6 matches
-
de un botanist, iar nu de un arhitect și fiind totodată pus în practică sub conducerea tot a unui botanist, întreaga Grădină Botanică este în primul rând o expresie a conceptelor botanice în materie de clasificare a plantelor și de fitogeografie, iar nu un parc public artistic. Stâncăriile, bazinele, grămezile de nisip și colțurile umbroase sunt făcute pentru a da plantelor condițiile naturale cele mai potrivite de care au nevoie pentru a trăi, iar nu ca și decor arhitectural. Punctul de
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
secției Științe naturale de la Facultatea de Științe a Universității din Iași (1935), C. Burduja își susține teza de doctorat „"Contribuție la studiul florei și vegetației din Depresiunea Roznov-Neamț"” în anul 1949, sub conducerea înaintașului său Constantin Papp. A predat Geobotanica, Fitogeografia și Morfologia plantelor pănă în 1971, când se pensionează, funcționând în continuare ca profesor consultant și conducător de doctorat. Este văr primar cu Prof. Univ. Dr. Ioan Burduja de la Catedra de Economie. Florist și ecolog neîntrecut, autor al unui număr
Constantin Burduja () [Corola-website/Science/321841_a_323170]
-
Candolle (n. 4 februarie 1778, Geneva - d. 9 septembrie 1841, Geneva) a fost un botanist și naturalist elvețian de proveniență franceză. Cu toate că accentul principal al savantului a fost botanica, de asemenea, el a contribuit la domenii asociate cum ar fi fitogeografia (pe care a stabilit-o ca știință independentă), agronomia, paleontologia, botanica medicală, și botanica economică. Abrevierea numelui său în cărți științifice este DC.. Candolle s-a născut într-o familie nobilă care a avut originea în Provența (Franța). Aceasta a
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
inclusiv climatologia și hidrologia sub forma lor geografizată. Doar biologia (botanica, zoologia), mult specializată, neputând fi acoperită de geografi, a fost predată de biologi, în formă pură la începuturi ... și adaptată mai apoi necesităților geografice (sub numele de biogeografie, sau fitogeografie și zoogeografie). Doar M.David să fi încercat, după modelul "Geografiei fizice" a lui Emmanuel de Martonne în Franța, în dorința lui de prezentare succesivă a fiecărui înveliș geografic al planetei (relief, climă, ape, viețuitoare). Nu am auzit însă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
geol., geogr., nr.4, t.VI. BUCUR N., MITU V., BARBU N., DARIE T. (1955), Complexul natural și de utilizare din centrul pomicol și viticol Comarna-Iași, Rev. "Grădina, via și livada", nr.11. BURDUJA C., BARBU N. (1955), Contribuții la fitogeografia Colinelor Tutovei, Probl.de geogr., II. SFICLEA V., BARBU N. (1956), O nouă interpretare a suprafeței de eroziune Câmpuri-Rugetu, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.II, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1956), Contribuții la studiul lutului loessoid de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
șef de lucrări a preluat orele de botanică de la secția de Farmacie recent înființată în cadrul Institutului de Medicină și Farmacie Iași, devenind șeful disciplinei Botanică Farmaceutică. Prof. univ. dr. Constantin Bârcă a abordat diverse domenii de botanică: Botanică Sistematică, Geobotanică, Fitogeografie, Ocrotirea Naturii, Metodologie și Botanică Sistematică. A participat la numeroase consfătuiri și congrese științifice de prestigiu din domeniul botanicii medicale, din țară și străinătate (fosta URSS, Bulgaria, Turcia). A efectuat stagii de documentare și schimburi de experiență în fostele RDG
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]