40 matches
-
frumoasă marea Și ceru-albastru luminos Când valul a deschis cărarea Pentru un singur albatros Dincolo de vis scriu pe cer poeme Timpul e desculț și tot mai grăbit Numai albatrosul mâine-o să te cheme Cu inima plină de-un dor flămânzit Oare,te vei teme ! Citește mai mult DINCOLO DE VISDincolo de vis e fără folosDegeaba e frumoasă mareași ceru-albastru luminosCând valul a deschis cărareaPentru un singur albatrosDincolo de vis scriu pe cer poemeTimpul e desculț și tot mai grăbitNumai albatrosul mâine
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
nu e moarte,;... XXVII. SNOAVA DE PAȘTI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Cand toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De foame aprig chinuit, Căzut-a într-o ispitire. Visînd colăci, fripturi și ouă, În loc s-alunge ispitirea, C-o rugăciune , chiar cu două, El și-a pus mintea la gîndit, Măcar să mînce-un ou prăjit, Căci pentru dînsul conta firea
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
aplicare. Ia să vedeți idei acușa. Căci oul din cuibar furat, Va fi degrab bun de mîncat, ... Citește mai mult E zi de Paști.Într-o chilie,Din nu știu care mînăstire,Cănd toți în post trebuiau să fie,Un biet călugăr flămînzit,De foame aprig chinuit,Căzut-a într-o ispitire.Visînd colăci, fripturi și ouă, În loc s-alunge ispitirea,C-o rugăciune , chiar cu două, El și-a pus mintea la gîndit,Măcar să mînce-un ou prăjit,Căci pentru dînsul conta firea
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
-mi topesc/ razele viselor/ în cuptorul săpat/ sub pereții lacrimei” (p. 174). Biblia este o scrisoare adresată de Dumnezeu Creatorul către credincioșii din toate timpurile. Pentru poet Cuvântului lui Dumnezeu este o primăvară care îi înseninează viața: ,, De-a dreapta,/ sărutu-mi flămânzit/ aprinde copacii/ pentru un rai primitor/ Doamne,/ este primăvară biblică!/ și embrionii îngerilor/ luminoși/ îmi vor sălășlui inima” (p. 204). Partea a treia, ZBORUL ÎNFLĂCĂRAT, pledează pentru frumusețea zborului spiritual contemplate de ochii poetului. Sunt aici tratate teme precum adevăr
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) by http://revistaderecenzii.ro/dr-adriana-mihaela-macsut-n-n-negulescu-oglinda-misterelor-recenzie-de-carte/ [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
Voia friptura cât mai mare. Păunul îl privea-nciudat Pe curcănelul răsfățat, Ce hăpăia pe săturate, Mai toată ziulica, frate! Stăpâna sigur nu uita Nicio secundă să îi dea Fierturi gustoase, preparate, Apoi grăunțe măcinate. Iar păunelul, necăjit, Stătea întruna flămânzit. Gospodina-n graba mare, Mai uita să-i dea mâncare. Sărmanul se tot gândește, Că ea poate nu-l iubește, De-aceea-i tare supărat Pe curcănelul cel umflat. Dar într-o zi, ce se gândi, Lângă amicul său veni, Își umflă
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1467377264.html [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
Rasfrangere > SNOAVĂ DE PAȘTI Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Când toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De foame aprig chinuit, Căzut-a într-o ispitire. Visînd colaci, fripturi și ouă, În loc s-alunge ispitirea, C-o rugăciune , chiar cu două, El și-a pus mintea la gîndit, Măcar să mînce-un ou prăjit, Căci pentru dînsul conta firea
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Snoava_de_pasti_lucia_tudosa_fundureanu_1367594908.html [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
nici ura, iubirea, nici moartea N-au puterea să șteargă ce-a fost, Eu știam, așa era soarta, Fără tine nici eu n-aș fi fost. *** Pe sub luna veche , pe sub luna nouă, Urechelnița străbate, ca un șarpe boa, Flori prea flămânzite, mimoze-femei, Mimează, plăpânde, suflete de lei, Doboară copacii, unii viermănoși, Pinul mândru crește pe țărmul leton, Europa poartă patru mâini pe umeri, Unele cu sânge, altele de îngeri, Are guler alb el, dirijorul care S-a spălat mai bine, bagheta
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
chinuie pădurea, Dezmorțiri răzlețe, crai de anotimp, Ce nu moare-n iarnă freamătă tușind, Zbuciume plăpânde viața încă-i crește, Valuri de lumină aripe lungește, E solista zarea cu solstițiul ei, Flutură amorul, zbor de porumbei, Oboseală toarnă-n corpul flămânzit, Sentimente urca în cerul rănit, Ba chiar mai visează greierul bătrân, Cum că tinerețea sforăie nocturn, Se schimbă tufișuri, se-nverzesc la fața, Să mărit diurnă la jertfă pe viață, Arde primăvară prin chemarea-n flori, Dar mai am înfrânte
A VENIT IAR MARTE de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1457076579.html [Corola-blog/BlogPost/377719_a_379048]
-
frumoasă marea Și ceru-albastru luminos Când valul a deschis cărarea Pentru un singur albatros Dincolo de vis scriu pe cer poeme Timpul e desculț și tot mai grăbit Numai albatrosul mâine-o să te cheme Cu inima plină de-un dor flămânzit Oare,te vei teme ! Referință Bibliografică: DINCOLO DE VIS / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Mircea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DINCOLO DE VIS de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1442421060.html [Corola-blog/BlogPost/381722_a_383051]
-
splendorii bea-vom toți,/ pedeapsa vom primi-n contumacie,/ ascunde-te, Poete, ascunde-te de poți:/ ninsoarea niciodată n-o să știe...”, „Veni-va Judecata într-un ceas,/ Magul-Poet pornit-a de cu seară,/ la marginea Câmpiei, în secară,/ stau dropiile - flămânzit popas ... ”, „Vai, vai, cetatea cea mare,/ din a cărei sclipire am orbit cu toții, nu mai e!/ Veselește-te, Poete, și voi eunuci ai speranței..”, „Jertfă de unul singur fac;/ Doamne, sunt fericitul de pe crucea asinilor,/ dă voie să mă cuteze
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
violente sunt mistuiți de flăcări și berbecii de lemn abia terminați. La lăsarea întunericului, în jurul taberei romane încep să mișune făpturi care vin târâș din ascunzători, ganguri subterane și de peste ziduri. Titus ordonă represalii împotriva acelor creaturi fantomatice pe jumătate flămânzite și împotriva transfugilor. Cine este prins afară - transfug, vagabond, căutător de hrană - va fi crucificat. Cinci sute de oameni bat mercenarii în cuie zi de zi pe bârne, în imediata apropiere a cetății. Treptat, în jurul versanților colinei crește o întreagă
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
de sori și constelații. Cauza intimă a sfâșierii Primordialului constă într-o pedeapsă divină la care Dumnezeu îl supune pe om și e condensată în oximoronul "blestem de soi": " Timpul se dilată-n gol și vin prin spații / Către mine, flămânzite constelații... / Sorii noi au nimburi mari de sfinți. Eu trec / Ca o pasăre mântuită de înec. // Semnul e de aur, știu, blestem de soi... / negreșit Steaua Polară. Dar apoi? //"127 Tema orfică a poeziilor lui Ladima e nelipsită, întocmai ca în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sistem filosofic original, bazat pe studiul amănunțit al conceptului de substanță. Unele poezii abordează acea desfacere a increatului, fiind certă o regresiune în cosmogonie și antropogonie, imanentă apariției orfanului: " Timpul se dilată-n gol și vin prin spații/ Către mine, flămânzite constelații.../ Sorii noi au nimburi tari de sfinți. Eu trec/ Ca o pasăre salvată de înec.//"174 Ultimul mitem, identificat în roman, este cel al coborârii schelelor. Aproape că nici nu ar mai fi necesar să amintim că, în finalul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
decât o înșelăciune, va fi făcut loc uniunii libere și sincere dintre bărbat și femeie, iubiți și prieteni, se va vedea dispărând în același moment și celălalt flagel rușinos, celălalt rău îngrozitor care necinstește omenirea și care lovește în lucrătoarea flămânzită, prostituția. Acest rău, noi îl datorăm regimului economic în vigoare, instituției proprietății private. Aceasta odată îndepărtată, și comerțul cu femei va dispare la rândul lui"22. În Asia Centrală, Jenotdel a organizat printre femeile musulmane programe de renunțare în masă la
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ori la Vaslui și o dată la București când am dus spre aprobare statuia lui Ștefan cel Mare, de la Băcăuani în calitate de inspector la cultură. ION ILIESCU Poveste lungă cu acest politician versat. A venit în controlul Prutului (revărsat în 1970) și flămânzit zdravăn, d-na prof. Iulia Marin l-a hrănit cu mămăliguță, ochiuri, caș frecat și ceapă, de nu se mai sătura. Eram directorul școlii de la Măcărești, com. Prisăcani și m-a vizitat ca prim secretar ce era. Imediat după Revoluție
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dărâmată și ea.. ... Cei mai mulți, continuă tot el, semidocți, impostori, corupți, se cațără să se agațe cu ghearele de putere.. de bani. Dubioșii îmbogățiți peste noapte. În mijlocul atâtor intrigi, corupție, jaf, imposturi, uneltiri, până la cel mai înalt nivel... În vreme ce, în poporul flămânzit care fierbe înabușit, crește mânia să dea în clocot... Când, peste mulțimea nebăgată în seamă se duce o luptă cumplită pentru putere.. afară în stradă, cufundat în uitare și tristețe poporul dezamăgit așteaptă.. Ce așteaptă ?!.. Nimeni nu știe !.. nici chiar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sintetice stabile, dar mi se face părul măciucă numai când le văd formulele, În toată plenitudinea complexității lor În comparație cu simplitatea naturalului antocian de pildă. Dar atenție! Tocmai stabilitatea arată că astfel de substanțe sunt străine vieții, Încât nici cea mai flămânzită bacterie nu se Încumetă să „muște“ din ele. Iar eu am să mă trezesc cu mațele boite. Pomenisem de conservant? Păi de ce benzoat de sodiu, iar nu extract din scoarța răchitei, nimic altceva decât prototipul aspirinei? verde briliant cianidină albastru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
morți, străbunii noștri romani spuneau să vorbești numai de bine. Securiștii sunt ca niște morți vii. Dar cum poți să vorbești despre ei când te gândești cum s-au pregătit să lupte cu propriul lor neam, neamul care nu dorea flămânzit cum era, numai pâine, ci și libertate: „Nu pentru o bucată de rumenă pâine Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine. Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane...” „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane” de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
marile vânători organizate de nobili și de principi, mai scăpau pentru o vreme satele și turmele de groaza unor fiare, aceștia împușcând spre bucuria tuturor celor ce participau la asfel de vânători, chiar dacă atunci gonacii aleși dintre iobagi, înghețați și flămânziți mai fugeau, așa cum se plânge principele Gheorghe Rakoczi, un foarte iscusit și pasionat vânător, că s-ar fi întâmplat la vânătoarea pe care a organizat-o în munții Șinca Veche, în decembrie 1645 - ianuarie 1646, către judele Brașovului, că ar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-a înrăutățit, datorită unei secete ce afecta de mai mulți ani Italia și, mai ales, regiunea Veneto. Cine era deja sărac, pentru a supraviețui, a fost constrâns la gesturi disperate. Nepoata Elvira, fiica surorii Teresa, povestea că multă lume flămânzită intra pe furiș în cimitir pentru a fura lumânările și colăceii din seu de grăsime pe care, topindu-i în foc, îi folosea pentru a da gust mămăligii. Lipseau grăsimile, cerealele, fructele. Din această cauză pelagra se răspândea în oraș
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Rosamund. Dar francezii Încă se Împotriveau propunerii germane de a‑și plăti hrana În aur. Clemenceau pretindea aurul german ca despăgubiri de război. Unul dintre miniștrii francezi, un evreu numit Klotz, a declarat că trebuie să li se ceară nemților flămânziți să‑și plătească hrana În orice alt chip, dar nu În aur. Era cu neputință pentru el să meargă mai departe fără a compromite interesele țării sale, „care (a urmat Îmbățoșându‑se și Încercând să arboreze o mină de demnitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fost-au de dorul lor cuprinse. Și zise: "De ce simt astfel de iubire și de milă? Ah, Enion! Ah, Enion! Ah, încîntătoare, încîntătoare Enion! Cum este-aceasta? Toată nădejdea mea s-a dus! în veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma rătăcesc uitare căutînd În valuri ale disperării: zadarnic; fiindcă dedesubt de mă scufund, Înăbușindu-mă trăiesc: De-s făcut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dacă refuzi, în veșnic zbor razele tale în zadar Pe Tharmas urmări-l-vor, și în zadar rîvni-vei după hrană. Îmi Revărsa-voi zboru-n jos prin negura fără de margini în veci căzînd. 70 Mă urmări-vei, zadarnic însă, pînă ce, flămînzit, pește neant Vei atîrnă, uscată piele, strînsă, lin căinîndu-te în vînt". Astfel vorbi Tharmas, dar nu răspunse Urizen. Porni 159 Pe drumu-i, sărind nalt peste colníce și pustiuri, puhoaie, groaznice prăpastii. Nemărginită-i era truda, fără sfîrșit călătoria; se străduia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și R., munții, spre a-și realiza visurile publicistico-literare, e transmis ecoul „chestiunii țărănești” în diferite medii bucureștene. Invitat de un prieten al rudelor sale regățene, moșierul Grigore Iuga, să îi facă o vizită la conac, Titu Herdelea descoperă satele flămânzite. Trăiește îndată răscoala de aproape, fiindcă pârjolul cuprinde și satele din zona unde se află latifundiile amfitrionului, ale Nadinei, soția sa, și ale tatălui acestuia, bătrânul boier Miron. Nadina și Miron Iuga îi vor cădea victime. Cartea zugrăvește evenimentele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
în brațe, întovărășită de un frate al ei, purcede în drum. Dar într-o dumbravă sora și fratele adorm de oboseală, lăsând inelul drept jucărie în mînile copilului, ca să nu plângă. 313 {EminescuOpXIII 314} Prin o minunată întîmplare, un corb flămânzit, privind de pe stejar cum strălucește ceva în mînile copilului se aruncă, ia inelul și-l înghite. Copilul țipă, zgâriat de ghearele corbului; muma sare în picioare, frate - său se trezește și ambii privesc cu durere pierderea inelului cu care era
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]