22 matches
-
forței de muncă excedentare din anumite zone ale țări spre delta în funcție de necesarul solicitat de Centrală "Delta Dunării". Articolul 6 Ministerul Agriculturii și Inudustriei Alimentare va asigura material piscicol pentru reproducere prin schimb cu țările socialiste, în principal pentru speciile fitofage și planctonofage. Articolul 7 În scopul asigurării aducerii la îndeplinire a măsurilor stabilite în Programul de amenajare și exploatare integrală a Deltei Dunării se vor supune spre aprobare: a) în termen de 30 de zile de la data prezentului decret, propuneri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127249_a_128578]
-
îndelungate a calculatorului același fapt poate avea semnificații diferite pentru receptori diferiți în procesul de interpretare intervenind factori subiectivi care orientează înțelegerea mesajului același principiu a fost aplicat în unele limbi romanice ca și la slavi și germanici nutriția este fitofagă hrana de bază fiind frunzele dodgson cade din mașină dar supraviețuiește în cazul armelor cu risc mic permisul se eliberează pe baza datelor furnizate de aplicant chiar și în ultimii ani ai vieții a continuat să aibă probleme financiare un
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
le (Galliformes) (din latina "gallus" „cocoș” + "forma" „formă”) sunt un ordin de păsări fitofage sau omnivore, tericole sau arboricole răspândite pe toate continentele și insulele, afară de arhipelagul polinezian și de ținuturile antarctice, care cuprinde 5 familii existente, 77 genuri și 281 de specii, cele mai multe sunt robuste, greoaie și slabe zburătoare, având aripi scurte, rotunjite
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
sunt și specii care se întâlnesc în câmpii deschise și chiar în deșerturi, unde te miri cu ce trăiesc. Familia tetraonide ("Tetraonidae"). În România se întâlnesc 3 specii. Familia fazianide ("Phasianidae"). În România se întâlnesc 4 specii. Galiformele sunt păsări fitofage sau omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
Biologia larvelor de trihoptere, ca și a nimfelor lor, este deosebit de interesantă, mai ales prin marea variație a formelor tuburilor larvare și a materialelor din care sunt construite. Larvele respiră prin branhiile abdominale, rareori prin branhiile toracice (traheene) Larvele sunt fitofage sau prădătoare. Viața larvelor este cu mult mai lungă ca a adulților. Prezintă importanță pentru piscicultură, fiindcă constituie hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
o convexitate mare dorsală. Clavicula lipsește. Creierul este de tip macrosmatic și cu circumvoluții puține. Au o mare acuitate vizuală, la care se adaugă și un simț bine dezvoltat al auzului. Nasc câte 1-3 pui foarte bine dezvoltați. Sunt animale fitofage și se hrănesc cu rădăcini și bulbi, frunzele lăstarilor, dar și varză, ierburi și fructe, mușchi de pămînt, licheni. Pe lângă hrana vegetală, mănâncă insecte și alte mici nevertebrate. Trăiesc de obicei în grupuri (turme) de 30-60 de indivizi. Ordinul este
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
sunt eucefale, cu capul diferențiat, care poartă mandibule bine conformate. Nimfele sunt libere și, de regulă, foarte mobile. Larvele se dezvoltă sau în apă sau în medii umede, cuprinzând substanțe organice (în sol, mușchi de pământ etc.), sau sunt terestre, fitofage, uneori producătoare de gale, sau zoofage. le sunt diptere primitive, cuprinse în numeroase familii, grupate de unii autori în infraordine. Nervația aripilor constituie cel mai important criteriu de determinare. Mai jos sunt arătați taxonii actuali:
Nematocere () [Corola-website/Science/332479_a_333808]
-
cotangente sau depărtate între ele. Abdomenul este alcătuit din 6 sternite bine conturate. Tarsele pentamere. Majoritatea speciilor sunt necrofage, fiind întâlnite pe cadavre, ciuperci putrede și pe alte materii vegetale și animale aflate în descompunere (Oiceoptoma). Un număr redus sunt fitofage, dăunătoare plantelor cultivate (Aclypea) sau prădătoare, hrănindu-se cu omizi (Dendroxena). Cuprinde aproximativ 300 de specii răspândite pe tot globul, dintre care în Europa sunt prezente 30 de specii. În fauna României au fost semnalate 9 genuri cu 24 de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o bordură fină, iar bordura marginilor laterale este accentuată. Elitrele rotunjite posterior, sunt prevăzute cu carene longitudinale. Coxele mediane puțin depărtate între ele. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și parțial tarsele mediane sunt lățite. În fauna României 4 specii fitofage, dintre care 2 sunt dăunătoare. Alte specii: Aclypea souverbiei Fairmaire. 1 Aclypea undata Müller (reticulata F.) Corpul lățit, aplatizat, de culoare neagră. Capul între ochi prezintă o proeminență transversală, de o parte și de alta a ei sunt vizibile granulații
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
au primele 3 articole ale tarselor anterioare și mediane ușor îngroșate, pubescente pe fața lor ventrală. Abdomenul este alcătuit din 6 sternite parțial vizibile. Insectele trăiesc în apele lent curgătoare și stătătoare pe plantele acvatice, îndeosebi pe alge. Sunt specii fitofage, nefiind bune înotătoare. Există aproximativ 180 de specii răspândite pe tot globul, dintre care în Europa Centrală întâlnim în jur de 20 de reprezentanți. În fauna României sunt prezente 3 genuri cu 14 specii. Cheia genurilor 1.Pronotul ± dreptunghiular, el
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cep, adesea transverse, coxele mediane ± transverse cu trohanterele bine vizibile. Toate tarsele sunt pentamere (la gen. Cymbiodyta tarsele mediane și posterioare sunt tetramere). Cavitățile coxelor anterioare deschise posterior. Abdomenul este format din 5 sternite bine vizibile. Insecte acvatice, de regulă fitofage, uneori ele se întâlnesc în nisipul sau pe pământul din jurul apelor. Câteva specii trăiesc în ape salmastre, altele în bălegar (Sphaeridium, Cercion), în detritus și în alte materii organice aflate în descompunere. Unii reprezentanți din genul Helophorus pot ataca ocazional
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pronotului este parțial întrerupt în partea sa antemediană. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite, orientate spre exterior. Capul maroniu, iar pronotul este maroniu-roșcat. Elitrele galben-maronii cu pete negre extinse. Umerii elitrelor ascuțiți, baza elitrelor fiind lipsită de o bordură vizibilă. Specie fitofagă, întâlnită în biotopuri umede pe crucifere. l=4,5-5 mm. 4 Helophorus nubilus Fabricius (costatus Goeze, striatus Geoffr.) Corpul roșcat sau galben-maroniu, cu marginile laterale ale pronotului de nuanță mai deschisă. Antenele și palpii maronii, adesea cu baza roșcată, mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că piscicultura are condiții reale pentru a se dezvolta, dacă vor fi ameliorați o serie de factori tehnico - organizatorici, precum: asigurarea fertilizării și îngrășării iazurilor, introducerea speciilor fitofage în amestec cu cele autohtone,furajarea peștilor, respectarea perioadei optime de recoltare (15.IX15XI), prin scurgerea apei și înlăturarea speciilor sălbatice, asigurarea uneltelor de pescuit, combaterea mecanică și biologică a vegetației acvatice, specializarea forței de muncă, cooperarea cu unitățile de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Macrosiphum rosae L. Au fost elucidate relațiile trofice dintre speciile acestor complexe biocenotice și au fost identificate specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; Prezentăm pentru prima dată în știință rețele trofice caracteristice acestor complexe biocenotice; Introducem pentru prima dată în știință noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
elucidate relațiile trofice dintre speciile acestor complexe biocenotice și au fost identificate specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; Prezentăm pentru prima dată în știință rețele trofice caracteristice acestor complexe biocenotice; Introducem pentru prima dată în știință noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o guvernează. Elucidăm rolul biocenozelor parazitoide
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ihneumonidelor, cunoașterea complexelor de insecte dăunătoare ale plantelor legumicole și ale dușmanilor săi naturali, adică a complexelor de insecte entomofage, care le reglează populațiile. Meritul deosebit al Prof. GH. MUSTAȚĂ este acela că, pornind de la cunoașterea complexelor parazitoide ale insectelor fitofage (multe dăunătoare), adâncește cunoașterea structurii și a rolului complex al acestora în asigurarea echilibrului populațional. Ca model, în cercetările personale, a luat mai ales biocenozele parazitoide deosebit de complexe ale afidelor (păduchii de plante), stabilind, detaliind și enunțând rolul speciilor hiperparazitoide
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și cu alte biocenoze parazitoide din zona noastră geografică, deosebit de eficiente în limitarea populațiilor gazdelor și deosebit de bogate în specii, explică bogăția și eficiența acestor biocenoze, prin vechimea lor și formarea lor în centrul genetic al plantei gazdă a insectei fitofage respective. De altfel, parte din aceste rezultate și concepții au stat la baza colaborării fructuoase a Prof. GHE. MUSTAȚĂ cu “The Asian Vegetable Research and Development Center” din Taiwan, referitoare la parazitoizii speciei Plutella xylostella (important dăunător al verzei) și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în colaborare cu soția sa, Conf. dr. MARIANA MUSTAȚĂ, colaboratoare apropiată de altfel, în aproape toate domeniile de cercetarea ale profesorului. Peste 40 de articole și trei cărți au fost astfel dedicate rezultatelor acestor cercetări cu privire la biocenozele parazitoide ale insectelor fitofage. Această categorie a fost mult amplificată prin câteva teze de doctorat coordonate de Prof. GH. MUSTAȚĂ. Rămânând în domeniul Entomologiei, o altă categorie de cercetări, chiar din anii de început, au fost cele privitoare la biodiversitatea ihneumonidelor și a altor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de diferite ordine, ca niște păpuși Matryoshka, “mumii” agățate de frunze, coconi fini de mătase Țesuți pe corpul unor omizi muribunde - iată un univers ce pare desprins din ficțiune. Studiul complexelor de parazitoizi și prădători care mențin sub control speciile fitofage ne dezvăluie o diversitate impresionantă de specii, o rețea complexă, edificată de-a lungul milioanelor de ani de evoluție, dar și o rețea fragilă, supusă agresiunilor antropice, care trebuie protejată. În discursurile Profesorului Gheorghe Mustață, evoluția ni se arată în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
specii de afide: + Au fost elucidate relațiile trofice dintre speciile acestor complexe biocenotice și au fost identificate specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; + Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; + Prezentăm pentru prima dată în știință rețele trofice caracteristice acestor complexe biocenotice; + Introducem pentru prima dată în știință noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
elucidate relațiile trofice dintre speciile acestor complexe biocenotice și au fost identificate specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; + Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; + Prezentăm pentru prima dată în știință rețele trofice caracteristice acestor complexe biocenotice; + Introducem pentru prima dată în știință noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o guvernează. + Elucidăm rolul biocenozelor parazitoide
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cele două cazuri În discuție: “peștele sfântului Petru”, crescut la Spondon, este preponderent vegetarian, astfel Încât ține sub control eventuala proliferare a plantelor, iar nevoile nutritive ale peștilor sunt completate cu furaj; lacul de la Podu Iloaei este practic lipsit de specii fitofage de pești, astfel Încât plantele se dezvoltă În voie. Mai mult, ferma piscicolă de la Spondon are și posibilitatea aerării apei, operațiune al cărei rol benefic În cazurile de forță majoră, adică de creștere exagerată a temperaturii, l’am discutat cu alt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]