66 matches
-
versanți, pe coama dealului, în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat. Asociațiile vegetale din situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația vegetală Fitocenoze fără valoare conservativă 2.3.2. Fauna Datorită suprafeței restrânse și presiunii puternice a factorului antropic, fauna fânețelor este redusă. Suprafața mică determină ca speciile de mamifere mari să nu poată avea habitat de adăpost, decât cel mult de hrănire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; 9. Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359 p; 10. Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecție și conservare a plantelor din România, Editura Alo, București, 113 p; 11. Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu J., Veen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
suprafața sitului Natura 2000. Pajiștile variază ca și compoziție floristică, structură și condiții staționale, în funcție de poziția pe care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
pe care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile de interes conservativ. Fânețele au o diversitate floristică ridicată, fiind edificate de ierburi de talie mijlocie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
apropiere a stufărișului, pe o suprafață restrânsă, se găsesc câteva petice de iarbă albastră - Molinia caerulea. Asociațiile vegetale din sit sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația vegetală Fitocenoze fără valoare conservativă 2.3.2. Fauna Fânețele seculare Ponoare, fiind o zonă protejată situată în imediata proximitate a zonelor urbane și rurale, puternic antropizate, constituie un refugiu pentru diferite specii. Este bine reprezentată fauna de lepidoptere, atrase de florile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; - Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; - Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologic�� a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359p; - Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecție și conservare a plantelor din România, Editura Alo, București, 113 p; - Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu J., Veen P., 2004, Grasslands
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Festuca valesiaca este dominantă și împreună cu speciile: coada șoricelului - Achillea setacea, ruscuța primăvăratică - Adonis vernalis, turița mare - Agrimonia eupatoria, pir - Agropyron cristatum ssp. pectinatum, clocoței - Clematis integrifolia, scrântitoare - Potentilla argentea, buruiană de cinci degete - Potentilla recta, porumbar - Prunus spinosa formează fitocenoze încadrate în asociații vegetale specifice habitatului 62C0 Stepe ponto-sarmatice. În sit există un mozaic de fitocenoze cu specii edificatoare precum: brâncă - Salicornia europaea, iarbă de sărătura - Suaeda maritima, iarbă de sărătura - Puccinelia distans ssp. limosa, hrean sălbatic - Lepidium cartilagineum ssp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
mare - Agrimonia eupatoria, pir - Agropyron cristatum ssp. pectinatum, clocoței - Clematis integrifolia, scrântitoare - Potentilla argentea, buruiană de cinci degete - Potentilla recta, porumbar - Prunus spinosa formează fitocenoze încadrate în asociații vegetale specifice habitatului 62C0 Stepe ponto-sarmatice. În sit există un mozaic de fitocenoze cu specii edificatoare precum: brâncă - Salicornia europaea, iarbă de sărătura - Suaeda maritima, iarbă de sărătura - Puccinelia distans ssp. limosa, hrean sălbatic - Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Camphorosma annua, Halimione verrucifera, cătrănică sălbatică - Artemisia santonicum, albăstrică - Aster tripolium, sică - Limonium gmelini, iarbă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
semnificativ, ar susține producții agricole foarte slabe. Protecția habitatului de sărătura continentală și sol înmlăștinit, cod 1530 aduce mai multe beneficii prin serviciile oferite de ecosisteme. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme În sit, ecosistemul praticol este dominant. Fitocenozele acestui ecosistem se încadrează în asociații vegetale specifice habitatului 62C0* Stepe ponto-sarmatice cu specii caracteristice precum: Festuca valesiaca - dominantă, coada șoricelului - Achillea setacea, ruscuța primăvăratică - Adonis vernalis, turița mare - Agrimonia eupatoria, pir - Agropyron cristatum ssp. pectinatum, clocoței - Clematis integrifolia, scrântitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Botriochloa ischaemum, pir - Elymus repens. Pe lângă aceste specii, mai sunt: pelinița - Artemisia austriaca, sică - Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în fitocenoze. Habitatul Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, cod 6440 Sunt pajiști aluviale cu regim natural de inundare unde sunt întâlnite specii de plante precum: răchitan-Lythrum salicaria, rogoz-Carex praecox, rogoz-Carex riparia, rogoz-Carex vulpina, coada vulpii-Alopecurus pratensis, iarba câmpului-Agrostis stolonifera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
regim natural de inundare unde sunt întâlnite specii de plante precum: răchitan-Lythrum salicaria, rogoz-Carex praecox, rogoz-Carex riparia, rogoz-Carex vulpina, coada vulpii-Alopecurus pratensis, iarba câmpului-Agrostis stolonifera. Suprafața habitatului este de aproximativ 25,91 ha cu un număr corespunzător de specii în fitocenoze. Habitat Fânețe de joasă altitudine cod 6510 Fânețe bogate în specii cosite numai după înflorirea plantelor. În componența lor sunt speciile: albăstriță-Centaurea jacea, mușcatul dracului-Knautia arvensis, morcov sălbatic-Daucus carota, coada vulpii-Alopecurus pratensis. Suprafața habitatului este de aproximativ 7,56 ha
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Fânețe bogate în specii cosite numai după înflorirea plantelor. În componența lor sunt speciile: albăstriță-Centaurea jacea, mușcatul dracului-Knautia arvensis, morcov sălbatic-Daucus carota, coada vulpii-Alopecurus pratensis. Suprafața habitatului este de aproximativ 7,56 ha, cu un număr de specii corespunzător în fitocenoze. Habitat Mlaștini alcaline cod 7230 Suprafețe reduse de 0,66 ha ocupate de rogozuri scunde, care formează tuf pe soluri permanent săturate cu apă. Este rezultatul evoluției normale a vegetației, pe o suprafață ocupată temporar de luciul apei unui fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Moldova. Clima: continentală, T = 11,5-100°C; P = 400-450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în timpul primăverii. Roci: terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri: solonceacuri, cu concentrație mare de săruri și cu umiditate în exces, primăvara. Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile, dintre care cele mai cunoscute sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus, Salsola soda, Pauccinellia limosa, Halimione pedunculata. Toate acestea realizează un etaj al vegetației cu înălțimea de circa 30 cm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
maritima, Limonium gmelini, Scorzonera canna, Spergularia maritima, S. salina, Juncus gerardi, Achillea setacea f. salina. Habitatul R1521 Comunități ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa și Plantago maritima Răspândire: Terenuri sărăturate din Câmpia Român��, Dobrogea, inclusiv pe litoral, Moldova, lunca Jijiei. Suprafețe: Cele mai multe fitocenoze ocupă terenurile moderat sărăturate, inapte pentru agricultură, cu suprafețe de cel mult 2-3 ha. Stațiuni: altitudine de 0-5 m în Dobrogea și Delta Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
0-5 m în Dobrogea și Delta Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex littoralis, specii care alcătuiesc etajul superior al vegetației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
sălbatic - Iris aphylla ssp. hungarica este o plantă erbacee perenă, prezentă prin indivizi izolați, tufe de câte 3-5 rizomi, în partea de SV a sitului. Specia capul șarpelui - Echium rossicum este o plantă cu flori de culoare roșie-carmin, frecventă în fitocenoze caracteristice stepei ponto-sarmatice, la câmpie și deal, pe soluri eubazice sau slab acide, până la alcaline. Este prezentă în sit prin indivizi izolați, răspândiți atât în partea de SV, cât și spre drumul de acces la satul Avântu, cu panta de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]