46 matches
-
înțeles noi pe concret ceea ce am citit în Cartea Sfântă. Câmpia Bethleemului, cât și șesul Iordanului nu sunt precum Lunca Dunării de la noi și nici măcar asemeni Câmpiei Someșului, ori a Mureșului. Același relief pietros și neprietenos ca al Ierusalimului, aceiași finici somptuoși și arătoși, aceeași oameni cu fața aspră și arsă de soare și cu privire care te dogoare... Apropo, știați ca lemnul de palmier nu folosește la nimic ? Că de fapt palmierul este o plantă, nu un arbore și că
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
datoriile credinciosului se înmaăunchează în ceea ce cu un singur cuvânt numim dreptate față de aceștia. Chipul dreptului este chipul ideal de viețuire pe care îl avansează ca model vrednic de imitat Vechiul Testament, în general și Cartea Psalmilor, în special. "Dreptul ca finicul va înflori - scrie psalmistul - și ca cedrul din Liban se va înmulți" (ps. 91, 12). Descris mai în amănunt, chipul dreptului este acela al credinciosului care cultivă dreptatea și adevărul față de toți oamenii și în ultimă instanță față de întreaga creație
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
-i puțină și nu-i mai adapă, minune că mai există stejari. Anotimp secetos, aici, tu cât mai rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-arată, pustia dispare se-aude pe-aproape SHALOM! NEGUSTORII ȚĂRII SFINTE Negustorii ne zbiară, ne cheamă ‘napoi îndrăzneți... De cumperi te-acopăr cu miere, de nu, îți rânjesc certăreți Au marfă grămadă și prețul
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat în pământesc. Pânza de culoare albă reprezintă atât giulgiul Mântuitorului și puritatea vieții acestuia, cât și haina duhovnicească a omului. Salcia, înlocuitor românesc al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
avem nici măcar în noi înșine. El este Domn al păcii.” „Numai noi și Dumnezeu” Mai departe, comentând ideea de pace venită de la Dumnezeu, autorul ne spune: „Înaintea marilor bătălii, Domnul îți oferă un Elim, loc de odihnă și pace, cu finici și izvoare. Ai nevoie de pace înainte de a purta războaiele Domnului. El este Domn al păcii.” Acest concept se unește în mod armonios cu tema luminii și a iubirii. De fapt, adevărata pace se află într-o strânsă legătură cu
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_.html [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat în pământesc. Pânza de culoare albă reprezintă atât giulgiul Mântuitorului și puritatea vieții acestuia, cât și haina duhovnicească a omului. Salcia, înlocuitor românesc al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
avem nici măcar în noi înșine. El este Domn al păcii". „Numai noi și Dumnezeu” Mai departe, comentând ideea de pace venită de la Dumnezeu, autorul ne spune: „Înaintea marilor bătălii, Domnul îți oferă un Elim, loc de odihnă și pace, cu finici și izvoare. Ai nevoie de pace înainte de a purta războaiele Domnului. El este Domn al păcii.” Acest concept se unește în mod armonios cu tema luminii și a iubirii. De fapt, adevărata pace se află într-o strânsă legătură cu
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_un_devotional_biblic_pentru_viata_de_credinta.html [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
are origine așa-zis mediteraneană. De fapt, consoana r se află și în i.e. *eredh „a se ridica“ (cf. lat. arduum „munte“ > rom. Ardeal), de asemenea și numele muntelui: gora la slavi, giri la indieni, gairi la iranieni, kara la finici. Dar toate aceste legături trebuie să fie atât de vechi încât ele ating problema limbii nostratice, care stă la baza limbilor europene, semitice, uralo-altaice, dravidiene, etc. cercetată, printre alții de N.V. Illici Svityč (URSS) și B. Čop (Iugoslavia). Pentru explicația
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
în cer! ...Dar iată, Mielul tainic din spița lui David Cu sfinții stând alături, din veșnicii străbat Spre-o altă veșnicie în iadul cel de-aici. În urma lor zăvoare și ceruri se deschid Cum se desface raiul în ramuri de finici, Sosesc eroii noștri cu trăznete în mâini Cărarea spintecând-o ca gândul - mai turbat; Cu-o ultimă suflare se zgudui pământul Când Mielu-euharistic lovise pe-apostat! Și se sfârși durerea, și lacrima și plânsul, Și freamătul obidei pe veci s-
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_catalin_varga_1330784989.html [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
binecuvântat, cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.” Ramurile sfințite sunt date credincioșilor acasă și păstrate, de obicei, la icoană pentru a îi apăra de rele. Salcia, înlocuitorul autohton al finicului, este simbolul reînverzirii naturii, al renașterii, al bucuriei, al recunoștinței, al credinței și al primirii harului sfânt puternic și protector. Salciei i s-a dedicat și un cântec intonat în timpul Procesiunii de Florii și la Liturghia din această zi, o
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
fost... veniți de Praznicul Nașterii Mântuitorului la Biserica Domnului să ne închinăm Salvatorului, veniți la Elim să-I cântăm neasemuitele colinde, să ascultăm mesajul Cuvântului Lui. El este pâinea*** care se coboară din cer și dă lumii viață. Brazii și finicii primesc lumină și căldură și ploaie după Cuvântul Lui, noi primim viață și mântuire din El; și prin rănile Lui suntem tămăduiți. NOTE: * Betleem - Bethleem - Betleheem... înseamnă conform cu toate dictionarele „Cetatea Pâinii - Cetate roditoare” ** In profeția lui Isaia, precum și în
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_cu_gandul_la_bethleem.html [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
Kulbey"), numele unuia dintre triburile menționate de împăratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul în cartea sa "De administrando imperio". Unii cercetători au adus argumente în favoarea tezei conform căreia cei mai mulți dintre acești "kolbiaghi/koulpingoi" ar fi provenit din alte popoare de la Marea Baltică, finici și chiar baltici. Aceștia erau militari negustori, iar cercetătorii presupun că denumirea "kylfingar" provine fie de la arma caracteristică (o variantă de buzdugan/topuz (v. și termenul german "(Streit)kolben") sau un baston de luptă lung, ori chiar de la un cuvânt
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
cincisprezecea a lunii a șaptea, când vă strângeți roadele pământului, să sărbătoriți sărbătoarea DOMNULUI șapte zile: în ziua întâi este odihnă și în ziua a opta iară este odihnă." În ziua întâi să luați poame de copaci frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile." "Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
Kulbey"), numele unuia dintre triburile menționate de împăratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul în cartea sa "De administrando imperio". Unii cercetători au adus argumente în favoarea tezei conform căreia cei mai mulți dintre acești "kolbiaghi/koulpingoi" ar fi provenit din alte popoare de la Marea Baltică, finici și chiar baltici. Aceștia erau militari negustori, iar cercetătorii presupun că denumirea "kylfingar" provine fie de la arma caracteristică (o variantă de buzdugan/topuz (v. și termenul german "(Streit)kolben") sau un baston de luptă lung, ori chiar de la un cuvânt
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
de distinși de europeni, asemănători întrucâtva ciuvașilor, permienilor mordvinilor, carelienilor sau udmurților din Urali sau chiar cu triburile arctice de pastori de reni de mai la nord înspre Cercul Polar, care uneori au fost descriși drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamănă bulgarilor de pe Volga sosiți în Europa medievală sau chiar secuilor din estul provinciei române Transilvania. Antropologul Arnold van Genep susținea că saracacianii (aromani grecizați) s-ar fi amestecat în secolul al XVII-lea în munții Rodopi
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
Aur, aceștia fiind membrii a patru familii importante: Arghin, Barin, Qipchaq și Shirin. Printre supușii hanului se numărau: ciuvașii, marii, mordovii, tătarii-mișari, urdmurții și bașkirii. Tătarii-mișari sosiseră în zonă în timpul Hoardei de Aur și asimilaseră până în cele din urmă mordvinii finici și alte triburi indigene. Teritoriile lor erau guvernate de tătarii stepelor. Unele dintre formațiunile statale ale tătarilor-mușari nu au fost niciodată stăpânite de , ci s-au aflat sub influența sau stăpânirea Hanatului Kasim sau a Marelui Canezat al Moscovei. Cea
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
care-l contemplă David și-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit încă pereche artistică în toată literatura lumii Cartea înțelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah e lauda cosmosului sofianic, întraripată de cea mai arzătoare simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii”; „colbăria stelelor” și curcubeul, toate apar fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai arete, Apariul topască-să-n sete. Mars vârtutea în slăbiciune să-și primenească, Mercurie între planete nu mai crăinicească. Zefs monarhiia în veci să-și robască, Vinerea floarea frumseții să-și veștedzască, Cronos scaunul de sus în gios să-și coboară. Finicul în foc de aromate moară, Oltariul jirtfe nu priimască, Păharul băutură să nu mai mestească. Chitul crepe în apa Aridanului, Iepurile cadză-n gura Sirianului, Musculița cu jele să vâzâiască, amândoi Urșii greu să mormăiască. Pletele Verenicăi să să pleșuvască, Corona
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
păgânism. Astfel ei au adoptat unele simboluri păgâne pe care le‑au utilizat cu un sens specific creștin mult mai bogat și profund, ca de exemplu anotimpurile care pentru păgâni erau semne ale vieții, au devenit simbol al învierii; grădina, finicul, porumbelul, păunul evocau paradisul ceresc; corabia a devenit simbolul bisericii etc. Astfel, prin intermediul simbolurilor, biserica a încercat să elaboreze un limbaj care să poată exprima același adevăr ca și cuvântul sacru. 1.4. Premise religioase și biblice ale artei creștine
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
păgânism. Astfel ei au adoptat unele simboluri păgâne pe care le‑au utilizat cu un sens specific creștin mult mai bogat și profund, ca de exemplu anotimpurile care pentru păgâni erau semne ale vieții, au devenit simbol al învierii; grădina, finicul, porumbelul, păunul evocau paradisul ceresc; corabia a devenit simbolul bisericii etc. Astfel, prin intermediul simbolurilor, biserica a încercat să elaboreze un limbaj care să poată exprima același adevăr ca și cuvântul sacru. Premise religioase și biblice ale artei creștine După coborârea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
păgânism. Astfel ei au adoptat unele simboluri păgâne pe care le‑au utilizat cu un sens specific creștin mult mai bogat și profund, ca de exemplu anotimpurile care pentru păgâni erau semne ale vieții, au devenit simbol al învierii; grădina, finicul, porumbelul, păunul evocau paradisul ceresc; corabia a devenit simbolul bisericii etc. Astfel, prin intermediul simbolurilor, biserica a încercat să elaboreze un limbaj care să poată exprima același adevăr ca și cuvântul sacru. 1.4. Premise religioase și biblice ale artei creștine
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Liliana Ursu Floriile Parfumul finicului Te acoperea ferindu-te de iubirea lor zgomotoasă. Prea zgomotoasă. Doar cîțiva prunci în brațele maicilor Te acopereau cu zîmbetul lor de lapte și mieii din jurul Ierusalimului cu subțiratecul lor glas te fereau și ei de mulțimea zgomotoasă. Prea zgomotoasă
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
aripi ale lor se întîlneau la capete în mijlocul casei. 28. Solomon a acoperit și heruvimii cu aur. 29. Pe toate zidurile casei de jur împrejur, în partea din fund și în față, a pus să sape chipuri de heruvimi de finici și de flori deschise. 30. A acoperit pardoseala casei cu aur, în partea din fund și în față. 31. La intrarea Locului preasfînt a făcut două uși din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus și ușiorii ușilor erau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
a făcut două uși din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus și ușiorii ușilor erau în cinci muchii. 32. Cele două uși erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici și de flori deschise, și le-a acoperit cu aur, a întins aurul și peste heruvimi și peste finici. 33. A făcut de asemenea pentru poarta Templului, niște ușiori de lemn de măslin sălbatic, patru muchii, 34. și cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
32. Cele două uși erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici și de flori deschise, și le-a acoperit cu aur, a întins aurul și peste heruvimi și peste finici. 33. A făcut de asemenea pentru poarta Templului, niște ușiori de lemn de măslin sălbatic, patru muchii, 34. și cu două uși de lemn de chiparos; fiecare ușă era făcută din două scînduri despărțite. 35. A pus să sape pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]