46 matches
-
Liliana Ursu Floriile Parfumul finicului Te acoperea ferindu-te de iubirea lor zgomotoasă. Prea zgomotoasă. Doar cîțiva prunci în brațele maicilor Te acopereau cu zîmbetul lor de lapte și mieii din jurul Ierusalimului cu subțiratecul lor glas te fereau și ei de mulțimea zgomotoasă. Prea zgomotoasă
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
avem nici măcar în noi înșine. El este Domn al păcii.” „Numai noi și Dumnezeu” Mai departe, comentând ideea de pace venită de la Dumnezeu, autorul ne spune: „Înaintea marilor bătălii, Domnul îți oferă un Elim, loc de odihnă și pace, cu finici și izvoare. Ai nevoie de pace înainte de a purta războaiele Domnului. El este Domn al păcii.” Acest concept se unește în mod armonios cu tema luminii și a iubirii. De fapt, adevărata pace se află într-o strânsă legătură cu
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
avem nici măcar în noi înșine. El este Domn al păcii". „Numai noi și Dumnezeu” Mai departe, comentând ideea de pace venită de la Dumnezeu, autorul ne spune: „Înaintea marilor bătălii, Domnul îți oferă un Elim, loc de odihnă și pace, cu finici și izvoare. Ai nevoie de pace înainte de a purta războaiele Domnului. El este Domn al păcii.” Acest concept se unește în mod armonios cu tema luminii și a iubirii. De fapt, adevărata pace se află într-o strânsă legătură cu
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
fost... veniți de Praznicul Nașterii Mântuitorului la Biserica Domnului să ne închinăm Salvatorului, veniți la Elim să-I cântăm neasemuitele colinde, să ascultăm mesajul Cuvântului Lui. El este pâinea*** care se coboară din cer și dă lumii viață. Brazii și finicii primesc lumină și căldură și ploaie după Cuvântul Lui, noi primim viață și mântuire din El; și prin rănile Lui suntem tămăduiți. NOTE: * Betleem - Bethleem - Betleheem... înseamnă conform cu toate dictionarele „Cetatea Pâinii - Cetate roditoare” ** In profeția lui Isaia, precum și în
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
-i puțină și nu-i mai adapă, minune că mai există stejari. Anotimp secetos, aici, tu cât mai rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-arată, pustia dispare se-aude pe-aproape SHALOM! NEGUSTORII ȚĂRII SFINTE Negustorii ne zbiară, ne cheamă ‘napoi îndrăzneți... De cumperi te-acopăr cu miere, de nu, îți rânjesc certăreți Au marfă grămadă și prețul
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat în pământesc. Pânza de culoare albă reprezintă atât giulgiul Mântuitorului și puritatea vieții acestuia, cât și haina duhovnicească a omului. Salcia, înlocuitor românesc al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
datoriile credinciosului se înmaăunchează în ceea ce cu un singur cuvânt numim dreptate față de aceștia. Chipul dreptului este chipul ideal de viețuire pe care îl avansează ca model vrednic de imitat Vechiul Testament, în general și Cartea Psalmilor, în special. "Dreptul ca finicul va înflori - scrie psalmistul - și ca cedrul din Liban se va înmulți" (ps. 91, 12). Descris mai în amănunt, chipul dreptului este acela al credinciosului care cultivă dreptatea și adevărul față de toți oamenii și în ultimă instanță față de întreaga creație
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat în pământesc. Pânza de culoare albă reprezintă atât giulgiul Mântuitorului și puritatea vieții acestuia, cât și haina duhovnicească a omului. Salcia, înlocuitor românesc al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
binecuvântat, cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.” Ramurile sfințite sunt date credincioșilor acasă și păstrate, de obicei, la icoană pentru a îi apăra de rele. Salcia, înlocuitorul autohton al finicului, este simbolul reînverzirii naturii, al renașterii, al bucuriei, al recunoștinței, al credinței și al primirii harului sfânt puternic și protector. Salciei i s-a dedicat și un cântec intonat în timpul Procesiunii de Florii și la Liturghia din această zi, o
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
are origine așa-zis mediteraneană. De fapt, consoana r se află și în i.e. *eredh „a se ridica“ (cf. lat. arduum „munte“ > rom. Ardeal), de asemenea și numele muntelui: gora la slavi, giri la indieni, gairi la iranieni, kara la finici. Dar toate aceste legături trebuie să fie atât de vechi încât ele ating problema limbii nostratice, care stă la baza limbilor europene, semitice, uralo-altaice, dravidiene, etc. cercetată, printre alții de N.V. Illici Svityč (URSS) și B. Čop (Iugoslavia). Pentru explicația
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
înțeles noi pe concret ceea ce am citit în Cartea Sfântă. Câmpia Bethleemului, cât și șesul Iordanului nu sunt precum Lunca Dunării de la noi și nici măcar asemeni Câmpiei Someșului, ori a Mureșului. Același relief pietros și neprietenos ca al Ierusalimului, aceiași finici somptuoși și arătoși, aceeași oameni cu fața aspră și arsă de soare și cu privire care te dogoare... Apropo, știați ca lemnul de palmier nu folosește la nimic ? Că de fapt palmierul este o plantă, nu un arbore și că
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
în cer! ...Dar iată, Mielul tainic din spița lui David Cu sfinții stând alături, din veșnicii străbat Spre-o altă veșnicie în iadul cel de-aici. În urma lor zăvoare și ceruri se deschid Cum se desface raiul în ramuri de finici, Sosesc eroii noștri cu trăznete în mâini Cărarea spintecând-o ca gândul - mai turbat; Cu-o ultimă suflare se zgudui pământul Când Mielu-euharistic lovise pe-apostat! Și se sfârși durerea, și lacrima și plânsul, Și freamătul obidei pe veci s-
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
Capul tău este cum e Carmelul, și părul capului tău este ca purpura împărătească: pînă și un împărat ar fi înlănțuit de pletele tale! 6. Ce frumoasă și ce plăcută ești, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! 7. Statura ta este ca finicul și țîțele tale ca niște struguri. 8. Îmi zic: Mă voi sui în finic, și-i voi apuca crăcile!" Atunci țîțele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor. 9. Și gura ta toarnă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
Cîmpia este pustiită, pămîntul întristat, căci grîul este nimicit, mustul a secat, untdelemnul nu mai este. 11. Înmărmuriți, plugari, văitați-vă, vieri, din pricina grîului și orzului, căci bucatele de pe cîmp sunt pierdute. 12. Via este prăpădită, smochinul este veștejit, rodiul, finicul, mărul, toți pomii de pe cîmp, s-au uscat... Și s-a dus bucuria de la copiii oamenilor! 13. Încingeți-vă, preoți, și plîngeți! Bociți-vă, slujitori ai altarului; veniți și petreceți noaptea îmbrăcați cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
Dă-mi un dar, căci mi-ai dat un pămînt secetos; dă-mi și izvoare de apă." Și Caleb i-a dat Izvoarele de sus și Izvoarele de jos. 16. Fiii Chenitului, socrul lui Moise, s-au suit din cetatea Finicilor, împreună cu fiii lui Iuda, în pustia lui Iuda la miază-zi de Arad, și s-au dus de s-au așezat între popor. 17. Iuda a pornit cu fratele său Simeon, și au bătut pe Canaaniții care locuiau la Țefat; au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Domnul a întărit pe Eglon, împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentru că făcuseră ce nu plăcea Domnului. 13. Eglon a strîns la el pe fiii lui Amon și pe Amaleciți, și a pornit. A bătut pe Israel, și a luat cetatea Finicilor. 14. Și copiii lui Israel au fost supuși optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului. 15. Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
strigat către Domnul, căci Iabin avea nouă sute de care de fier, și de douăzeci de ani apăsa cu putere pe copiii lui Israel. 4. Pe vremea aceea judecător în Israel era Debora, proorocița, nevasta lui Lapidot. 5. Ea ședea sub finicul Deborei, între Rama și Betel, în muntele lui Efraim și copiii lui Israel se suiau la ea ca să fie judecați. 6. Ea a trimis să cheme pe Barac, fiul lui Abinoam, din Chedeș-Neftali și i-a zis: "Iată porunca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Și Domnul i-a arătat toată țara: de la Galaad pînă la Dan, 2. tot ținutul lui Neftali, țara lui Efraim și Manase, toată țara lui Iuda pînă la marea de apus, 3. partea de miază-zi, împrejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea finicilor, pînă la Țoar. 4. Domnul i-a zis: "Aceasta este țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicînd: "O voi da seminței tale." Ți-am arătat ca s-o vezi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
sărbătoare în cinstea Domnului, timp de șapte zile: cea dintîi zi să fie o zi de odihnă, și a opta să fie tot o zi de odihnă. 40. În ziua întîi să luați poame din pomii cei frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoși și de sălcii de rîu, și să vă bucurați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, șapte zile. 41. În fiecare an să prăznuiți sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de șapte zile. Aceasta este o lege veșnică pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
aripi ale lor se întîlneau la capete în mijlocul casei. 28. Solomon a acoperit și heruvimii cu aur. 29. Pe toate zidurile casei de jur împrejur, în partea din fund și în față, a pus să sape chipuri de heruvimi de finici și de flori deschise. 30. A acoperit pardoseala casei cu aur, în partea din fund și în față. 31. La intrarea Locului preasfînt a făcut două uși din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus și ușiorii ușilor erau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
a făcut două uși din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus și ușiorii ușilor erau în cinci muchii. 32. Cele două uși erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici și de flori deschise, și le-a acoperit cu aur, a întins aurul și peste heruvimi și peste finici. 33. A făcut de asemenea pentru poarta Templului, niște ușiori de lemn de măslin sălbatic, patru muchii, 34. și cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
32. Cele două uși erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici și de flori deschise, și le-a acoperit cu aur, a întins aurul și peste heruvimi și peste finici. 33. A făcut de asemenea pentru poarta Templului, niște ușiori de lemn de măslin sălbatic, patru muchii, 34. și cu două uși de lemn de chiparos; fiecare ușă era făcută din două scînduri despărțite. 35. A pus să sape pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
pentru poarta Templului, niște ușiori de lemn de măslin sălbatic, patru muchii, 34. și cu două uși de lemn de chiparos; fiecare ușă era făcută din două scînduri despărțite. 35. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici și de flori deschise și le-a acoperit cu aur, pe care l-a întins pe săpătura de chipuri. 36. A zidit și curtea dinlăuntru din trei rînduri de pietre cioplite și dintr-un rînd de grinzi de cedru. 37
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
de sus a temeliei se sfîrșea cu un cerc înalt de o jumătate de cot, și își avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr-o bucată cu ea. 36. Pe plăcile proptelelor, și pe tăblii, a săpat heruvimi, lei și finici, după locurile goale, și ciucuri de jur împrejur. 37. Așa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura și chipul erau la fel pentru toate. 38. A mai făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o încăpere de patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
lung de cincizeci de coți. 16. La odăile de pază și la stîlpii lor dinlăuntrul porții de jur împrejur erau niște ferestre îngrădite, ferestre erau și înlăuntru în tinzile porții de jur împrejur, iar pe stîlpi erau săpate ramuri de finici. 17. M-a dus în curtea de afară, unde se aflau odăi și un caldarîm de jur împrejur; pe caldarîmul acesta erau treizeci de odăi. 18. Caldarîmul era pe lîngă porți, și era de-a lungul porților: acesta era caldarîmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]