32 matches
-
a lăsat un adevărat tezaur spiritual, materializat în lucrurile create. Fiecare regiune etnografică are bogăția sa simbolică, dar între ele există relații de similitudini și interdependență. Plecând de la elemente simple, geometrice, precum cercul, pătratul, rombul, triunghi și ajungând la cele fitomorfe și zoomorfe ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au știut cu măiestrie să îmbine semnul și culoarea, din dorința de frumos. Arta populară a însemnat pentru artiști din secolul XIX și XX o sursă de inspirație, păstrătoare
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
este redus la esență pentru că nu a încercat decât să ilustreze contactul dintre viața omului și natura în mijlocul căreia trăiește. Și cea de-a treia lucrare selectată este ,,Autoportret”. Artistul își plasează figura pe un câmp galben înconjurat de elemente fitomorfe. Aceste flori stilizate sunt dispuse în partea dreaptă, adică în fața figurii, cu tonalități de roșu, iar în partea stângă, cu tonalități de verde. Corpul figurii, așezat central poate fi privit ca un vas antropomorf, iar brațele sunt asemănătoare unor toarte
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
paralelă cu pădurea. “Veniți să vedeți în acest decor, (îndeamnă localnicii), case de gospodari de la noi , decorate în motive tradiționale , elemente ce le veți găsi preluate în ouăle închistrite, vopsite în băi de culoare sau încondeiate în ceară, cu ornamente fitomorfe stilizate!” În arta aceasta s-au încorporat și depozitat forme tradiționale prețioase; mai rămâne decodificarea ei. Acest demers ar trebui să fie preocuparea cercetătorilor. E o mare de culori, de zămislire a spiritului, de imaginație, pe care numai meșterii români
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
mai sunt astăzi doar 16 trovanți și 9 pietre de moară (multe sparte și incomplete), împrăștiate în curtea casei Gănescu, pe aleea Muzeului de Artă din parcul Central și în fața Colegiului „Virgil Madgearu”. Trovanții (sferoidali sau cu aspecte zoo- și fitomorfe) intră în mod cert în categoria objets trouvés, ce ține de avangardele artistice ale începutului de secol XX (mișcarea dadaistă). Mesele din trovanți și pietre de moară ar putea să sugereze obiecte meșteșugărești, dar să intre și în categoria ready-made
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
în tonalități calde, dar mult mai închise. Dumitru Ghiață este artistul care a oglindit în opera sa viața țăranului român. După cum se cunoaște foarte bine, țăranca noastră a știut cu măiestrie să îmbine în țesăturile și cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase de lut și țesăturile tradiționale. Lucrarea
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
ouălor cu tus. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesiva cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
din fosta programă analitică a fostelor școli de arte și meserii din timpul reginei Maria, în perioada interbelică. Câmpul ornamental al crestăturilor obiectelor dumisale din lemn: blidare, linguroaie, găvane, căuce, bâte etc. este format din figuri geometrice, zoomorfe, antropomorfe și fitomorfe. Marincu George, localitatea Valul lui Traian, județul Constanța, cât și soția sa, Marincu Aurelia, atrag, încântă și uimesc vizitatorii, printr-o bogată și originală expoziție de sculptură realistă, pe lemn, în tehnică de basorelief, pe mai multe planuri de adâncime
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
apare anul 1884. Ediția este cunoscută și sub numele de ediția Maiorescu. Acesta a făcut selecția poemelor incluse în volum și a întocmit prefața datată decembrie 1883. Blocul cărții, 307 pagini, este decorat cu frontispicii, viniete și letrine pe motive fitomorfe, zoomorfe și avimorfe, precum și antichizante. Volumul păstrează legătura originală a editurii Socec, cu decor în aur pe coperta 1, titlul pe cotor și un buchet imprimat la rece pe coperta 4. Este singurul volum de poezii apărut în timpul vieții poetului
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
renumită tradiție a încondeiatului ouălor la noi este în Bucovina. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea ouălor în diferite băi de vopsea. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim rombul, triunghiul, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, cerbul, cărărea rătăcită, crucea Paștelui etc. Ciocănești, Festivalul ouălor Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă. Dar întâlnim și alte motive
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
frânghie deasupra pernei când mergi la culcare, de Anul Nou. REVELION 2016. TRADIȚII ȘI OBICEIURI. În ziua de Anul Nou, copiii merg cu Sorcova la rude și apoi la vecini. În schimb, primesc bani. Sorcova este un substitut al divinității fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviți viață lungă, sănătate și prosperitate. În prezent, este confecționată din hârtie colorată și flori artificiale. În Bucovina, sorcova are atașat un colopoțel. În timp ce rostesc textul augural "Sorcova, vesela,/ Să trăiți, să-mbătrâniți
REVELION 2016. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101534_a_102826]
-
și a Aducerii Moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestra. Sânzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) și divinități antropomorfe. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi Copii din Grupul niște femei frumoase, niște adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om, potrivit crestinortodox.ro. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Legendele
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestra. Sânzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) și divinități antropomorfe. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi niște femei frumoase, niște adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. Nu este exclus ca în vremuri îndepărtate populația din
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele by http://uzp.org.ro/24-iunie-dragaica-sau-sanzienele/ [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
Expoziția de față reprezintă materializarea dorinței de a readuce, în discursul plastic actual, lumea satului. Motivele broderiilor, ale scoarțelor și ale obiectelor utilitare din gospodăria țăranului român sunt cele care constituie punctul de plecare în construirea scenografiei simezelor. Forme zoomorfe, fitomorfe și geometrice se decantează, pe rând, printr-o profundă gândire simbolico-filosofică și se recompun în lucrări de artă contemporană. Ornamentele devin succesiv sisteme compoziționale și semne vizual-plastice de sine stătătoare dând astfel un suflu modern, dar în același timp arhaic
Membru UZP expune la Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului by http://uzp.org.ro/membru-uzp-expune-la-muzeul-costumului-popular-din-palatul-parlamentului/ [Corola-blog/BlogPost/92682_a_93974]
-
Cantacuzino, la Cotroceni, ale Bălașei Cantacuzino și patriarhului Dionisie (ambele la Târgoviște). În sculptura în lemn predomină ornamentul floral, de remarcat la ușile bisericii mănăstirii Horezu și la cele ale Bisericii Stavropoleos din București. În cazul iconostaselor sunt frecvente motivele fitomorfe, uneori cu figuri de animale, dar se întâlnește și reprezentarea lui Ieseu. Artele decorative înfloresc în epoca brâncovenească. Deosebite sunt realizările din domeniul argintăriei, din cel al lemnului sculptat și al broderiei.
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
din Țara Bârsei. Se remarcă centrele tradiționale din Brașov, Dârste, Bran și Săcele. Se diferențiază trei categorii funcționale a țesăturilor: pentru uz gospodăresc, pentru interiorul locuințelor și pentru port. Ornamentele pentru țesăturile decorative se remarcă prin elementele geometrice cu reprezentări fitomorfe și vărgi alternative. Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu, albastru închis și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Nișa din peretele de sud al corului a rămas de la vechea absidă a capelei, ea fiind boltită cu o arcadă din piatră (largă de 38 cm), intradosul ei fiind străbătut în centru de un ciubuc de piatră. Strane cu picturi fitomorfe gotice și renascentiste, datate 1694, sunt așezate de-a lungul peretelui de vest; tribunele de lemn, cu balustradele lor pictate, datează din 1717, iar stranele de pe latura de sud din 1783. Acest mobilier pictat rustic conferă o notă aparte, intimă
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
gǖl”-uri sau embleme, plasate de obicei într-un chenar, în centrul desenului covoarelor sau „kilim”-uri și care reprezintă figuri zoomorfe („coarnele de berbec” în cazul triburilor Koyunlu), stilizări de arme sau săgeți din arsenalul războinicului turcic sau figuri fitomorfe, uneori chiar făcând aluzii la zeități preislamice, cum ar fi cazul celebrelor "boteh"-uri, al cărui înțeles a fost adesea decriptat ca desemnând o lacrimă, un foetus în poziția prenatală, conul unui pin, o pară, un chiparos, bobocul unei flori
Alfabet runic turcic () [Corola-website/Science/309646_a_310975]
-
normelor dimensionale fixate la Constantinopol, cât și unei aspirații clasicizante prin care grecii aflați în exil liber ales înțelegeau să perpetueze, apolitic, spiritul Helladei. Interiorul de tip biserică sală, împărțit atât longitudinal cât și transversal prin stâlpi poligonali cu capitel fitomorf ce sprijină o arcadă și cu balcoane pe trei laturi, a fost zugrăvit de un pictor adus de la Muntele Athos, Aghiograf. Imaginile deteriorate de timp au fost înlocuite după 1984. Scările și pavimentul au fost lucrate din marmură adusă din
Biserica „Schimbarea la față” din Constanța () [Corola-website/Science/334845_a_336174]
-
pare să descrie o lume circumscrisă granițelor banalului, la unul conotativ care ar trebui să surprindă sensul existenței ("aripile sufletului meu/ durerile le-au veștejit" - jocul verbal e, de altminteri, subtil cu astfel de treceri din domeniul zoomorf în cel fitomorf, un simbol al înălțării, al elevației alături de unul al eșecului, al decăderii, discrepanța dintre dorință și realizare este subliniată chiar prin această disociere a regnurilor). Simbolurile sunt unele consacrate, dar elementul de noutate e dat de modul în care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cele creștine constă în aceea că denumirea obiceiului este luată din calendarul creștin, în timp ce forma și conținutul lui relevă un rit anterior creștinismului. Un ritual de secetă este și Paparuda sau Paparudele, în care se utilizează dansul mimic și măștile fitomorfe, combinate cu elemente de magie homeopatică (udatul cu apă al Paparudelor). Caloianul (păpușa de lut), Cămașa ciumei (momâia de paie îngropată în cămașă de in, care era aprinsă pentru stăvilirea molimei), Uitata (păpușa din colac împletit, dăruită pentru pomana morților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
crusta de ceară fiind adăugată sau înlăturată după cum o cere decorul. Ornamentația predominantă este cea geometrică: romburi, triunghiuri, zigzaguri, linii drepte, punctate, întrerupte, curbe, frânte. Cele mai răspândite motive ornamentale la Costișa sunt crucea (crucea păștii) și steaua. Dintre elementele fitomorfe, foarte adesea se întâlnesc frunza de stejar (cu ghindă), bradul, floarea de măceș, ochiul boului, iar dintre motivele zoomorfe apar frecvent, în variate combinații coarnele cerbului, peștele, cerbul, urechile iepurașului, gândăcelul (buburuza). Segmentarea oului în mai multe compartimente egale, prin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cerbului, peștele, cerbul, urechile iepurașului, gândăcelul (buburuza). Segmentarea oului în mai multe compartimente egale, prin trasarea de "brâuri" pe verticală și orizontală, permite repetarea în mod simetric a elementelor decorative. Pe același ou apar deseori alte elemente geometrice, cât și fitomorfe. Alteori, creatoarea (cum era Catrinoasa și Măriuța Baroiului) din sat, renunțau la divizarea oului, creând o combinație continuă, neîntreruptă. Culorile predominante sunt roșu în diferite nuanțe, maroul, galbenul, portocaliul, negrul, verdele și albastrul. Modul în care sunt compuse diferite ornamente
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
este culegătorul și strângătorul tuturor pâinilor și fructelor. Pentru aceasta, pledează și etimologia cuvântului Sf. Dumitru - Sân' Dumitru - Sân' Medru - Sumedru sau Simedru. Semnificația Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al morții și renașterii anuale a unei divinități fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violentă a zeului îmbătrânit la sfârșit de an, prin tăierea unui arbore din pădure, urmată de renașterea acestuia prin incinerare. Focul are rol purificator și regenerator. Cenușa, cărbunii aprinși și alte resturi din rugul funerar
Focurile lui Sumedru se aprind vineri seara by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65276_a_66601]
-
care, stând la poalele copacului (măr, paltin), îndrumă sufletele pe calea cea bună : „Călători câți mai trecea [...] Drumurile le-arăta” (33). Statutul arhaic, precreștin, de daimon al vegetației al acestui personaj rezultă și din unele subtile ambiguități de reprezentare teo/ fitomorfă : Sama să mi-ț iei, Iestă o buruiană Șî nu-i buruiană, îi Maica Precestă D’e iea să tse ro’i, Tot să mi tse ié, Tot dze [= pe] mâna dreaptă Și să mi tse ducă în mijloc dze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
strict estetic, ea fiind "una din cele mai veridice modalități de comunicare etnoculturală", sau "depozitara tainelor colective ale fiecărei etnii" (Blaga). Ornamentica sudului Transilvaniei se încadrează în stilul zonei mai largi a răsăritului Europei, păstrând elemente comune ornamente geomorfe, cosmomorfe, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau sociale -, dar este în același timp și de o mare originalitate și unicitate (Dunăre, 1979). Ornamentele țesăturilor din Tălmăcel sunt în mare parte specifice Mărginimii, dar satul prezintă însă și elemente nespecifice, prin contactul cu Vâlcea elemente
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]