120 matches
-
reportaj tv în care se vede microfonul cu sigla Antenei 1 sau Prima Tv, iar TVR-ul (de ex.) comentează de parcă ar fi vorba despre propriul corespondent, ne emoționează. Cam tot la același nivel emoțional-adrenalinic suntem și când, dimineața, vedem flăcăi viguros-atletici prezentând emisiuni vesel-informativ-distractive emanate dintr-un confort insipid remarcabil. Remarcabil, fiindcă prietenul Haralampy chiar îmi zice exclamativ: -Ay, Doamne, ce brațe de halterofili au feciorii aceștia! Domnu', dumeatale chiar crezi că a fi penibil e simplu, mai ales la
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
masa și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământa până când burtos cumplit mă trântește pe jos franța și-apoi, gura după gură, vin flăcăi să bea o dușca, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușca. Sau decad dintr-o ulcica și mă fac strachina goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoala, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, fierte-ncet, cu-
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
ser-barile numite Lupercalia, care se organizau pe 15 februarie, în onoarea zeităților Juno și Pan. Pentru că era și o sărbătoare a fertilității, obiceiul cerea tinerelelor neca-satorite să scrie biletele de amor, iar mesajele erau pu-se într-o uma din care flăcăii de însurat extrăgeau, la in-tamplare, câte unul. Conform obiceiului, participanții erau obligați să o curteze apoi cu precădere pe semnatara mesajului ales, si de aici, desigur, porneau tot felul de istorioare... Pe de altă parte, ziua Sfanțului Valentin se mai
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
nu Oleg Danovski. footnote>, Flăcăul trist - Mitiță Dumitrescu, Mama soacră -Mary Georgescu, Sora miresei - Marie Jeanne Livezeanu, Nașul - D. Georgescu Oprișan, Nașa - Magda Kenny, Tatăl -Carol Apostolescu, „Suratele” - Nutzi Dona, Josefina Krannich, Magdalena Rădulescu, Rozina Krannich, Coca Ignat, Tamara Grămadă, „flăcăii” - Nicolae Iacobescu, Bela Balogh, Dimitrie Checais (dublu rol), V. Ivan, Petrică Bodeuț; „lăutarii” - coriștii: Dragomir Grigoreacu, Costel Simionescu, Ștefan Mureșeanu, Mircea Zverca<footnote Anca Florea, Opera Română. Al doilea deceniu. 1931-1941. Editura Info Team, București 2002, p. 293-301. footnote>. Regia
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
vaiete din casă, au început să strige cât îi ținea gura: Hoților! Criminalilor! Lăsați femeia în pace, n-o omorâți, că nu-i de vină cu nimic. Dacă n-o lăsați, strigăm până vine tot satul. Ion și Silică erau flăcăi la douăzeci de ani, și respectiv la nouăsprezece, voinici, căci semănau cu Rarița, mama lor, că era înaltă la un metru și șaptezeci și cinci, poate chiar mai mult. Așa a scăpat cu zile Leonora Grapini, dar cu o boală de inimă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
colinele erau înzăpezite, pomii străluceau cu podoaba lor albă... Deschise geamul să respire aer curat și dădu drumul la radio să se relaxeze. Din difuzoare se auzi vocea Mariei Tănase, inconfundabilă: "Foaie verde siminoc Țineți Ciuleandra pe loc, Țineți-o flăcăi așa Pân-o ajunge Puica..." Își aduse aminte de film și de nebunia eroului interpretat de Pintea, cauzată și de Ciuleandra, dar și de Puica... Ritmul sacadat al melodiei îi lovea strident urechile și creierul. Rezistă până la capăt, așteptând ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
negre-verzi;/ de te frec cu răutate/ dai furnicături pe spate./ Foicea, mentă zăludă/ paparudele mi-o udă,/ foiță, floare crăiască,/ luce soarele s-o crească/ foicică lungă-n greabăn,/ vântu-o ține ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-așa spor,/ de-au stătut oile-n cor/ behăind: e x c e l s i o r!" Autohtonismul e numai mimat, baladescul e o găselniță inteligentă a
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
a provocat moș Dumitru. Doar n-o îmbătrânit degeaba - i-a luat apărarea Ion Cotman, din colțul lui. Moș Dumitru a privit în jur vulpește. Toți cei de la masă aveau ochii aprinși și obrazul ca jăratecul... Ce ați rămas așa, flăcăi? Nu credeți că povestea lui Pâcu îi și o povață pentru cei tineri? Aveți grijă, băieți! Nu lăsați fimeia s-o apuce mâncărimea, că pe urmă...vorba ceea: „Mai ușor păzești o turmă de iepuri decât o fimeie.” Si acum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu. Niciodată nu-i târzie sosirea dumilorvoastre - a continuat să-și arate bucuria Măriuța. Ce ne-ai pregătit de mâncare, Măriuță? a întrebat moș Dumitru. Terminați întâi treburile și pe urmă îți vedea - le-a stârnit pofta crâșmărița. Ați auzit, flăcăi? La treabă! a poruncit moș Dumitru. Pe urmă, însoțit de Pâcu, au intrat în crâșmă, adulmecând aerul plin de arome ce adia dinspre cuhne. Costache băiete, dă-te aproape și desfundă-ți urechile. In seara asta, în familia cărăușilor avem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
era o adevărată binecuvântare cerească. Întâi coborâră din căruțe dancii. Unii dintre ei, mai nerăbdători, se aruncară spre pământ, din goana cailor. Mulți veniră de-a bușilea, dar nici unul nu schiță vreun gest de durere. Urmară fetișcanele ca niște zvârlugi, flăcăii de toate vârstele, ca în cele din urmă să-și ia inima în dinți să ajungă pe pământ gaborițele cu obrajii scrijelați de ani, pline, greoaie, susținându și anevoie fustele lor largi, croite anume pentru depășirea gabaritelor. În câteva momente
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
oameni cu principii și oha șpagă. Dacă vreți să plătiți rate la un apartament de două camere pe viață și să mergeți la servici' cu Dacia, țineți-o tot așa. Dacă vreți vilă și merțan, faceți cum vă zic eu, flăcăi!" Da, Jeni, exact astea au fost cuvintele lui. Și acum, pă bune, zi tu că n-are dreptate omu'!" " Mi se pare penibil", făcu tipa cu un ton iritat. "Ce dracu', băuse sau ce?" "Ei, băuse. A spus-o pe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de drum... „S-a nimerit ca la început drumul să curgă la vale. De aceea toate râpele și povârnișurile nu se dovedesc piedici de netrecut... Dar când trebuie să sui asemenea ponoare... Ferească Dumnezeu!” - gândea Hliboceanu... Ia să pornim nunta, flăcăi! - a strigat din capul șirului de care. Cărăușii au îndemnat boii. Opintindu-se în juguri, aceștia au răspuns cu un pufăit apăsat, ce semăna mult cu un oftat din rărunchi... Scârțâind din încheieturi, șirul de care cobora un povârniș de la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ca el la așa o trebușoară nu găsești. Așa că pentru luni tebuie să-i băgăm în porție și pe ei - ca la armată - a răspuns Costache vorbelor lui Hliboceanu... În loc de altă vorbă, Hliboceanu a strigat către cărăuși: Gata de drum, flăcăi? Gata, gata! - a venit răspunsul cărăușilor. Atunci, plecarea! Rămâi cu bine Costache! Mergeți sănătoși și să vă întoarceți cu voie bună! Cât timp Hliboceanu a stat de vorbă în poartă cu Costache Măriuța nu s-a arătat, ca altădată, dar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de sub șină. Cei ce țineau carul - deși treaba era foarte grea - glumeau în surdină: Ar trebui să ne țină așa măcar până la amiază - a îndrăznit Ion Cotman cel tăcut. După aceea, sigur te lași de cărăușie. Ce s-a întâmplat, flăcăi? S-a umflat orzul în voi? Vedeți să nu scăpați carul, că cel puțin unul din voi rămâne sub el... Pe urmă...noi trebuie să muncim ca să-i facem... sicriu, cruce și celellalte... Și ar fi mare pagubă - a intervenit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de Ion Cotman și Gheorghe Amnar, a depășit prăpastia. În același fel au trecut pe rând toate săniile. Uite că ne-o ajutat Cel de sus și am trecut cel mai greu loc... De acum înainte s-o ținem întins, flăcăi! - a grăit Hliboceanu, cu multă bucurie în glas. După un mers răzbit, au ajuns la Lutărie. Hooo! Să hodinim oleacă boii, ca să putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
om bun. Dădea pentru biserică sute de lei, să fie pomenit primul duminica la slujbă, înaintea morarului Drăgulin, iar eu, de Paște, nu aveam nici măcar teniși noi. Și, tot din spirit de grandomanie, de Anul Nou făcea risipă: cînd veneau flăcăi cu capra ori cu cerbul din alte sate îi punea și la masă bucăți mari de cîrnat și de carne macră, să se ducă vestea -, iar eu și sor-mea mîncam jumări din slănina de la gîtul porcului. Stăteam flămînzi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și de porumb verde-crud, fără nicio buruiană se răsfățau până către zare. Aspersoarele tocmai își încheiau udarea de către seară. Culturile se prezentau în toată splendoarea lor. Aiasta-i treaba leatului meu, Fodur Nicolai, pe care îl cunosc încă de când eram flăcăi. Am făcut și războiul cu el până la Cotu Donului și la Tatra. Vezi tu... pe el l-au ascultat și acuma-s gospodari peste pământurile lor, exact ca-n Cehia. Pe mine n-au vrut să mă asculte și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sa. Primiră bosumflați decorațiile respective, își pregătiră soldații de luptă și plecară la atac după indicațiile date de Negru-Cioară și cioroipanii săi. Ajunși față-n față cu Ghiocel și garda sa, se repeziră ca turbații, atacară prin surprindere, încât bieții flăcăi și luptătorii lui Sabie de Raze nici nu se dezmeticiră când fură azvârliți din șa, copleșiți de săgețile de gheață ale luptătorilor lui Viscorilă. Noroc că greoiul Nămețilă se împiedică și rostogoli peste flăcăi un munte de zăpadă, îngropându-i
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
turbații, atacară prin surprindere, încât bieții flăcăi și luptătorii lui Sabie de Raze nici nu se dezmeticiră când fură azvârliți din șa, copleșiți de săgețile de gheață ale luptătorilor lui Viscorilă. Noroc că greoiul Nămețilă se împiedică și rostogoli peste flăcăi un munte de zăpadă, îngropându-i cu totul în nămeți. Înfuriat, Viscorilă sufla ca un turbat, iar soldații săi trăgeau în neștire cu săgeți de gheață. - Ce făcuși, dobitocule? De fiecare dată tu mă încurci în luptă! se răsti Viscorilă
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
fală. Întoarcerea în sat e lucru mare Ce doar creștinii astăzi mai arată. Când așteptam cu mare-nfrigurare Să ne întoarcem iar, ca altădată. La plugul obosit de așteptare Când brazda o despică însetat. Acuma zace într-o nepăsare Fiindcă flăcăi de ieri, azi l-au uitat. Mi-e dor de liniștea de dimineață Când păsărele-n geam îmi ciripeau. Și când tot satul prinde iară viață Mi-e dor de toate ce mă alintau. Mi-e dor de greierii ce
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
ungherele ascunse ale sufletelor noastre mult doriții eroi de care țărișoara noastră avea atâta nevoie la Cotul Donului. Simțise “domnul” Dode că pe noi nu prea ne durea în “cotul” Donului, unde mulți părinți sufereau, iar unii mai și mureau. - Flăcăi!... Vă închipuiți cum au fost zgâlțâiți “eroii” din noi când ne-a spus vor-ba asta? Băiețașii de 7-8 ani, promovați la rangul de “flăcău”! Ne-a înflorit vitejia în piept, care crescuse cât o bălărie, de nu-i mai ajungeau
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
le luăm? Ne scatem ochii cu ele... mai bine...să cuceriți “redute.” Să învățați asaltul, mă, să dați în turc cu îndârjire, cu...dârzenie, adică așa...să scrâșniți din dinți! Nici nu se putea o fericire mai mare pentru vajnicii “flăcăi”. Acum, când “domnul” Dode ne turnase în căpușoare lichidul fierbinte al patriotismului, sufletele noastre au dat în clocot, gata-gata să opărească orice liftă păgână aflată-n preajmă. Speriate, fetițele, nimerite și ele în cazanul patriotic al “domnului” Dode, l-au
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
patriotico-organizatoric. Cele două clase erau despărțite de un hol care ducea la cancelaria pustie. Pe acest hol a organizat “domnul” Dode “redutele” celor două clase, formate din două bănci, puse una peste alta. Apoi a întărit “apărarea” redutelor etajate cu “flăcăii” înarmați cu ghiozdane. A, nu, dragii mei, ghiozdanele de atunci erau niște simple trăistuțe din pânză, susținute de un șnur destul de gros și rezistent, trecut peste pieptul și spinarea școlarului, în diagonală. De fapt, nici nu i se spunea ghiozdan
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
-i țineți în cutii, borcane, săculețe, vă descurcați voi! Dar să fie morți și numărați cu precizie, mă! Că...dacă vă prind că m-ați mințit, nu vă dau niciun ban, s-a-înțeles? - Unde aducem fluturii, domnu’ Dode, la școală? - Nu, flăcăi! Duminica viitoare, mai pe seară, îi aduceți la părintele Băluță. Voi fi și eu acolo! - Și chiar ne dați bani pe ei? - Nu v-am spus? Fiți atenți! Nimeni nu se prezintă cu fluturi puțini. Fiecare să aducă cel puțin
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]