48 matches
-
TGV-ul, în care vrei să numeri stâlpii de înaltă tensiune. Imposibil. Viteza e mult prea mare și totul pare hașurat, diluat, lichefiat. Or, tocmai pe aceste efecte mizează Frank Bedrossian în Transmission, pentru fagot și mediu electronic. Distorsiuni și filtraje (ce fac din fagot un instrument hibrid, în care și-au pus sămânța saxofonul, chitara electrică ori vocea umană), baleaje și brisbiliando-uri (ce imită pedalele wah-wah), tremolo-uri și multifonice (în stare să re-personalizeze o atitudine, până mai ieri, exclusiv
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
activităților acestora. Asigurarea unei bune coordonări presupune existența unei comunicări adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare înțelegând transmiterea de informații și perceperea integrală a mesajelor conținute. Comunicarea poate fi: . bilaterală, derulată între un manager și un subordonat; asigură evitarea filtrajului și distorsiunii precum și obținerea operativă a feed-back-ului; are ca dezavantaj consumul mare de timp al managerilor; . multilaterală derulată între un manager și mai mulți subordonați, folosită pe scară largă, îndeosebi prin ședințe. Funcția de coordonare conferă Sistemului de management al
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
nevoia de a i se asigura un continuu de stimulare cognitivă; - motive social-morale: caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat; - motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație este legată de propria personalitate; - motive materiale: confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului; - motive relaționale: care exprimă stările motivaționale derivate din relațiile pe care elevul le stabilește cu alți elevi, cu grupul școlar etc. Din perspectiva consilierii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
al IX-lea, înainte de Noaptea Sfîntului Bartolomeu (1572), pun în funcțiune un dispozitiv coerent, eșalonat pe două linii de apărare toleranță politică și privilegiu economic -, care se va menține, revăzut și adăugit, de-a lungul Vechiului Regim. Este un dublu filtraj, juridic și corporativ. Primul direcționează abuziv conținutul mesajelor: organizarea unei cenzuri. Cel de-al doilea reglementează mijloacele și condițiile de transmitere: organizarea profesiei. Ordonanța lui Carol al IX-lea din 10 septembrie 1563: "Se interzice tuturor persoanelor, indiferent de statutul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sistemul de taxe și impozite*; - politica privind investițiile; • economic: - creșterea economică*; - investițiile publice; - planul de industrializare a zonei; - prețurile carburanților și utilităților*; • sociocultural: - atitudinea față de sănătate*; - creșterea valorică a consumului alimentar*; - îmbătrânirea populației; - consumul produselor de marcă; • tehnologic: - echipamentele de filtraj; - echipamentele de îmbuteliere; - ambalajul de plastic*; • ecologic: - crearea unor zone de protecție ecologică*; - îmbunătățirea comportamentului ecologic al populației. La nivel local, apar următorii factori de mediu cu diferențieri notabile: • politico-legal: - taxe locale suplimentare pentru protecția naturii*; - un sistem politico-administrativ birocratic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
la „proastele obiceiuri” (cf. Gilbert Durand) moștenite de la gândirea occidentală marcată de aristotelism. A devenit destul de evident că, deși imago-mitul ne pare a-logic, el nu este obligatoriu din acest motiv și ilogic. „... Platon știe deja că numeroase adevăruri scapă filtrajului logic al metodei pentru că ele constrâng rațiunea la antinomie și revelează ca să zicem așa, printr-o intuiție vizionară a sufletului pe care antichitatea greacă o cunoștea bine: mitul”. Că Platon a fost o lungă perioadă de timp interpretat prin matematizare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de informații bogate cu privire la problemele sau fenomenele în studiu. 11. 5.3 Deficiențe majore ale sistemului informațional Distorsiunea constă în modificarea parțială, neintenționată a conținutului, a mesajului unei informații pe parcursul culegerii, prelucrării sau / și transmiterii ei de la emițător la receptor. Filtrajul se deosebește de distorsiune prin faptul că modificarea parțială sau totală a mesajului sau conținutului informațiilor are loc în mod intenționat. Efectul negativ atât al distorsiunii, cât și al filtrajului este dezinformarea parțială sau totală a beneficiarilor informației. La nivelul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
culegerii, prelucrării sau / și transmiterii ei de la emițător la receptor. Filtrajul se deosebește de distorsiune prin faptul că modificarea parțială sau totală a mesajului sau conținutului informațiilor are loc în mod intenționat. Efectul negativ atât al distorsiunii, cât și al filtrajului este dezinformarea parțială sau totală a beneficiarilor informației. La nivelul managerilor dezinformarea se reflectă în diminuarea calității deciziilor, iar la nivelul executanților se resimte pe planul realizării proceselor operaționale. Redundanța constă în înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
informații Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de comunicare Fenomen social Structura organizațională Rețele de comunicare Grad de centralizare Mediu social Bariere comunicaționale Informație Resursă Sistem informațional Distorsiune Filtraj Redundanța Instrumente de comunicare Abilitate Competență Deprinderi Dezvoltare Experiență anterioară Individualizarea instruirii Învățare organizațională Învățare experiențială Motivație Nevoi de instruire Organizație care învață Priceperi Training Tutoring Capital uman Disabilitate (incapacitate) Discriminare Diversitate Efectul peretelui de sticlă Fenomenul homofiliei Managementul diversității
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
autorii desemnează prin aceiași termeni lucruri relativ diferite, este constatabil și fenomenul invers: prin expresii deosebite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii („valoric”, „axiologic”), trecând prin sintagme și enunțuri („atitudini față de valori”, „valori interiorizate”, „scara individuală de valori”, „filtrajul personal al valorilor”) și ajungând la nex-uri propoziționale echivalente. Evident, afirmația are o valabilitate generală pentru dinamica științei și filosofiei, dar în perimetrul cercetării valorilor ea are o acoperire sporită. Probabil și pentru că lipsa de date ferme și teorii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
superficiale, ele sfârșindu-se când cel cu care te-ai jucat doar devine plictisitor sau prea serios. În tot cazul, fiecare dintre noi poate avea pretenția întemeiată că povestea sau poveștile lui de iubire sunt unice și e reconfortant că filtrajul memoriei ne ajută să extragem din ele predominant aspectele și episoadele pozitive. Eșecurile și dezamăgirile e bine să fie tratate mai cu indulgență în imaginea globală despre noi și acțiunile noastre, cu atât mai mult cu cât ele, pe lângă suferințele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de anumite variabile proprii subiectului. Caracteristicile subiectului ce condiționează procesul de memorare - importante în amintirea unor conținuturi cu puternice implicații subiective, cum este tema noastră - sunt sintetizate astfel de Reuchlin (1996, pp. 123-129): a) atitudinile ce operează procesul de filtraj; se constată și că acordul subiectului și orientarea textului (în cazul experimentelor practicate) accelerează procesul de învățare și invers, aceste efecte apărând ca o continuare a celor studiate sub numele de „apărare perceptivă”; b) reținerea e favorizată atunci când subiecții sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evaluare a costurilor sale morale. Cartea consemnează despărțirea de structuralismul tinereții și al debutului românesc, fiind scrisă evident din perspectiva unui mediu cultural de adopțiune - cel american -, mai puțin propice mutațiilor bruște și înzestrat cu sisteme de selecție și de filtraj al noutății. Devenită în scurt timp un model în materie, altă lucrare, Fictional Worlds (1986; în versiune românească, Lumi ficționale, 1992), proiectează o ontologie a ficțiunii la confluența lingvisticii cu teoria literară și cu filosofia, asumându-și toate riscurile de
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
fie prefabricate, nelăsând receptorului să meargă acolo unde ar vrea. „Căutările”, ca și „găsirile” ulterioare sunt determinate de performativitatea programelor (a motoarelor de căutare, de pildă), ce sunt programate să caute ceva într-un anumit fel, printr-un sistem de filtraj sau prin determinări previzibile. Crearea de legături reflectă intenționalități nemărturisite depozitate în semantica surselor, în structurile profunde ale cunoștințelor expuse. Oportunitățile raportării la informații reformează aparatul nostru de sesizare sau raportare la timp și la lumea în care trăim. Trecutul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de management (informațional, decizional, organizatoric și metodologic), sub aspectul punctelor „slabe” și a punctelor „forte”, în scopul diminuării/eliminării primelor și potențării celor din urmă. În acest sens putem exemplifica unele puncte „slabe” (deficiențe) ale sistemului de management: distorsiunea și filtrajul informației (subsistemul informațional), nerespectarea principiilor de raționalitate a deciziilor (subsistemul decizional), liderul informal al societății exercită o influență negativă asupra conducerii formale (subsistemul organizatoric), instrumentar de tehnici și metode manageriale inadecvat și insuficient folosit (subsistemul metodologic). i) Activitatea proprie de
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
suprainformarea Dezinformarea se prezintă sub trei forme: - distorsiunea - formă de dezinformare prin care se culeg, prelucrează și transmit, în mod neintenționat, mesaje eronate. Poate fi favorizată de structura organizatorică, modul de proiectare și funcționare a sistemului informațional, stilul de management. - filtrajul - se modifică mesajul parțial sau total în mod intenționat, pe parcursul înregistrării, prelucrării și transmiterii datelor și informațiilor - scurtcircuitarea - formă stabilă a dezinformării, prin care se elimină intenționat din circuitul sau fluxul informațional, anumite persoane sau subdiviziuni organizatorice. Suprainformarea îmbracă, la
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de comunicații din organizație, între care filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile sunt cele mai importante. 3.3.Optimizarea sistemului informațional - comunicațional în instituțiile școlare preuniversitare Depășirea barierelor și, implicit, atenuarea ori eliminarea disfuncționalităților majore ale sistemului de comunicații din organizații necesită acționarea în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
suprainformarea Dezinformarea se prezintă sub trei forme: - distorsiunea - formă de dezinformare prin care se culeg, prelucrează și transmit, în mod neintenționat, mesaje eronate. Poate fi favorizată de structura organizatorică, modul de proiectare și funcționare a sistemului informațional, stilul de management. - filtrajul - se modifică mesajul parțial sau total în mod intenționat, pe parcursul înregistrării, prelucrării și transmiterii datelor și informațiilor - scurtcircuitarea - formă stabilă a dezinformării, prin care se elimină intenționat din circuitul sau fluxul informațional, anumite persoane sau subdiviziuni organizatorice. Suprainformarea îmbracă, la
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de comunicații din organizație, între care filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile sunt cele mai importante. 3.3.Optimizarea sistemului informațional - comunicațional în instituțiile școlare preuniversitare Depășirea barierelor și, implicit, atenuarea ori eliminarea disfuncționalităților majore ale sistemului de comunicații din organizații necesită acționarea în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
și cel În formă deY sunt cele mai eficiente datorită centralizării activității de grup În jurul unui lider sau a doi lideri. În procesul comunicării din interiorul grupului- clasă se pot produce o serie de perturbări. Cele mai frecvente sunt: blocajele, filtrajul și distorsiunea. Blocajul constă În Întreruperea totală a comunicării, filtrajul În trunchierea informațiilor ce se transmit și se receptează, iar distorsiunile În denaturarea și deformarea lor. Aceste fenomene le Întâlnim mai ales În relațiile dintre educator, liderii formali și restul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
centralizării activității de grup În jurul unui lider sau a doi lideri. În procesul comunicării din interiorul grupului- clasă se pot produce o serie de perturbări. Cele mai frecvente sunt: blocajele, filtrajul și distorsiunea. Blocajul constă În Întreruperea totală a comunicării, filtrajul În trunchierea informațiilor ce se transmit și se receptează, iar distorsiunile În denaturarea și deformarea lor. Aceste fenomene le Întâlnim mai ales În relațiile dintre educator, liderii formali și restul colectivului, după cum acționează și În cadrul celorlalte rețele, mai ales În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
este legată de propria personalitate: învață pentru a ajunge om de seamă, recunoscut; învață pentru că dorește să ocupe un anume loc în ierarhia profesională, pentru că el simte că are unele aptitudini certe pentru un domeniu; e) materiale, care confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului: sisteme premiale; condiții materiale de studiu în școală și în familie; elemente de cointeresare a conștiinței lui sociale de consumator de cultură cu aceea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pagina de carte (văzută etimologic) înnoite după inserția și integrarea prin fuziune a unei noi celule textuale. Tot cu gândul la intertext citim în continuare despre o serie întreagă de praguri și paliere ce trebuie trecute, un întreg sistem de filtraj care își pune amprenta asupra mesajului, formând tot atâtea grade de mediere (ibidem). Privind astfel drumul unui intertext în istoria literaturii, semiosis-ul ilustrează doar una dintre variantele reeditării intertextuale, și anume cea care urmărește un hipotext originar și gradele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
îi percepem pe ceilalți oameni și propria persoană. De asemenea, ele își găsesc originea în aspectele codării și decodării informațiilor despre altă persoană pe care o vedem sau auzim sau a locului unde are loc comunicarea. În general, bazele acestui filtraj rezidă în presupunerile pe care le facem despre ceilalți oameni. Într-un anume sens nu este rău să fim capabili să descifrăm caracterul și comportamentul altei persoane. Dar de cele mai multe ori ajungem prea repede la concluzii care apoi filtrează constant
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care învață etc. În consecință, definim învățarea școlară (studiul școlar) ca fiind: activitate, un proces desfășurat de agenți umani ; în condiții concrete de spațiotemporalitate, culturalitate contextuală (valori), cu o ritmică individuală și pe fond social definit; prin medierea și cu filtrajul conștient al unor eforturi organizatoric-educaționale și cognitiv-operaționale, socioemoționale, acționale și atitudinale recurente; asupra unor conținuturi, experiențe, valori sau situații încorporate de și în obiectul învățării; pentru atingerea unor rezultate cognitive (preconcepte, concepte, semnificații, principii, strategii, rezolvare de probleme), psihomotorii (obișnuințe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]