17 matches
-
obiectele naturale) sunt pe deplin reale este greșită, pentru că trăsăturile finite depind de alte trăsături finite pentru a le determina. În ultima parte a secolului al 19-lea, idealismul britanic a continuat să susțină idealismul în fața opoziției puternice din partea doctrinelor fizicaliste dominante. Tot în această perioadă de timp, fizicienii au început să cerceteze legătura dintre energie și structura materiei, ajungând la concluzia că materia nu este nimic altceva decât o iluzie, că tot universul este făcut din energie. Ca atare suntem
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
de minte. În sens sociologic, idealismul încearcă să evidențieze cum ideile umane — în special convingerile și valorile — modelează societatea. Ca doctrină ontologică, idealismul merge mai departe, afirmând că toate entitățile sunt compuse din minte sau spirit. Așadar, idealismul respinge teoriile fizicaliste și dualiste care eșuează să dea prioritate minții. O versiune extremă a acestui idealism poate exista în noțiunea filosofică de solipsism. Existențialismul este în general considerat a fi mișcarea culturală și filosofică ce susține că punctul de început al gândirii
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
8. Plutarh stima În cel mai Înalt grad calitățile intelectuale ale fratelui său, căruia În acest dialog Îi atribuie cele mai bogate și mai substanțiale discuții despre divinație și despre cauzele părăsirii oracolelor șekleipsisț. Printre acestea se află expunerea teoriei fizicaliștilor care admiteau pluralitatea lumilor (infra, pp. 176 și urm.), precum și cea despre pneuma, „suflul vital”, cu totul aparte de psyche, „sufletul”, parte integrantă a spiritualității umane, căreia i se datorează printre altele și capacitatea previziunii. Ceilalți participanți la acest dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
diversitate de relații asimetrice la nivelul întregului. Oamenii vor fi văzuți nu numai ca indivizi, ci și ca membri ai familiei, ai grupului, ai tribului, ai speciei, ai ecosistemului, ori ai biosferei. Modelul biologist ar fi mai bun decât cel fizicalist fie doar pentru că explică mai bine diversele combinații în care intră indivizii, iar omul este o ființă vie, nu un atom, un cristal sau o galaxie. Așadar, preferința pentru modul biologist de gândire este explicată prin capacitatea explicativă superioară a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
biotică. Viața este înțeleasă astfel drept un factor care asigură unitatea întregului. Conștiința ecologistă asimilează și se bazează pe elemente ale științelor vieții, astfel încât la nivelul cunoașterii comune sunt integrate idei și convingeri specifice, deosebite de acelea specifice unei tradiții fizicaliste și mecaniciste. Ecologia este înțeleasă de unii teoreticieni ai mediului drept o știință fundamentală 145. De fapt, recursul la datele cercetării științifice a devenit o constantă în cele mai multe dintre încercările eticienilor mediului de a-și susține punctele de vedere. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Afect și întrupare" Cheia înțelegerii trupului nu se putea contura în afara experienței „autoafectării”. Inserția corpului în lume devine proba inconsistenței majore a tuturor filozofiilor reprezentării polarizate în jurul unui eu ideal, constituant și edificator. Accesul la adevărata corporalitate - ocultată în lectura fizicalistă - înseamnă pentru Henry atașarea invizibilă la Sursa însăși a vieții. Resimțirea de sine este privilegiul strict al umanității întrupate și proba unei altfel de subiectivități decât cea garantată de, prin, și mai ales în conștiință. Resimțindu-mi propriul trup, un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o semnificație universală, fapt ce s-a amplificat cu cît ne apropiem de zilele noastre, dînd sens termenului de globalizare și sintagmei de "nouă ordine mondială", prin care se încearcă impunerea unei religii atee, o religie a banului, grosier materialistă, fizicalistă, în folosul unei elite plutocrate care conduce lumea. Au apărut într-adevăr tot mai multe probleme comune, globale, astfel încît binomul Orient-Occident pare depășit în analiza ideilor. Este și opinia lui Hajime Nakamura, dezvoltată în lucrarea Orient și Occident : o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
filogenetică - produsul selecției -, deoarece aceasta este singura cale pe care se poate înțelege de ce un organism are funcțiile și structurile constatate prin observație. În cercetări de acest gen, subaprecierea descrierii și tendința de a privilegia experimentul, caracteristice științelor de tip fizicalist, va avea efecte nedorite. Lorenz se referă la asemenea efecte în disciplina lui, etologia, remarcând că prioritatea acordată cercetărilor experimentale „face sistemele vii mai mari și mai integrate puțin atractive ca obiecte potențiale ale cercetării, deoarece, în mod evident, abordarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și mecanisme care fac ca ele să crească spre lumină?“ Prima este întrebarea fiziologului, cea de a doua este a cercetătorului evoluției. Când califică întrebările „de ce?“ și „pentru ce?“ drept întrebări care disting cercetările asupra evoluției de cercetările biologice orientate fizicalist, Mayr are în vedere întrebări de genul: „Cum a apărut și s-a schimbat în timp o anumită formă de organizare a substratului viu, formă caracterizată prin anumite funcții și structuri?“ Răspunsul va fi dat prin cercetări asupra programului genetic
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aptitudini sau capacități, care asigură succesul formelor de activitate social-utile. * * * Sintetizând, în finalul acestui capitol, considerațiile referitoare la felul în care diferiți psihologi privesc și interpretează fenomenul „conflictualității” și cel al „frustrației”,, reținem câteva direcții principale: Mai întâi linia „behavioristă”, fizicalistă, limitată la interpretări mecaniciste a relațiilor „stimul-reacție”; Interpretarea „biologistă”, care așază pe un prim plan motivația inconștientă, subestimând rolul „conștiinței” și al condițiilor social-istorice în edificarea „personalității”, în detreminarea fenomenelor psihice; Linia „psihologistă”, carae pune accentul mai mult pe rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aici să se contureze sensurile pe care le imprimă viziunea - ca expresie a conștienței în siajul căreia individul înțelege, se implică și explică tiparul realității. Într-un fel natural, omul reintră în Economie după ce fusese izgonit de regimul de ocupație fizicalist. Economia, și ca știință și ca tip de acțiune, pornește și revine la om. Adevărata circularitate a Economiei se întâmplă în legătură cu omul ca ființă socială. Omul redevine măsura tuturor lucrurilor Economiei. Semnificațiile conceptelor și ale finalității acțiunii definesc universul conștient
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea naturalistă și fundarea umanistă a filosofiei culturii, E. Cassirer 153 socotește că fundarea determinismului istoric se poate opera în trei variante: fizicalist, psihologist și metafizic. Potrivit celei dintâi, faptele umane sunt supuse unor legi generale ale naturii (așa procedează pozitiviștii: Comte, Sainte-Beuve, Renan, Taine); potrivit celei de-a doua, faptele din lumea omului sunt datorate unor factori psihici ce alcătuiesc împreună "datul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar și între energia naturală și cea sufletească. Acestea două din urmă nu pot fi confundate. Energia ca principiu nu este nici energia naturii, nici cea sufletească; principiu fiind, energia reprezintă temeiul unificator al segmentelor lumii. Energetismul este un monism fizicalist; personalismul energetic este un monism filosofic. Caracterizându-și doctrina, chimistul german o numește "monism a posteriori", diferențiind-o de "monismul a priori". Acesta din urmă pornește de la un pricipiu care nu este desprins din fapte și sfârșește ca antropomorfism. Ostwald
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui de tinerețe. Bunăoară, în Observațiile filozofice, autorul explorează diferite căi pe care iau naștere nonsensurile de care este plină filozofia. El își notează: „Cele mai rele greșeli filozofice iau naștere întotdeauna atunci când vrem să aplicăm limbajul nostru obișnuit - limbajul fizicalist - în domeniul a ceea ce este dat în mod nemijlocit.“76 Este o abordare care contrastează cu abordarea Tractatus-ului, potrivit căruia nonsensurile pot fi recunoscute și înlăturate considerând, pur și simplu, forma logică a propoziției. Ceea ce este mai bine pus în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui de tinerețe. Bunăoară, în Observațiile filozofice, autorul explorează diferite căi pe care iau naștere nonsensurile de care este plină filozofia. El își notează: „Cele mai rele greșeli filozofice iau naștere întotdeauna atunci când vrem să aplicăm limbajul nostru obișnuit - limbajul fizicalist - în domeniul a ceea ce este dat în mod nemijlocit.“76 Este o abordare care contrastează cu abordarea Tractatus-ului, potrivit căruia nonsensurile pot fi recunoscute și înlăturate considerând, pur și simplu, 236 GÂNDITORUL SINGURATIC forma logică a propoziției. Ceea ce este mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
erau introduși în vocabularul biologilor. Cibernetica, ce exalta automatismul, se ca-racteriza în Statele Unite prin dorința de a descrie fenomenele spiritului și cele de comportament prin concepte ale științelor matematice și fizice. Jean-Pierre Dupuy o descrie chiar ca pe o "încer-care fizicalistă de a cuceri științele spiritului"44. În Franța, cibernetica avea alte caracteristici: dacă mecanismele de feed-back erau folosite ca argument, totuși nu matematicienii preluaseră controlul domeniului; în schimb, mulți biologi și medici arătau interes pentru noul curent de gîndire. Henri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
probleme de statut pentru verb, căci acesta nu ar putea fi altfel "suport" pentru timp, dar și probleme de manifestare pentru timp, în sensul că tocmai facultățile justifică dimensiunile timpului, chiar și atunci când acesta este conceput în manieră obiectivistă sau fizicalistă. Cumva, și la Augustin timpul are obiectivitate și reprezintă ceva preluat de suflet, prin facultăți. Totuși, acestea îl recreează, îl adaptează: îl "formează"; nu însă pe el ca atare, ci veșnicia: aceasta este cu adevărat, iar timpul reprezintă "imaginea" sa
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]