53 matches
-
o suprafață de 14 hectare, grădina este amplasată pe un teren accidentat și variat, care se pretează cu succes la cultivarea unor colecții de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei. Spațiul este împărțit pe mai multe sectoare, ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. De o amenajare extrem de interesantă beneficiază Grădina Romană, dominată de statuia zeiței Ceres și de diverse piese arheologice descoperite în municipiul roman Napoca. De asemenea, grădina mai are două sere în care se cultivă plante din
Agenda2004-27-04-tursitic () [Corola-journal/Journalistic/282618_a_283947]
-
se vor plantă se face de către deținătorii terenurilor, cu avizul ocolului silvic și al consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist în raza cărora urmează să se înființeze plantația, ținînd seama de cerințele ecologice și de factorii naturali din zonele fitogeografice în care se efectuează plantațiile, de prevederile standardelor de stat și normele tehnice în vigoare. La alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi pentru plantat de-a lungul drumurilor publice și cursurilor de apă se va racorda prioritate extinderii în
DECRET nr. 257 din 9 iulie 1982 privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier şi funcţionarea instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106603_a_107932]
-
extrem de divers: geologic, geomorfologic, hidrologic, floristic, faunistic și speologic. Rezervația Muntele Domogled, de exemplu, este recunoscută în lumea specialiștilor ca o adevărată grădină botanică naturală, în care trăiesc peste o mie de specii, multe constituind adevărate rarități, de o importanță fitogeografică deosebită. Recent, la Băile Herculane a avut loc întâlnirea Consiliului Consultativ de administrare a Parcului Național Domogled-Valea Cernei, cu care prilej a fost desemnat comitetul de conducere al acestui organism, președinte fiind aleasă directoarea Agenției de protecția mediului Gorj, Elisabeta
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul corpurilor de apă Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 532 0 424 105 3 0 508 13 Vegetația din anumite zone ale bazinului hidrografic de mare interes fitogeografic fiind păstrate complexe de vegetație specifice, cazul cel mai interesant fiind cel de la Șesul Craiului - Scărița-Belioara (din masivul Muntele Mare), unde coboară la altitudini de circa 1300m câteva elemente circumpolar arcto-alpine și anume argințica (Dryas octopetala) - care nu se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
6. Distribuția tipului de habitat [descriere] În toate zonele din sit, atât pe versanți inferiori cât și pe versanți mijlocii și superiori, pe expoziții și înclinări diverse. Habitatul 9410 este situat la altitudini între 880-1650 m, aflându-se ca poziționare fitogeografică în continuarea etajului pădurillor de amestec între fag și rășinoase. Ponderea cea mai mare a habitatului se situează la altitudini cuprinse între 1400-1600 m. Se observă preferința habitatului pentru terenuri cu pantă moderată și mare, cele mai multe fiind situate
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
caracter distinct ponto-sarmatic; ele se apropie mai mult de habitatul 40A0, datorită caracterului submediteranean al speciilor edificatoare și asociațiilor vegetale corespondente (Prunetum fruticosae, Coronillo-Prunetum mahaleb). Totuși, încadrarea la 40C0* a acestor tufărișuri din situl Coridorul Ialomiței este impusă de considerente fitogeografice; așa cum s-a recomandat (Gafta și Mountford, EUR 28) în cazul comunităților de Prunus tenella, prezente atât în arealul lui 40A0 cât și 40C0*. 4 Suprafața tipului de habitat Natural cca. 0,2 ha; seminatural cca. 10 ha 5 Perioada
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Masivului Călimani la grupul de munți vulcanici, explică de ce flora este mai săracă din punct de vedere numeric, decât în cei în care predomină rocile calcaroase și cele dolomitice. Acest fapt este compensat printr-un mare interes ecosistemic și fitogeografic. Marele botanist Ferdinand Pax a publicat în 1908, trei volume deosebit de valoroase, în care descrie specii de plante rare și endemice. Astfel, în al doilea volum, în capitolul "Bezirk der Bistrizer Alpen", sunt citate 33 de specii de pe
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
al., 2006 - înmănunchează toate cunoștințele actuale asupra florei și vegetației Moldovei, comparativ cu întreaga Românie, în vederea înțelegerii unitare atât a corologiei elementelor floristice, cât și a sinecologiei unităților fitosociologice, după cum precizează chiar autorii. În capitolul referitor la împărțirea fitogeografică a teritoriului Moldovei, apare Districtul Munților Călimani, care se individualizează prin prezența unor elemente alpine și carpatice, precum Pinus cembra L., element eurasiatic sau Salix herbacea L., element circumpolar. De asemenea, au fost realizate și un mare număr de lucrări
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
pe unități cenotaxonomice, punându-se în evidență, pe lângă unele cenoze eu-mezofile, specifice Carpaților și unele specii de plante considerate relicte glaciare, care nu au fost semnalate din acest masiv - Coldea, 1973. Dintre aceste relicte glaciare, care au o importanță fitogeografică și climatică deosebită, menționăm specia de mușchi Paludella squarrosa și Eriophorum gracile, dintre fanerofite. Spre sfârșitul secolului al XX-lea, apar cercetări axate pe fitocenoze diferite, iar una deosebit de importantă este cea în care sunt descrise molidișurile de limită
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri de calitate inferioară ce se folosesc la edificarea diferitelor clădiri, la turnarea fundațiilor sau la finisajul pereților în amestec cu var și ciment. FLORA Din punct de vedere fitogeografic, comuna Oncești se află într-o zonă forestieră în partea superioară la est și la vest, iar în partea de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zone a Carpaților Orientali, prin bogăția floristică și prin importanța economică a vegetației. Privind harta vegetației, deducem, ca și în cazul climei, că nu numai altitudinea, ci și poziția comunei Vama mai spre periferie față de axul muntos, joacă un rol fitogeografic foarte important. Având în vedere poziția geografică, condițiile climaterice, tipurile de soluri etc., putem spune că teritoriul comunei Vama se încadrează în subzona (etajul) de tranziție molid-fag. Pădurile și alte teritorii cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 9.673
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
regiunea care nu suferă de pe urma secetelor, deși intră în zonă cu precipitații în general puține (M. Pantazică, 1974; V. Băcăuanu, 1980) VEGETAȚIA ZONELE DE VEGETAȚIE Pe baza elementelor floristice, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii euro siberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est-carpatică (Al. Borza, 1960) cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. 1.1 Zona forestieră. Dezvoltarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii eurosiberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
parte din regiunea eurosiberiană. Până în prezent pe teritoriul județului Iași s au semnalat peste 1000 specii de fanerogame și cel puțin tot atâtea specii de ferigi, mușchi, ciuperci, licheni, alge, deci o floră bogată și variată, consecință a poziției sale fitogeografice. În componența florei sălbatice predomină speciile orientale și nordice față de cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
indica, Camelia sp. Grupul plantelor suculente este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante din regiunile boreale și astrale ale Asiei, Australia și Noua Zeelandă. Secția Flora Globului (16 ha) cuprinde plante grupate după locul de origine, pe continente și ținuturi fitogeografice. Acest sector cuprinde 1000 unități taxonomice cu circa 8000 de exemplare. Secția flora și vegetația României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din punct
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
va face cât mai departe de zona industrială a orașului, deoarece noxele dăunează mult vegetației. Accesul vizitatorilor trebuie să fie comod, ușor și posibil prin folosirea mijloacelor de transport în comun. Repartizarea plantelor dintr-o grădină botanică poate fi: sistematică, fitogeografică, industrială, decorativă sau combinații ale acestora. Este foarte important ca atât la intrare, cât și pe traseu să existe planuri de sistematizarea a teritoriului, cu explicații clare care să conducă vizitatorii spre diferitele obiective posibil de vizitat. Elementele ornamentale (pavilioane
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sărbătoririi Centenarului din 2004; -Medalia "Centenarul geografiei ieșene", conferită de Universitatea "Al.I.Cuza" Iași, 2004; -Medalia "Crucea comemorativă a celui de al Doilea Război Mondial, 1941-1945", conferită prin Decretul nr.110/1995. II. LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE BARBU N. (1957), Observații fitogeografice asupra Parângului și Platformei Luncanilor. Probl.de geogr., t.V. BARBU N. (1965), Interpretarea paleogeografică a profilului de la Malul Galben-Mitoc (Valea Prutului), An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza", Iași, s.II, t.XI. BARBU N. (1966), Proiecte privind Harta solurilor lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de I. Șandru, V.Băcăuanu și Al.Ungureanu găsim informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se referă în mod special la această regiune. Intitulată,,Cercetări preliminare asupra solurilor din regiunea Belceștișipote (Depresiunea Jijia-Bahlui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
R(2) . V(U), (3.2) în care: S - mărimea suprafeței terenului ce se evaluează în vederea cumpărării, exprimată în hectare; R(1) - coeficientul de evaluare a șansei de instalare a vegetației forestiere. Valorile coeficienților R(1) sunt diferențiate în raport cu zonele fitogeografice și cu starea terenului; ele sunt prezentate în tabelul nr. 3 din anexă nr. 3; R(2) - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrității pădurii. Valorile coeficienților R(2) sunt diferențiate în funcție de intensitatea presiunii sociale asupra pădurii; ele
METODOLOGIE din 25 iulie 2002 (*actualizata*) de achizitionare, prin cumparare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Naţionala a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
R(2) . V(U), (3.2) în care: S - mărimea suprafeței terenului ce se evaluează în vederea cumpărării, exprimată în hectare; R(1) - coeficientul de evaluare a șansei de instalare a vegetației forestiere. Valorile coeficienților R(1) sunt diferențiate în raport cu zonele fitogeografice și cu starea terenului; ele sunt prezentate în tabelul nr. 3 din anexa nr. 3; R(2) - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrității pădurii. Valorile coeficienților R(2) sunt diferențiate în funcție de intensitatea presiunii sociale asupra pădurii; ele
HOTĂRÂRE nr. 1.543 din 23 septembrie 2004 pentru modificarea pct. 3 al lit. A din anexa nr. 2 la Metodologia de achiziţionare, prin cumpărare, schimb sau donaţie, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Naţională a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 796/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161524_a_162853]
-
3. sol (pedologie); 5.4. ape (hidrologie); 5.5. climat local; 5.6. flora și vegetația: ● speciile de plante pentru care se propune înființarea ariei protejate; ● specii rare și periclitate, conform Listei Roșii. Specii/subspecii/varietăți endemice. Specii cu importanță fitogeografică. Specii ocrotite prin convenții internaționale sau prin legislația națională. Specii de interes comunitar; ● asociații vegetale. Ecosisteme/habitate naturale (cu sublinierea celor prioritare sau de interes comunitar). Tipuri de habitate listate în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57
ORDIN nr. 1.710 din 1 noiembrie 2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
3. sol (pedologie); 5.4. ape (hidrologie); 5.5. climat local; 5.6. flora și vegetația: ● speciile de plante pentru care se propune înființarea ariei protejate; ● specii rare și periclitate, conform Listei Roșii. Specii/subspecii/varietăți endemice. Specii cu importanță fitogeografică. Specii ocrotite prin convenții internaționale sau prin legislația națională. Specii de interes comunitar; ● asociații vegetale. Ecosisteme/habitate naturale (cu sublinierea celor prioritare sau de interes comunitar). Tipuri de habitate listate în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 1 noiembrie 2007 al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
R(2) . V(U), (3.2) în care: S - mărimea suprafeței terenului ce se evaluează în vederea cumpărării, exprimată în hectare; R(1) - coeficientul de evaluare a șansei de instalare a vegetației forestiere. Valorile coeficienților R(1) sunt diferențiate în raport cu zonele fitogeografice și cu starea terenului; ele sunt prezentate în tabelul nr. 3 din anexă nr. 3; R(2) - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrității pădurii. Valorile coeficienților R(2) sunt diferențiate în funcție de intensitatea presiunii sociale asupra pădurii; ele
METODOLOGIE din 25 iulie 2002 (*actualizata*) de achizitionare, prin cumparare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Naţionala a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168364_a_169693]
-
x R(2) x V(U), (3.2) în care: S - mărimea suprafeței terenului ce se evaluează în vederea cumpărării, exprimată în hectare; R1 - coeficientul de evaluare a șansei de instalare a vegetației forestiere. Valorile coeficienților R1 sunt diferențiate în raport cu zonele fitogeografice și cu starea terenului și sunt prezentate în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la metodologie; R2 - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrității pădurii. Valorile coeficienților R2 sunt diferențiate în funcție de intensitatea presiunii sociale asupra pădurii; acestea
METODOLOGIE din 17 februarie 2010 de achiziţionare prin cumpărare, schimb sau donaţie de către stat, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi ceilalţi administratori, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220378_a_221707]