de românele lui Eugen de Sue, si de tot ce intră în categoria estetică a "misterelor Parisului" este capacitatea să colosală de "a gîndi" pe seama situațiilor și personajelor din românele sale. Chir pentru un cititor cît de cît instruit "filozofarea" aceasta introdusă în plină acțiune a intrigilor devine sîcîitoare, făcîndu-l să "sară" paginile. Nu mai vorbesc de considerațiile economice, de reflecțiile pe marginea băncilor și a burselor, a finanțelor, transformînd românul într-o enciclopedie a vremii. Să luăm finalul Casei
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
față, a autorului, nu au cu adevărat un sfîrșit. Am enumerat, sper să fi fost relativ limpede intenția mea, titlurile capitolelor în care și-a ordonat Carrière povestirile. Ele sînt concepute cu un aer ușor teribilist, copilăros tocmai prin transparență filozofării lor. Dar au, totodată, un umor de romancier de veac XVIII, care anunță, promite, rezumă în micul sau motto de capitol, si totusi nu-ți spune nimic, sau se pregătește, hîtru, să te contrarieze. Cu atît mai evidentă mi se
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
ne miram de unde." Cînd nu cată spre ceruri-nalte, poemele se deghizează stîngaci în cîntece populare și își doresc să semene cu giuvaierurile adunate de Blaga sau își subțiază vocea după boabele și fărîmele argheziene. E un progres față de grotescul filozofărilor în cascadă din alte poeme, dar vocea falsează voioasă ca la o serbare școlară. Versurile care apar pe ultima copertă ne lămuresc în sfîrșit: "Darul întîmpină dorul și-l împlinește/ dorul primește darul și îl sfințește/ Dar de rouă/ Cine
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
un grup de "specialiști"). Critica de poezie este deja nocivă, nu doar ineficientă, în cazul noii poezii. Pentru că instrumentele sînt complet desuete. Pentru că au apărut destui poeți care nu mai pot fi comentați prin intermediul unor parafraze critico-poetice. Și o ultimă filozofare: cînd cineva din afara cîmpului literar îmi cere să-i recomand o carte bună, niciodată nu pomenesc un volum de poezie. Pentru că atunci aș semăna cu un predicator care ar scoate fulgerător Biblia din buzunar și ar începe să predice vertiginos
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
repetă ceva s-a defectat în mecanismul lumii", dar și că "tot timpul poți descoperi lucruri noi, la tot pasul ai șansa de-a da peste o întâmplare sau o idee originală" (p. 154). Inegale ca realizare sau originalitate, meditațiile, "filozofările" (subtitlul "încercare de filosofie poetică" este pretențios și nepotrivit) vorbesc despre iubire, prietenie, moarte, familie, natură, Dumnezeu, tinerețe, singurătate, putere, ignoranță, cultură etc. uneori fiind simple gânduri, întrebări sau paradoxuri, alteori dezvoltând scheme, silogisme sau doar... sfaturi vestimentare și preferințe
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
articole ale unei autoare cunoscute: Mariana Șora. "Micile proze" sînt adunate în mulți ani, toate avînd în comun "un anumit mod de alcătuire, mai bine zis o anumită modalitate a dezbaterii: un ton jucăuș, aparent ușurel, nu fără contingențe cu filozofarea, avînd deci o "subțirime" și o configurație asemenea unor figuri de artă plastică făcute dintr-o rețea de sîrme" (p. 5). Articolele sînt diverse, reflecțiile neocolind problemele estetice cum ar fi actualitatea în artă (cu atît mai mult cu cît
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
conform lui Martin Heidegger - amenință procesul gândirii: a. Vecinătatea poetului-rapsod (care-i pericolul cel bun, mântuitor); b. Gândirea însăși (pericolul cel rău, cel mai aprig), care trebuie să gândească împotriva ei însăși, ceea ce doar rar îi stă în putință; c. Filozofarea - pericolul de-a dreptul nociv, generator de rătăcire. Din perspectiva celor afirmate mai înainte și susținuți de consistența demersului auctorial din ,,Poemele ființei’’ (Ed. Art Creativ, București, 2015, format A5, 172 de pagini), avem temeiuri să afirmăm că Mariana Didu
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
poate scrie nimic, tresari de uimire constatînd că totuși s-a scris atît de mult. Dacă lăsăm la o parte tonul cinic al unei spontane reacții de respingere, singura explicație pe care o avem în privința faptului că genul acesta de filozofare are un public fidel e una psihologică: discursul speculativ supraviețuiește fiindcă are efect. Sunt oameni care îi simt nevoia și îl degustă la propriu. Ei bine, în ce constă efectul discursului speculativ? În faptul că întreține o dispoziție care nu
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
cel al reflecției propriu-zise. Poetul se dispensează aici de măștile și personajele sale, de înscenările dramatice, ba chiar și de mediul liric, pentru a medita singur, față în față cu cititorul. Imaginile poetice, asocierile insolite, răsturnarea reprezentărilor curente lasă loc filozofării morale, cu atenție distributivă la tot ce mișună-n jur, și cu credința adâncă în mâna tămăduitoare a dumnezeirii: Dacă masa înseamnă fluxul și refluxul dorinței, individul este imnul înălțat singurătății. Învață să fii singur și vei deveni nemuritor. Dar
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
bucuri de recunoașterea oficială. Ești pe picioarele tale, dar nu ești în catastifele ierarhice ale cinului filozofic. Ești negreșit autentic, dar nu ai fost încă miruit de untdelemnul considerației de breaslă. Cu o sensibilitate lirică care îl predispune negreșit către filozofarea subiectivă, de mărturisire și de analiză a ecourilor sufletești, Petru-Vladimir Pătulescu nu este cruțat de drama practicantului ad hoc de filozofie. E deștept, cult și familiarizat cu tărîmul nuanțărilor fine, dar este închis în hotarele propriei autorități. Cînd o astfel
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
filozofie, se mulțumesc doar să vorbească despre ea. Aducând-o la dimensiunile lor, ei exercită totodată un fel de poliție metafizică - cu funcție de intimidare, dacă nu chiar de boicot și reprimare - asupra colegilor mai curajoși sau mai talentați în practica filozofării. Intriga cărții se țese între aceștia din urmă și profesorul de istoria logicii și metafizică de la Universitatea din București. El însuși se plasează într-o a treia categorie, a „robilor filozofiei“, adică cei care fac filozofie pentru că nu pot altfel
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
operă“ sau „lucrări științifice“. Reproșul complementar, lipsa de originalitate, este și el respins de cei doi editori: „Nae Ionescu o spunea limpede: originalitatea, în filozofie, nu poate avea alt înțeles decât acel de efort propriu de gândire, de autenticitate a filozofării. Lipsit de originalitate nu ești pentru că spui ce s-a mai spus; ci pentru că accepți de-a gata spusele altora, fără ca acestea să răspundă unei nedumeriri proprii, unei răfuieli cu tine însuți. Adică pe negândite. [Ț] Nu trebuie deci să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
afla și Nae Ionescu, părintele „existențialismului“ autohton. Consecvent acestei atitudini, Blaga refuză publicarea celei de-a treia recenzii, dedicată chiar Metafizicii, spunându-i autorului: „să nu iasă cumva că am avut eu ceva cu el!“ Și aici Popa conchidea că filozofarea lui Nae Ionescu este „adâncă și personală“, în „duhul învățăturii creștine“. Supărat de comportarea filozofului clujean, pe care o simțea lipsită de fair-play, Grigore Popa se răzvrătește și oferă recenzia unei publicații rivale, Revista teologică, cu ai cărei redactori și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
împărtășesc din tradiția gândirii fără a considera că trebuie să arate mereu buletinul de identitate al fiecărei cugetări. Nae Ionescu nu credea în proprietatea privată a ideilor, după cum nu credea în sisteme de filozofie, ci doar în gândirea vie, în filozofare. La el ideile străine deveneau „foarte vii și foarte personale, în variante puse în contexte cu totul noi sau originale“. De aceea, opera sa trebuie cercetată în sine, nu comparativ. Apoi, el însuși dăruia idei, îi lăsa pe alții să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cea mai mare parte articulate spontan, înregistrate imperfect și publicate de alții -, precum și gazetăria nu sunt locuri care obligă la note de subsol sau la pauze sursologice. În plus, cursurile lui Nae Ionescu nu erau lecții de filozofie, ci de filozofare, în care accentul cădea nu atât pe informații sau pe idei, cât pe deducția și înlănțuirea lor logică. Toate paralelele care se pot identifica aici cu ideile sau textele altor autori își au loc în clasicul capitol al materialului: afinități
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
metafizică, despre prezentul poetic etern, sau despre frumusețe ca fiind nu o armonie statică, încremenită "secțiunea de aur" a vechilor greci ci o armonie în mișcare, așa cum are loc în dans. Este de la sine înțeles că "poezie gânditoare" nu însemnează filozofare versificată, ci acea poezie iluminată activă care impulsionează inima, sufletul, spiritul la trăirea transfigurată a vieții. Este viața ideală. Cititorul ales, cel cu vocația trăirii poetice, află acest impuls transfigurator la poeți-gânditori și gânditori-poeți precum filozofii presocratici, Pindar, Platon, Khayyam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sfoară ce va începe să fie împletită apoi cu două andrele formate din două raze smulse unui soare adus ceva mai devreme în scenă și tot așa până în final, când, după atâta joacă, se introduce și o notă de tristă filozofare. Mădălina Dan spune că cele patru fete îmbătrânesc (cam devreme credem noi), iar Maria Baroncea adaugă că îmbătrânesc degeaba (părere pesimistă pe care nu o împărtășim, dovada contrară fiind și acest spectacol și nu numai el), după care tot ea
Caleidoscop coregrafic (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7185_a_8510]
-
avea nuanțe, mister, evadând în fabulă și imaginație. Spre deosebire de cuvintele "abuzate", demonetizate, obosite - aceleași în mentalitatea catastrofică a lui "se poate și mai rău" a regimului comunist și în optimismul american al refrenului "don't worry, be happy" - taifasul și filozofarea balcanică stârneau plăcerea confabulației, constituiau o terapie de grup. Exactitatea exprimării riguroase, lipsite de îndoială, n-a ajuns vreodată să se ridice până la esență. Ea nu ne poate pune în armonie cu noi înșine, cu lumea și divinitatea. Emigrarea a
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
el totul poate căpăta o justificare, toate ororile sunt salvate de „argumente“, vinovați și nevinovați sunt cu toții judecați după criteriile intelectualului. Și când te gândești că, în mod inevitabil, va veni o vreme în care toți vor fi intelectuali... * Efortul filozofării, oriunde această obsesie și-ar manifesta subtilitatea și maniile, este o investiție în neant. Dispariția speciei gânditoare ar trimite înapoi în inexistență toată marea de filozofii din care încercăm să alcătuim o memorie a trecerii noastre pe aici. Adevărurile noastre
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]