66 matches
-
regiune, la caracterele morfologice distinctive ale speciilor mai dificil de recunoscut; pregătirea și verificarea materialelor necesare investigațiilor practice. 2. Etapa analitică Reprezintă etapa de teren, în care se efectuează releveele fitocenologice și se stabilește structura spațială (orizontală și verticală) a fitocenozelor. Studiul preliminar al fitocenozelor dintr-o regiune mai mare începe printr o recunoaștere suficient de amănunțită a întregului teritoriu, sau cel puțin al unor porțiuni reprezentative ale acestuia. Prin recunoaștere se obține o primă informație, sumară, asupra variabilității covorului vegetal
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
distinctive ale speciilor mai dificil de recunoscut; pregătirea și verificarea materialelor necesare investigațiilor practice. 2. Etapa analitică Reprezintă etapa de teren, în care se efectuează releveele fitocenologice și se stabilește structura spațială (orizontală și verticală) a fitocenozelor. Studiul preliminar al fitocenozelor dintr-o regiune mai mare începe printr o recunoaștere suficient de amănunțită a întregului teritoriu, sau cel puțin al unor porțiuni reprezentative ale acestuia. Prin recunoaștere se obține o primă informație, sumară, asupra variabilității covorului vegetal, a repetabilității în spațiu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
se stabilesc anumite suprafețe de probă pentru urmărirea dinamicii vegetației în timp. Releveul fitocenologic și indicii fitocenologici analitici Pentru studiul practic al realităților din teren este necesară utilizarea metodei releveelor fitocenologice, indiferent de concepția pe care o au specialiștii cu privire la fitocenoză sau asociație vegetală. Această metodă a fost concepută și perfecționată de școala floristică fitocenologică central europeană. Releveul fitocenologic (sau ridicarea fitocenologică) a fost definit de J. Braun-Blanquet și J. Pavillard (1928) ca “un inventar floristic (o listă de specii), însoțit
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
etajul) de vegetație în care se fac studiile, de gradul de complexitate al cercetării, de tipul investigației (de itinerar sau în staționar). Este foarte bine ca releveul să fie efectuat în momentul de maximă afirmare a aspectului fiecărui tip de fitocenoză. În general se surprind mai ales aspectele vernal și estival în cercetările pe itinerar, dar în staționar se fac releveuri cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee chiar și iarna) (Tab. nr. 6). Mărimea suprafeței de probă diferă în funcție de tipul vegetației studiate și de întinderea spațială a fitocenozei. Prin studiul relației dintre numărul de specii și mărimea suprafeței, s-a observat că, o dată cu mărirea suprafețelor, numărul speciilor este într o continuă creștere. S-a ajuns la stabilirea arealului minim (ariei minime de cercetare pentru un releveu), prin realizarea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul în care curba începe să se aplatizeze, moment în care a fost deja identificată majoritatea speciilor din structura fitocenozei analizate. Nu vor fi niciodată delimitate suprafețe mai mari decât posibilitatea cuprinderii în câmpul vizual, cu “rezoluție” optimă. Mărimea suprafețelor de probă, după tipul de vegetație, este redată în Tabelul nr. 7 Pot fi investigate si suprafețe mai mici, atunci când
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
delimitate suprafețe mai mari decât posibilitatea cuprinderii în câmpul vizual, cu “rezoluție” optimă. Mărimea suprafețelor de probă, după tipul de vegetație, este redată în Tabelul nr. 7 Pot fi investigate si suprafețe mai mici, atunci când pe teren întâlnim fragmente de fitocenoză, însă întotdeauna este absolut necesară notarea mărimii suprafeței pe care s-a efectuat releveul. Numărul de relevee efectuate se stabilește în corelație cu complexitatea structurală a fitocenozei, cu suprafața pe care o ocupă fitocenoza în zona respectivă și în funcție de gradul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Pot fi investigate si suprafețe mai mici, atunci când pe teren întâlnim fragmente de fitocenoză, însă întotdeauna este absolut necesară notarea mărimii suprafeței pe care s-a efectuat releveul. Numărul de relevee efectuate se stabilește în corelație cu complexitatea structurală a fitocenozei, cu suprafața pe care o ocupă fitocenoza în zona respectivă și în funcție de gradul de aprofundare a cercetării. Este foarte bine să existe cât mai multe relevee, în acest mod crescând valoarea informațională a prelucrărilor statistice. Atunci când se publică un cenotaxon
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
atunci când pe teren întâlnim fragmente de fitocenoză, însă întotdeauna este absolut necesară notarea mărimii suprafeței pe care s-a efectuat releveul. Numărul de relevee efectuate se stabilește în corelație cu complexitatea structurală a fitocenozei, cu suprafața pe care o ocupă fitocenoza în zona respectivă și în funcție de gradul de aprofundare a cercetării. Este foarte bine să existe cât mai multe relevee, în acest mod crescând valoarea informațională a prelucrărilor statistice. Atunci când se publică un cenotaxon nou pentru știință, sunt necesare minimum zece
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
s-a efectuat releveul respectiv. Aceste condiții sunt cerute de către Codul internațional de nomenclatură fitosociologică. Locul în care se delimitează suprafețele de probă trebuie să prezinte un grad ridicat de omogenitate, să reunească caracteristicile generale și particulare ale tipului de fitocenoză analizat, să fie o suprafață care să redea condițiile oferite de factorii ecologici generali și locali. Sunt necesare două etape pentru efectuarea releveelor: o etapă pregătitoare (premergătoare), când se alege terenul, utilizând material cartografic la scară mare (1:5000 1
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mai ales la speciile greu de recunoscut. Se pregătesc materialele și aparatura necesare investigațiilor practice. etapa efectuării propriu-zise a releveelor, care presupune deplasarea pe teren, pe itinerarii care să cuprindă toate formațiunile vegetale și toate tipurile de stațiuni. În fiecare fitocenoză se vor alege și delimita suprafețele de probă, după care se vor completa fișele cu datele privind localizarea, data calendaristică, relief, sol, modul de utilizare a terenului, intensitatea presiunii antropo-zoogene etc. Se fac aprecieri biometrice asupra caracteristicilor fitocenozei și ale
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
În fiecare fitocenoză se vor alege și delimita suprafețele de probă, după care se vor completa fișele cu datele privind localizarea, data calendaristică, relief, sol, modul de utilizare a terenului, intensitatea presiunii antropo-zoogene etc. Se fac aprecieri biometrice asupra caracteristicilor fitocenozei și ale componenților ei, înregistrându-se înălțimea și diametrul fitoindivizilor, stratificarea existentă în fitocenoză, acoperirea generală și acoperirea fiecărui strat în parte, grosimea litierei etc. Se trece apoi la consemnarea tuturor speciilor prezente în suprafața de probă, acordând câte o
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vor completa fișele cu datele privind localizarea, data calendaristică, relief, sol, modul de utilizare a terenului, intensitatea presiunii antropo-zoogene etc. Se fac aprecieri biometrice asupra caracteristicilor fitocenozei și ale componenților ei, înregistrându-se înălțimea și diametrul fitoindivizilor, stratificarea existentă în fitocenoză, acoperirea generală și acoperirea fiecărui strat în parte, grosimea litierei etc. Se trece apoi la consemnarea tuturor speciilor prezente în suprafața de probă, acordând câte o notă pentru indicele fitocenotic al abundenței - dominanței (AD). La studiile mai aprofundate se fac
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fitocenologice brute. Prima operație constă în ordonarea fișelor cu relevee aduse din teren, care se împart pe tipuri principale de vegetație: păduri, pajiști, buruienișuri etc. Fișele se așează într-o anumită succesiune, care să reflecte asemănarea floristică și stațională dintre fitocenoze. Tabelul fitocenologic brut va cuprinde relevee ce corespund aceluiași tip de vegetație. Prin prelucrări ulterioare, din acest tabel se pot delimita mai multe tabele ce aparțin unor asociații vegetale diferite. Pentru a se putea lucra eficient, un tabel brut nu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cenotaxonomică (se grupează speciile ținând cont de valoarea lor indicatoare pentru o anumită unitate cenotaxonomică, pornind de la asociație și continuând apoi cu alianța, ordinul și clasa de vegetație, celelalte specii fiind trecute la categoria „Însoțitoare”). III.2. Clasificarea asociațiilor vegetale Fitocenozele analizate aparțin următorului cenosistem: Clasa Querco - Fagetea Br. - Bl. et Vlieger in Vlieger 1937 Ordinul Fagetalia sylvaticae Pawl. in Pawl. et al. 1928 Alianța Lathyro hallersteinii - Carpinion Boșcaiu et al. 1982 Subalianța Galio schultesii - Carpinenion Täuber 1992 As. Galio schultesii
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
schultesii - Carpinenion Täuber 1992 As. Galio schultesii - Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ștefan 1994 As. Corylo avellanae - Carpinetum Chifu 1997 80 III.3. Descrierea asociațiilor vegetale As. Galio schultesii - Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ștefan 1994 Fitocenozele analizate sunt localizate la altitudini de 310 - 350 m, pe terenuri cu expoziție predominant nordică, având o pantă redusă, de maxim 100. Compoziția floristică a asociației este relativ bogată, datorită mai ales stratului erbaceu, care are o acoperire foarte variabilă
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ani, realizând o acoperire de 75 - 80 %. Se remarcă prezența semnificativă a speciei Carpinus betulus, care devine codominantă, indicând un fenomen de cărpinizare al acestor păduri. (Tabelul 8 ) Fagus sylvatica As. Galio schultesii - Fagetum As. Corylo avellanae - Carpinetum Chifu 1997 Fitocenozele acestei asociații sunt edificate de Carpinus betulus și Quercus robur și sunt răspândite la altitudini de 210 - 320 m, pe terenuri cu expoziție predominant nordică sau plane. Acoperirea stratului arborescent variază între 70% și 85%. Stratul erbaceu este bogat, cu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fitosociologică principală este reprezentată de asociația Corylo avellanae - Carpinetum Chifu 1997, în care combinația specifică este constituită din speciile: Quercus robur, Carpinus betulus, Corylus avellana, Acer campestre, Stellaria holostea, Aegopodium podagraria, Melampyrum bihariense etc. Terenurile mai înalte sunt populate de fitocenoze ale asociațiilor Evonymo europaeae - Carpinetum Chifu (1995) 1997 și Galio schultesii - Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ștefan 1994. Asociația secundară principală este Agrostio - Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964, în Podișul Sucevei, iar în Câmpia Moldovei, asociația Taraxaco serrotinae - Festucetum
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
prin caracteristicile și modalitățile de utilizare a plantelor, o specie poate să aparțină la două sau mai multe categorii economice. Astfel că, un număr de 73 (28,51%) specii și subspecii aparțin la 3 sau 4 categorii economice. În ceea ce privește vegetația, fitocenozele analizate aparțin următorului cenosistem: Clasa Querco - Fagetea Br. - Bl. et Vlieger in Vlieger 1937 Ordinul Fagetalia sylvaticae Pawl. in Pawl. et al. 1928 Alianța Lathyro hallersteinii - Carpinion Boșcaiu et al. 1982 Subalianța Galio schultesii - Carpinenion Täuber 1992 As. Galio schultesii
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fitosociologică principală este reprezentată de asociația Corylo avellanae - Carpinetum Chifu 1997, în care combinația specifică este constituită din speciile: Quercus robur, Carpinus betulus, Corylus avellana, Acer campestre, Stellaria holostea, Aegopodium podagraria, Melampyrum bihariense etc. Terenurile mai înalte sunt populate de fitocenoze ale asociațiilor Evonymo europaeae - Carpinetum Chifu (1995) 1997 și Galio schultesii - Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ștefan 1994. Asociația secundară principală este Agrostio - Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964, în Podișul Sucevei, iar în Câmpia Moldovei, asociația Taraxaco serrotinae - Festucetum
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili dominația unei fitocenoze, dar se remarcă totuși predominanța gorunetelor. Multe plante ierboase sunt elemente termofile, sudice, rare pentru Moldova. Dintre briofite întâlnim pe: Amblystegium confervoides, Amblystegium serpens, Amblystegium subtile, Amblystegium varium, Amblystegium varium f. integrifolia, Amblystegium varium f. orthocarpa, Anomodon viticulosus, Brachythecium populeum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
unităților de producție/ amenajistice incluse în aria propusă. ... d) Categoriile de folosință ale terenurilor, cu eviden��ierea tipului de proprietate al acestora (opțional, hartă după modelul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, cu evidențierea proprietarilor). ... e) Hartă geobotanică [distribuția fitocenozelor/asociațiilor identificate (în cazul unor suprafețe restrânse) sau a alianțelor de vegetație (la suprafețe mari)] - opțional. ... f) Hartă cu localizarea speciilor-țintă (plante, animale) - opțional. ... g) Alte hărți specifice (de exemplu, geologică, pedologică, hidrografică etc.) - opțional. ... h) Fotografii de ansamblu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
lista unităților de producție/ amenajistice incluse în aria propusă. ... d) Categoriile de folosință ale terenurilor, cu evidențierea tipului de proprietate al acestora (opțional, hartă după modelul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, cu evidențierea proprietarilor). ... e) Hartă geobotanică [distribuția fitocenozelor/asociațiilor identificate (în cazul unor suprafețe restrânse) sau a alianțelor de vegetație (la suprafețe mari)] - opțional. ... f) Hartă cu localizarea speciilor-țintă (plante, animale) - opțional. ... g) Alte hărți specifice (de exemplu, geologică, pedologică, hidrografică etc.) - opțional. ... h) Fotografii de ansamblu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
grandis, stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica, târtan - Crambe tataria, capul șarpelui - Echium russicum. Vegetația tufărișurilor este insulară, ocupând mai puțin de 1% din întreaga suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, ele nu constituie fitocenoze, ci doar pâlcuri în stepe, care se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Vegetația praticolă este bine reprezentată, însumând 99% din suprafața sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa, ocupată de habitate naturale. Pajiștile sitului au compoziție floristică, structură și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Pajiștile sitului au compoziție floristică, structură și condiții staționale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstațiunile depresionare. În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]