1,944 matches
-
uit în mine, văd buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
parte dintre oameni devin „lumini”, călăuze pentru ceilalți, marea majoritate, pe calea spre ei înșiși, spre Dumnezeu și spre semenii lor, întru înfăptuirea armoniei sociale. Această dimensiune definitorie, ca să se realizeze, are nevoie de timp, care, trecând din infinit, în finit, la individul uman, capătă o anumită concretețe, prin faptul de a fi măsurat și folosit, pentru făptuiri concrete, de către om și, care, în raport cu valoarea în sine și cea de întrebuințare a lor conferă statutul de „lumini”, unora dintre ei. Prin
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lumini_pe_panza_timpului_al_florin_tene_1356717278.html [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
gesticulez cu brațele, cu întregul corp fizic seamănă cu mișcările păpușii din lemn pe care el cu atenție o dezmembrează uneori în fața mea ca să-mi arate mecanismele propriei gândiri. Eronată sau nu se amestecă toate într-un lanț infinit de finit și când reușesc să conștientizez totul mă umflă râsul plânsul și pe mine. Victor acum nu râde. Se gândește cum ar fi fost viața noastră dacă firele fragede de viață ar fi continuat să crească. Îi este dor de ei
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Intreabă-ți inima înțeleaptă, Ce ar alege dacă o crudă soarta I-ar oferi experiență eliberatoare, să treacă Riscând totul, dincolo de marea poartă? Dilema-i: Timp și Spațiu Să ai Timpul finit într-un Spațiu infinit Sau Spațiul infinit într-un Timp finit? Timpul finit, e a ta viața pământeana Ce ți-l măsoară Spațiu infinit în ani pierduți De nu le simți și destinația finală. Spațiul infinit, e dimensiunea Iubirii În
E O DILEMĂ...NU-I POEZIE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1462825475.html [Corola-blog/BlogPost/384914_a_386243]
-
mai potrivit În geografii de complimente Urci tot mereu far' să cobori, Iar în relief de sentimente Ești vârful alb răpit de nori În timp și spațiu absolute Ești interval nemărginit, Minut cu clipele cusute Și antonim la ce-i finit Ești capodoperă ființei Românul fără de sfârșit Păcatul gri al conștiinței Și dorul meu cel înroșit Ești legământul cel mai sacru Ce l-am făcut cu Dumnezeu Ești gustul dulce chiar și-n acru Ești tot, ești tu, acum, mereu ... Citește
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
lovi pe Nadia, înseamnă a lovi o țară ! Românii o iubesc pe Nadia, știu cu toții cine este Nadia și ce face ea pentru țara sa, așa cum știe lumea, ce a făcut și ce face Nadia pentru lume, pe acest drum finit prin viață, care pentru unii e semănat cu mătrăgună, dar pentru ea, cu florile spirituale ale armoniei și valorilor umane. Unii adună clipele, alții le aruncă! Numai gândindu-se pentru o clipă cineva la Nadia, trăiește frumos clipa! Cum sunt
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Convocare_esuata_la_incenu_aurel_v_zgheran_1373463348.html [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
goale precum degețica americană prorocind laptele și mierea ce-ți vor curge prin vene mai ales după - runda cu nelipsitele lovituri sub centură - când cu tunet rotund de ștampilă se va deschide cerul paradisului(lor) și deocamdată - pentru că resursele-s finite - numai purgatoriul(tău) de sus toți semizeii proclamați clipesc aprobator și-n așteptarea osanalelor se unduiesc cu foșnete de banere pe vânt în deșirate zâmbete cameleon. Referință Bibliografică: DEȘIRÂND ZÂMBETE / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2086, Anul
DEȘIRÂND ZÂMBETE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1474037582.html [Corola-blog/BlogPost/373833_a_375162]
-
etc. Toate bune și la locul lor! - am zice, simplificând lucrurile, după principiul lui Brâncuși, idee aparentă și ea, că altfel Maestrul nu ar fi înălțat stâlpul din pridvorul casei oltenești spre cer, ca să reazeme infinitul, zicându-i „Coloana fără de finit”. La îndemână i-ar fi stat să spună: „Coloana lui Brîncuși”, că doar nu-l oprea nimeni! Numai că Maestrul nu fusese împins de nu știu cine, pe nu știu ce... iar, în plus, El era , deja, însuși EL, (ca de altfel, mulți prin
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
gens d’en bas auront triomphé de la personne humaine, - oui, la personne humaine sera detruite et, du même coup, disparaîtra notre tourment et nos chères delices...Il n’y aura plus de ces déments, qui mettent l’infini dans le fini”. Am putea recunoaște, de ce nu?, aprofundând aceste aserțiuni, că modernitatea, postmodernitatea, cu materialismul lor maladiv, cu totala lor inapetență (și incompetență) metafizică, am putea accepta, iarăși, că internaționalismele de orice fel, propunând ideologii agresive, colectiviste, deprimante, agonice, că globalismul - lume
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
au trăit, sau trăiesc, pentru un ideal, că toți au avut, ori au, cultul valorilor, că toți au avut, ori au, necesități spirituale conștientizate, că toți, pentru a prelua fericita spusă a lui François Mauriac, “mettent l’infini dans le fini” (și nu invers, cum se întâmplă îndeobște). Aurel Gheorghe Ardeleanu smulge din nepăsare, din uitare , din anonimat exemplare umane purtătoare de excelență, și le oferă prezentului și viitorimii. Acesta ni se pare a fi meritul de căpetenie al creației sale
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
i-au locuit pentru puțină vreme inima. Aidoma locatarului inferior al orizontalei, aceasta a simțit nevoia să se răzbune, fără niciun motiv, pe destinul fiecăruia dintre ele în parte. De fapt, ”TU” nu avea propriu-zis inimă, ci doar o mulțime finită de obiecte supuse legilor imuabile ale fizicii. Nimic altceva. Dacă, în cea mai ascunsă privirii biserică a Ortodoxiei, semiîntunericul îmbracă icoanele sfinte cu blânde irizații de dincolo de orizont, lumina hâdă din ziua Crăciunului cu miros de moarte a șters, în
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484026349.html [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
de talie redusă vopsite în nuanță trandafirie, de organe sexuale poziționate la vedere în varii ipostazieri triviale, de rame fără conținut sau de pereți pe care nu figurează pur și simplu nimic), nimic altceva, am putea spune, decât o mulțime finită de simboluri oculte îngrămădite într-o manieră deloc întâmplătoare pe un suport de lucru obișnuit, simple aranjamente fără esență solidă expuse ostentativ în fața vulgului inocent de către o mulțime de inși, care nu au decât la suprafață o legătură particulară cu
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
2016 Toate Articolele Autorului Nu am gândit despre gândire nu m-am jucat jucând cu mine, și nu am aflat cum de ființa se abhoră de aceea mă găsesc găsit în horă în asfințitul răsărit de dincolo de infinitul ce-i finit. Nu înțelegi? Filosofie în absolut un petec de mândrie... Atât! Referință Bibliografică: Un petec de mândrie / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1977, Anul VI, 30 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate
UN PETEC DE MÂNDRIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1464590883.html [Corola-blog/BlogPost/378961_a_380290]
-
după ea. Timpul, în cosmos, nu există. Timpul, este o eternitate, este fără consistență, este vid, este o infinitate de clipe peste care poți să zbori cu puterea gândului, este fără început și fără sfârșit, este nemărginit în spiritualitate și finit în materialitate. În lumea aceea paralelă cu a noastră, în lumea unde vom păși și noi, mai devreme sau mai târziu, timpul este static, este fix. Nu are dimensiune. Este exact ca sunetul. Sunetul nu există în Univers, așa cum nu
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_cristea_aurora_1360264045.html [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
trecut prin minte să-i propun Giuliei un schimb de lenjerii intime, însă îmi cădeau; avea fundul mai mare decât al meu, dar cât trebuie, și am renunțat repede la această idee, deși nu erau rupți ca ai mei, ci fini și, regretam nespus, - Dacă vrei poți rămâne să dormi, dar nu te miști din casă până deseară la 19.30 când ajung înapoi; n-am decât o cheie și nu ți-o dau, fiindcă nu am chef să te caut
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
greu însă!” (Zoe Dumitrescu Bușulenga) Ne aflăm în plină civilizație a distrugerii, într-o lume umplută până la refuz cu multă zgură spirituală impregnată la tot pasul cu fel și fel de norme societare - unele bune, altele rele - de o seamă finită de indivizi, care, din mult prea vădita puținătate a gândirii lor slab evoluate, ajung a se confunda în mod patologic și tragic, deopotrivă, cu divinitatea supremă însăși. Acești exponenți josnici ai omenescului profund malign și-au oferit singuri dezlegare la
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
în spatele volanului unui BMW seria 7 de ultimă generație. Eram doar curios. Vroiam să pipăi pilotul automat și să urlu. După sute de romane SF și ani buni de Institut de Inteligență Artificială al Academiei, voiam să văd un produs finit cu tehnologie SF care funcționează. Mă gândeam la acest yacht pe roți ca la o mașină a timpului cu care vroiam să merg pe DN1 și să ajung în viitor. Pe la Corbeanca mi-am dat seama că nu se poate
Am mers cu mașina care se conduce singură și am nimerit în gropile din mintea mea by https://republica.ro/am-mers-cu-masina-care-se-conduce-singura-si-am-nimerit-in-gropile-din-mintea-mea [Corola-blog/BlogPost/338466_a_339795]
-
știi ce a fost în mintea Creatorului atunci când a gândit crearea universului, aș vrea să cunosc gândurile Lui din acele momente.” De câte ori contemplu frumusețea spirituală a Lui Dumnezeu pe undeva trăiesc câte ceva din afirmațiile acestui om, mă simt atât de finit în fața imensității divine. Un tanar student la teologie îmi spunea: ,, Dacă mănânci o felie dintr-un tort îți dai seama că este bun, nu trebuie să mănânci tot tortul pentru a firma că este bun. Tot așa este și cu
EXPLORAND ORIZONTURI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Explorand_orizonturi_eugen_oniscu_1349710593.html [Corola-blog/BlogPost/348482_a_349811]
-
uit în mine, văd buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. Citește mai mult Aud frumusețea taîn pivnițele gândului
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
mai potrivit În geografii de complimente Urci tot mereu făr' să cobori, Iar în relief de sentimente Ești vârful alb răpit de nori În timp și spațiu absolute Ești interval nemărginit, Minut cu clipele cusute Și antonim la ce-i finit Ești capodopera ființei Romanul fără de sfârșit Păcatul gri al conștiintei Și dorul meu cel înrosit Ești legământul cel mai sacru Ce l-am facut cu Dumnezeu Ești gustul dulce chiar și-n acru Ești tot, ești tu, acum, mereu Referință
ÎN MATEMATICA IUBIRII de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_florian_sararu_1446453869.html [Corola-blog/BlogPost/342818_a_344147]
-
după ea. Timpul în cosmos nu există. Timpul, este o eternitate, este fără consistență, este vid, este o infinitate de clipe peste care poți să zbori cu puterea gândului, este fără început și fără sfârșit, este nemărginit în spiritualitate și finit în materialitate. In lumea aceea paralelă cu a noastră, în lumea unde vom pășii și noi, mai devreme sau mai târziu, timpul este static, este fix. Nu are dimensiune. Este exact ca sunetul. Sunetul nu există în Univers, așa cum nu
TIMPUL.... de IONEL CADAR în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1448526045.html [Corola-blog/BlogPost/376092_a_377421]
-
Tămâie sau aur, să-I închin, rost are?... Eu Îi închin Țara, să mi-o mântuiască! Fără Acest Domn, născut − ...așa-n Iesle! −, aș fi poate trist, poate chiar aș plânge. ...Ah, dea-aș fi acum, ...pe străzile mele: Stropii-aceștia fini, ...ce frumos m-ar ninge!... Alexandru Tomas-Cervesy (25.12.2011, Alberto Alcocer) *** Referință Bibliografică: Nostalgie de iarnă madrilenă! / Alexandru și Maricuța Manciuc Toma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nostalgie_de_iarna_madrilena_.html [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
ridicat deasupra capului încovoiat în vremuri aspre până la sabie se adună ziua cu noaptea într-un Te-U teluric forțează toate porțile vieții cu un pumn de semințe răscolite de vânt în sacul trăirilor neștiute nedefinite reanimate într-un infinit finit de minte Anne Marie Bejliu, 6 mai 2015 Referință Bibliografică: într-un Te-U teluric / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1587, Anul V, 06 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile
ÎNTR-UN TE-U TELURIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1430903714.html [Corola-blog/BlogPost/344053_a_345382]
-
de 8 august, după ce precizează sărbătoarea Sfântului Emilian Mărturisitorul, menționează: ”Întru acestă zi s-a întâmplat tragicul sfârșit al marelui Domnitor Mihai Bravul (Viteazul), cel egal cu Marele Ștefan, în anul 1601. Cronica țării spune că viața lui s-a finit în următorul mod: în anul 7109 (1601) august 8, într-așternut încă fiind Mihai Vodă, au venit doi căpitani nemți, cu oamenii lor trimiși de Basta Giorgi să omoare pe Mihai Vodă, și cum au sosit în tabăra lui, că
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
sensibilă la distanțele curente dar foarte sensibilă la distanțele intergalactice, o interacțiune de depărtare, similară unei forțe elastice, în mare parte responsabilă de dilatarea lui Hubble, și în aceeași vreme, de menținerea stabilității acestui Univers în limitele sale de necesitate finite” (Mecanica invariantivă, 1974, p.7-8). E. Ț.: Ce v-a impresionat în creația științifică a Maestrului Onicescu? T. G.: În creația lui Octav Onicescu, distingem prezența unei gândiri aurorale, care divulgă orgoliile subiectivismului și referențialului, dând curs fidelității față de per
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]