33 matches
-
Programe de ameliorare la măr, goji, cireș, kiwi, Asimina, curmal chinezesc, afin și cais Vegetația orașelor - evaluare, proiectare, gestionare. Maparea vegetatiei existente in campusul USAMV și statiunile din subordine precum si a biodiversitatii acestor situri Stabilirea acțiunii diferitelor combinații de fitohormoni la culturile in vitro a unor specii horticole de interes economic Elaborarea unor tehnologii in vitro de înmulțirea a unor specii horticole prin embriogeneza somatică Substraturi de cultura pentru specii horticole obținute prin diferite tipuri de compostare Conservarea germoplasmei speciilor
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]
-
Programe de ameliorare la măr, goji, cireș, kiwi, Asimina, curmal chinezesc, afin și cais Vegetația orașelor - evaluare, proiectare, gestionare. Maparea vegetatiei existente in campusul USAMV și statiunile din subordine precum si a biodiversitatii acestor situri Stabilirea acțiunii diferitelor combinații de fitohormoni la culturile in vitro a unor specii horticole de interes economic Elaborarea unor tehnologii in vitro de înmulțirea a unor specii horticole prin embriogeneza somatică Substraturi de cultura pentru specii horticole obținute prin diferite tipuri de compostare Conservarea germoplasmei speciilor
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
mierea hrană vie. Mierea se asimilează foarte ușor de către organism și ne ofera energie și substanțe bioactive și nutritive. Conținutul de microelemente al mierii este similar celui al sîngelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compuși aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compuși ai azotului - în total 435 de substanțe. Această asigura mierii un loc aparte în reglarea funcțiilor organismului uman. Orice tip de miere are proprietăți specifice: mierea de levănțica lecuiește tușea și durerile
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
Programe de ameliorare la măr, goji, cireș, kiwi, Asimina, curmal chinezesc, afin și cais ● Vegetația orașelor - evaluare, proiectare, gestionare. ● Maparea vegetației existente în campusul USAMV și stațiunile din subordine precum și a biodiversității acestor situri ● Stabilirea acțiunii diferitelor combinații de fitohormoni la culturile in vitro a unor specii horticole de interes economic ● Elaborarea unor tehnologii in vitro de înmulțirea a unor specii horticole prin embriogeneza somatică ● Substraturi de cultura pentru specii horticole obținute prin diferite tipuri de compostare ● Conservarea germoplasmei speciilor
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
complecși, cu proteinele sau cu metalele grele, iar flavanii au caracterul reducător cel mai evident din toate flavonoidele. S-a constatat că aceste substanțe au o activitate similară vitaminei P, mărind rezistența, elasticitatea și permeabilitatea vaselor capilare. HORMONII VEGETALI (FACULTATIV) Fitohormonii sunt implicați în reglarea proceselor de creștere și dezvoltare ale plantelor horticole. Biosinteza și conținutul de fitohormoni sunt la nivel foarte redus, în comparație cu rolul important care-l exercită. Auxinele sunt compuși indolici, care stimulează creșterea și diviziunea celulară, în concentrații
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
flavonoidele. S-a constatat că aceste substanțe au o activitate similară vitaminei P, mărind rezistența, elasticitatea și permeabilitatea vaselor capilare. HORMONII VEGETALI (FACULTATIV) Fitohormonii sunt implicați în reglarea proceselor de creștere și dezvoltare ale plantelor horticole. Biosinteza și conținutul de fitohormoni sunt la nivel foarte redus, în comparație cu rolul important care-l exercită. Auxinele sunt compuși indolici, care stimulează creșterea și diviziunea celulară, în concentrații de ordinul 10-6 g%, intervenind în procesele metabolice la nivel celular. Se găsesc în cantități mai mari
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
meristeme, dar au fost identificate în toate celulele vegetale. După Hulme (1970), ele stimulează sinteza acizilor nucleici, măresc stabilitatea nucleoproteidelor și influențează fenomenele de transport prin membranele celulare. Sinteza etilenei și modificarea fermității structotexturale sunt corelate și cu activitatea acestor fitohormoni în perioada maturării produselor horticole. Conținutul maxim de auxine al fructelor a fost pus în legătură cu fazele inițiale ale dezvoltării acestora (diviziune celulară, creștere în volum la căpșune și coacăze negre), urmată de diminuarea prin oxidare. Substanțele fenolice (leucoantocianii, quercitina) frânează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de ore cu 100-500 ppm stimulează germinarea semințelor. Giberelinele sunt derivați ai diterpenoidelor, a căror acțiune este sinergică acțiunii auxinelor. Giberelinele se sintetizează în endospermul semințelor. La mere, concentrația maximă se realizează la două luni după înflorire. Tratamentele cu acești fitohormoni au determinat mărirea procentului de legare a fructelor. Fructele s-au păstrat mai mult, cu pierderi mai mici (Mansour, 1979). La pere tratamentul cu ppm la căderea petalelor a contribuit la prevenirea căderii premature a fructelor (Westwood, 1978). Tratamentul cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ppm (Baicu, 1980). Încolțirea tuberculilor de cartof are loc în momentul încetării repausului fiziologic, fenomen inevitabil care poate fi atenuat sau inhibat prin diverse procedee. Durata repausului vegetativ este un caracter de soi, iar intrarea în vegetație se produce pe măsură ce fitohormonii stimulatori ai acestui proces (giberelinele), în cantitate sporită, exercită o acțiune tot mai importantă, în comparație cu hormonii inhibitori (acidul abscisic), al căror conținut cunoaște o scădere continuă (Burton, W.G., 1982) Citokininele sunt derivați ai adeninei, care influențează biosinteza proteinelor și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
proces (giberelinele), în cantitate sporită, exercită o acțiune tot mai importantă, în comparație cu hormonii inhibitori (acidul abscisic), al căror conținut cunoaște o scădere continuă (Burton, W.G., 1982) Citokininele sunt derivați ai adeninei, care influențează biosinteza proteinelor și interacționează cu ceilalți fitohormoni în stimularea și reglarea creșterii celulare. Starea de prospețime a unor legume perisabile la temperatură normală, poate fi prelungită prin tratamente cu citokinine, care au un efect dublu, atât de stimulare permanentă a refacerii celulare, cât și protector 100 retardant
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pentru evidențierea unor modificări citologice ce însoțesc procesele de morfogeneză normală), cât și de la plantule regenerate „in vitro", pentru a urmări modificările induse la nivel celular: pe de o parte de condițiile de mediu, iar pe de altă parte de fitohormonii folosiți pentru inducerea proceselor de morfogeneză. Fixarea dublă s-a realizat în glutaraldehidă 4% (2 ore), spălare cu tampon fosfat și postfixare cu tetraoxid de osmiu 2% (2 ore). Deshidratarea s-a făcut în băi succesive de alcool etilic (35
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
CAAT, semnal de poliadenilare) necesare pentru expresia lor în celula vegetală eucariotă (Barker și colab., 1983). În T-ADN au fost identificate două clase generale de gene: oncogene și gene legate de sinteza opinelor. Prin produșii lor, bacteriooncogenele alterează sinteza fitohormonilor și sensibilitatea celulelor infectate determinând apariția unui fenotip tumoral (Klee și colab., 1984). T-ADN din sușele de tip octopină de A. tumefaciens 15955 și Ach5 conține cinci oncogene desemnate iaaM, iaaH, ipt, 6b și 5 (Zhu și colab., 2000
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
A. tumefaciens 15955 și Ach5 conține cinci oncogene desemnate iaaM, iaaH, ipt, 6b și 5 (Zhu și colab., 2000). Oncogena iaaM codifică pentru triptofan monooxigenază, enzimă care convertește triptofanul în indol-3-acetamidă. Oncogena iaaH codifică pentru indolacetamida hidrolază care catalizează sinteza fitohormonului acidul indol acetic (IAA) din indol-3-acetamidă (Fig. 33.4). Produsul genei ipt mediază condensarea adenozin monofosfatului (AMP) cu izopentenil pirofosfatul (iPePP) și / sau cu un terpenoid necunoscut cu formare de izopentenil adenozină 5’ monofosfat (iPMP) sau zeatină ribozidă-5’ monofosfat (ZMP
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vegetală gazdă. Acumularea masivă de auxină și citokinină condiționată de activitatea enzimelor sintetizate sub direcția oncogenelor iaaM, iaaH și ipt reprezintă factorul determinator primar al tumorigenezei. Se crede că produșii oncogenelor secundare 6b(tml) și 5 ar modifica doar efectele fitohormonilor în celula vegetală. După opinia lui Hooykaas și colaboratorii (1988) și a lui Gaudin și colaboratorii (1994) produsul genei 6b ar modifica răspunsul la hormoni, potențial prin creșterea sensibilității la auxine și descreșterea acesteia la citokinine, pe când Hamil și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
funcționare în inducerea tumorigenezei la plante. Escobar și colaboratorii (2001) au valorificat aceste particularități genomice spre a obține rezistență la tumorigeneza de colet, prin țintirea oncogenelor iaaM și ipt pe calea silențierii genice mediate de iARN. Căile biosintezei endogene de fitohormoni pot include reacții care sunt analoage biochimic cu cele catalizate de iaaM și ipt, neexistând gene în genomul vegetal care să prezinte similitudine semnificativă cu aceste bacteriooncogene. Din această cauză, asemenea bacteriooncogene pot fi silențiate în celulele vegetale infectate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
biochimic cu cele catalizate de iaaM și ipt, neexistând gene în genomul vegetal care să prezinte similitudine semnificativă cu aceste bacteriooncogene. Din această cauză, asemenea bacteriooncogene pot fi silențiate în celulele vegetale infectate de A. tumefaciens fără a altera metabolismul fitohormonilor în celulele gazdă. Autorii au utilizat secvențele iaaM și ipt clonate din biovar I de A. tumefaciens sușa 20W-5A, spre a construi două casete de expresie destinate să genereze transcripte autocomplementare iaaM și ipt. Aceste casete au fost clonate într-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
plante au prezentat un fenotip normal și nu au prezentat expresia T-ADN. Pattern-ul de ereditate al copiei T-ADN silențiat la plantele de aspect normal a fost determinat prin plasarea fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit de fitohormoni după acest tratament au conținut o copie reactivată de T-ADN, pe când cele lipsite de aceasta nu au mai proliferat pe un asemenea mediu după tratamentul cu 5-azacitidină. Pe baza unui asemenea criteriu, s-a constatat că 55% dintre plante
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
circular. Doi revertanți generați în acest mod, desemnați CX2 azacitidină revertanți 1 și 2 (CX2AR1 și CX2AR2) au fost selectați pentru a fi studiați în continuare. Într-o altă abordare, fragmentele foliare au fost plasate direct în mediu lipsit de fitohormon. Dintre cele o mie de asemenea fragmente foliare de 1 cm /2cm au fost obținute trei sectoare de țesut tumoral fără dependență de hormoni; în toate cazurile, aceste sectoare s-au dezvoltat în regiunea de reparare a rănii la perimetrul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
CX2AR1 și CX2AR2 și dintr-o linie în care T-ADN a rămas silențiat. Liniile în care expresia T-ADN fusese reinițiată au fost menținute independent ca teratoame (formațiuni tumorale formatoare de lăstari) sau culturi dezorganizate pe mediu lipsit de fitohormoni. Diferitele fenotipuri ale acestor linii au fost determinate cel mai probabil de diferențele în nivelul de expresie a oncogenelor din T-ADN implicate în biosinteza auxinei (Amasino și colab., 1984). Țesuturile CX2 au fost menținute ca fenocopii ale liniilor celulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mediu cu citokinină. Fenotipurile acestor linii celulare crescute în condițiile menționate mai sus sunt prezentate în imaginile din figura 33.9. În vederea estimării contribuției expresiei oncogenei ipt la determinarea fenotipului tumoral, adică la creșterea care nu este dependentă de prezența fitohormonilor a liniilor revertante, autorii au analizat nivelele staționare de ARNm ipt din diferitele linii pe baza blot hibridizării. Toate liniile tumorale au conținut nivele detectabile de ARNm ipt, pe când în țesuturile provenite din planta CX2 care au necesitat fitohormoni pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prezența fitohormonilor a liniilor revertante, autorii au analizat nivelele staționare de ARNm ipt din diferitele linii pe baza blot hibridizării. Toate liniile tumorale au conținut nivele detectabile de ARNm ipt, pe când în țesuturile provenite din planta CX2 care au necesitat fitohormoni pentru creștere nu s-a detectat ARNm ipt (fig. 33.10). Plante de opt săptămâni CX1 și CX2 crescute din fragmente tulpinale în culturi sterile pe mediu lipsit de fitohormoni; B. Reversia creșterii tumorale indusă cu 5-azacitidină. Fragmentele foliare din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pe când în țesuturile provenite din planta CX2 care au necesitat fitohormoni pentru creștere nu s-a detectat ARNm ipt (fig. 33.10). Plante de opt săptămâni CX1 și CX2 crescute din fragmente tulpinale în culturi sterile pe mediu lipsit de fitohormoni; B. Reversia creșterii tumorale indusă cu 5-azacitidină. Fragmentele foliare din plantele CX2 și CX10 au fost cultivate în absența (-) și în prezența (+) 5-azacitidinei timp de cinci zile după care au fost transferate pe un mediu lipsit de fitohormoni. Fragmentele foliare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lipsit de fitohormoni; B. Reversia creșterii tumorale indusă cu 5-azacitidină. Fragmentele foliare din plantele CX2 și CX10 au fost cultivate în absența (-) și în prezența (+) 5-azacitidinei timp de cinci zile după care au fost transferate pe un mediu lipsit de fitohormoni. Fragmentele foliare au fost vizualizate și fotografiate la 15 zile după tratamentul cu 5-azacitidină.; C. Exemplu de reversie spontană: fragmentele foliare din planta CX2 au fost plasate în mediu lipsit de fitohormon, constatânduse apariția de țesuturi tumorale revertante de-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au fost transferate pe un mediu lipsit de fitohormoni. Fragmentele foliare au fost vizualizate și fotografiate la 15 zile după tratamentul cu 5-azacitidină.; C. Exemplu de reversie spontană: fragmentele foliare din planta CX2 au fost plasate în mediu lipsit de fitohormon, constatânduse apariția de țesuturi tumorale revertante de-a lungul perimetrului acestor fragmente (săgeata albă în vasul de cultură din partea dreaptă); D. Fenotipurile liniilor celulare utilizate pentru analiza de acizi nucleici. Linia CX2 a fost cultivată pe mediu ce conține 0
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]