54 matches
-
umeri și arată inscripia de pe tăblie... Filmul cineastului german începe însă cu imaginea grotescă, macabră, a unui monstru-dragon, scos din decorul iarmaroacelor, imagine proiectată pe un fundal soror, un leit-motiv, reamintindu-ne deopotrivă de muzica din manej și de melodiile flașnetarilor de odinioră... Și dintr-o dată, pe micul ecran apare Aglaja, filmată de sus, stînd ghemuită pe treptele unei scări în spirală recitînd cu furie episodul aproape incestuos al pîngăririi de către un tată, prin atingeri lubrice, a păpușii propriei sale fiice
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
jazz & blues (Mircea Tiberian Cvintet, Johnny Răducanu & Friends), la pop rock (VH2, Spitalul de Urgență, Vama Veche, Voltaj, Bosquito). Se vor organiza expoziții de fotografii retro și caricatură, artă meșteșugărească, spectacole de pantomimă, teatru, teatru pentru copii, numere de circ, flașnetari etc. Nu vor lipsi jocurile și concursurile sportive (campionat de șah și table, campionat de bridge, minifotbal, mountain bike), spectacolele de sunete și lumină și nelipsitele focuri de artificii. Ineditul actualei ediții constă în încercarea organizatorilor de a recrea atmosfera
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
comentarii stilistice nuanțate (de exemplu înrudirea dintre Schubert și Wolf trecând peste Schumann și Brahms) și mai ales accentuează însemnătatea unei atitudini interioare smerite în fața imensității acestei lumi: "Acel cântăreț care pretinde a cunoaște bine acest lied - spune el despre " Flașnetarul", capodoperă schubertiană - se înșeală amarnic... este așa de complex încât nimeni nu-l va cunoaște niciodată în totalitatea să". Se vorbește și despre adecvarea tehnicii vocale, de relația cu pianul acompaniator, de modalitățile de accesare la înțelesurile partiturii. În cele
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
în spatele Navigatorului, parcă și el cam trist, începe La Rambla. Prima, adevărata, celebra, căci în această metropolă caroiată și diagonată mai sunt câteva ramble la fel de mărețe, chiar dacă se cheamă passeig sau avinguda. Nebunia de pe lume e însă aici, pe La Rambla: flașnetari însoțiți de căței, maimuțe ori papagali, instrumentiști, cântăreți, chioșcuri cu toată presa pestriță a lumii, cu flori împovărate de culori și miresme, pictori, statui vii - tristă soluție: de exhibare, de supraviețuire? - vânzători de păsări și animale mici, kitschuri, cafenele, covrigării
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
nimicuri poleite și de prestigii copilărești, între păduri de hîrtie și cetăți de carton. Spectator de vanități, măsurător de atitudini, vaccinator de temperamente, îmblînzitor de gorile în miniatură și de cimpanzei cu aripioare, mă regăsesc în mijlocul papagalilor periați, ca un flașnetar destul de trist dar și destul de sensibil la muzica mecanică; și care n'a mai învîrtit bagheta caterincii, plină cu inimi de cabotini, de un șir de ani." Blîndeți poeticești, melancolii, șterse în treacăt de cinice umoruri. Și fiindcă am ajuns
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
Cristian Vasile a cîntat șlagărul Iubesc femeia care poate i-a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim femeile. Un titlu muzical adoptă Tudor Mușatescu pentru cea mai cunoscută piesă a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv de un flașnetar, este doar un pretext și un potrivit laitmotiv de fundal. Unchiul bogat se îneacă într-o catastrofă maritimă pe care valsul compus în memoria Titanicului o anunță: Pe o mare gentilă, pe un turbat ocean, se vede la o milă
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
revine obligatoriu organelor ei. însă ziarul menționat pe care nu am câștiga nimic numindu-l, s-a scris că: "triburile de abisinieni nu au avut cel puțin cinstea să fie ucise de un popor serios. Au fost omorâte de niște flașnetari". Acest popor de flașnetari este poporul italian, de acelaș sânge cu noi, este poporul care a luptat cu noi pentru aceeași causă în resboiul mondial și este poporul care în cursul viacurilor ne-a dat de atâtea ori prețioasa mână
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
însă ziarul menționat pe care nu am câștiga nimic numindu-l, s-a scris că: "triburile de abisinieni nu au avut cel puțin cinstea să fie ucise de un popor serios. Au fost omorâte de niște flașnetari". Acest popor de flașnetari este poporul italian, de acelaș sânge cu noi, este poporul care a luptat cu noi pentru aceeași causă în resboiul mondial și este poporul care în cursul viacurilor ne-a dat de atâtea ori prețioasa mână de ajutor. Censura conform
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
familiile aromâne din România. O fericită, prin urmare, fuziune între spiritul științific și cel istoric, la o adeptă a frumosului. În construcția ei, cartea dedicată vechilor București pleacă de la micile meserii, oltenii cu cobilițe și coșuri, frizerii cu frizeriile lor, flașnetarii, florăresele, ursarii, lampagiii, brutarii vestiți, dar și anonimii bragagii. Apoi cârciumile, bodegile, restaurantele, hotelurile, cofetăriile, barurile - un soi de ghid într-un oraș care nu mai există decât pe mici porțiuni, un Babilon îngropat în uitare și, desigur, o cetate
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
Personajele își spun ultima poveste, își rememorează viața care s-a apropiat de sfârșit, aproape că nu mai au cui povesti. Mai este cineva dispus să asculte poveștile mărunte ale bătrânilor noștri? Povestea familiilor evreiești din Medio Monte sau a flașnetarului Otto Tabakov? Povestea unei țărănci, persecutate de comuniști, din Desiștea? A unui veteran de război? Personajele sunt supravie- țuitori ai unei lumi care își trăiește sfârșitul sau care a murit de mult. Oameni singuri, pentru care „ziua de mâine nu
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
care progresul ar putea-o aduce. În dantelăria impresionistă a poemelor lui apare și acest fir, subțire dar rezistent, tras din ghemul expresionist al epocii. În Cetatea lui Bucur se agită florărese și telali, vânzători de covrigi și de raci, flașnetari, lustragii, cerșetori: o umanitate pestriță, o sumă de indivizi care își îndeplinesc menirea cu maximă dexteritate profesională. Din faptul că poetul nu-i judecă - deși, cum spuneam, interpretarea nu lipsește din aceste versuri metropolitane - deducem că buba (rana) e în
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
au lecuit cu trifoi! Numai tu refuzi a patra petală, Dimensiunea câștigătoare, fericirea populară, împrumutul drăcesc ale cărui rate Se află dincolo de moarte. Numai tu te uiți înapoi, la gălbenușul felinarelor De pe Bulevardul Eșecului Total Unde însuși Giordano Bruno, nebun flașnetar, Susține că încă ne mai învârtim în jurul Gălbenușului cel Mare. Cu o mână te mângâi și cu cealaltă îți țin oglinda în dreptul inimii Ca să înțelegi ce e viața - urzeală lichidă De neuroni, dialog cu cel Care ar fi trebuit să
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
-n cleștar. Vântu-și toarce fuioarele în fine adieri, iar miresmele se-mpânzesc involuntar, dar lacul tresare sub eolienele atingeri, apoi nămolul se dislocă ca și-un ghețar. Iar un sticlete trist orchestrat de greieri își cântă oful precum un vechi flașnetar, nuferii luminează ca și-o aură de îngeri și Luna se-ndrăgostește de tristul-lăutar. În bătaia Lunii, nuferii parcă-s corăbieri ce plutesc pe luciul lacului făr' de hotar, iar Luna-nfrigurată promite din răsputeri că mâine noapte, pe lac va
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
preschimbă-n cleștar.Vântu-și toarce fuioarele în fine adieri,iar miresmele se-mpânzesc involuntar,dar lacul tresare sub eolienele atingeri,apoi nămolul se dislocă ca și-un ghețar.Iar un sticlete trist orchestrat de greieriîși cântă oful precum un vechi flașnetar,nuferii luminează ca și-o aură de îngeriși Luna se-ndrăgostește de tristul-lăutar.În bătaia Lunii, nuferii parcă-s corăbierice plutesc pe luciul lacului făr' de hotar,iar Luna-nfrigurată promite din răsputerică mâine noapte, pe lac va fi iarăși, star
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
unui stejar secular și spuneam poezii de slavă pentru cei ce și-au dat viața să păstreze trupul țării mele, România. Iubita mea Copilărie, aș vrea să citești aceste rânduri și să vii lângă mine să mai ascultăm pe micuțul flașnetar care cânta cu atâta patimă o romață pe care ți-o trimit în dar. C O P I L S Ă R M A N În colțul străzii, lângă berărie, Se-aude flașnetarul meu... Mă duc spre el, cu bucurie
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360999_a_362328]
-
lângă mine să mai ascultăm pe micuțul flașnetar care cânta cu atâta patimă o romață pe care ți-o trimit în dar. C O P I L S Ă R M A N În colțul străzii, lângă berărie, Se-aude flașnetarul meu... Mă duc spre el, cu bucurie, S-ascult un minunat tangou: - Copil sărman, când te-ai născut Mai bine-ai fi murit pe loc!... Căci mama ta n-a mai trăit, Și ai crescut fără noroc. Cu ochii-n
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360999_a_362328]
-
oaspeți duhnește a fum de țigări și a liniște. Trag colțul dantelei cu ciucuri din tus Și strada se vede albă și moale Că o de frazelă înmuiata în lapte. Febril este aerul unde Castranii își pieptăna rădăcinile cu tot Cu cântecul flașnetarului. Pe zidul pleznit de riduri și cu afișe de circ, Glicina de bronz s-a coclit. Doar păsările libere mai ciugulesc griji Din palmele mele unse cu siropul de mentă Al primăverii în care abia am încăput. Ce vrajba contagioasă
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
Mihai Tatulici îi întrece pe amândoi, și pe veterinar și pe prim-pirat, încă de pe vremea când a lansat rușinea de a fi român, imediat după Decembrie 1989. Până atunci fusese un aplaudac, în picioare, al epocii de aur și flașnetar, pe la toate colțurile, al partidului unic și al conducătorului mărit, acum a ajuns să se prostitueze și cu gabrielenii care l-au plătit gras, trimițându-l în Noua Zeelandă să vadă cum funcționează o mină. De atunci, nefericitul rebut intelectual a
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
toate colțurile, al partidului unic și al conducătorului mărit, acum a ajuns să se prostitueze și cu gabrielenii care l-au plătit gras, trimițându-l în Noua Zeelandă să vadă cum funcționează o mină. De atunci, nefericitul rebut intelectual a devenit flașnetarul gabrielenilor la Realitatea TV. A fost trimis, tot pe banii lor, la Roșia Montană ca să-l atragă într-o cursă printr-un interviu pe profesorul universitar Ioan Piso, ce se afla acolo. Profesorul s-a dus de bună credință, în
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
călugărise cireșul sub careți-am jefuit trupul abia început.GEORGE BACIU... XIX. POEME DE GEORGE BACIU, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 509 din 23 mai 2012. IUBITO Iubito, ai grijă să nu se stingă vântul, să nu moară flașnetarul cu frac și joben, să nu cadă-n nepăsare timpul, să nu se veștejească toamna la ten. Iubito, ai grijă să ștergi noaptea udă de rouă, să închei nasturii de la vestonul lunii, să descânți ochii albaștri ai ploii ce plouă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
humii. LIED Lebăda cântă poemul mut din carnea mea verde călcată de vânt, cad sunete rânjite pe grumazul degetelor, livada de vise a înflorit sub așternut. Citește mai mult IUBITOIubito, ai grijă să nu se stingă vântul,să nu moară flașnetarul cu frac și joben,să nu cadă-n nepăsare timpul,să nu se veștejească toamna la ten.Iubito, ai grijă să ștergi noaptea udă de rouă,să închei nasturii de la vestonul lunii,să descânți ochii albaștri ai ploii ce plouă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
CE SĂ ASCULȚI? Am auzit de cântăreți în fel și chip, Până la Enescu ce-l cântase pe Oedip! Dar sincer, încă nu mi-e totuși clar! Ce ar trage mai mult la cântar? S-asculți a lui Porumbescu baladă, Sau flașnetarul de la colț de stradă? Definitivez; că totul poate depinde, Cum și cât o melodie te cuprinde! Alegi din multe toate cele, S-asculți mereu, mereu manele! Referință Bibliografică: Ce să asculți? Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508
CE SĂ ASCULŢI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358399_a_359728]
-
Acasa > Poezie > Cantec > COPIL SĂRMAN Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului C O P I L S Ă R M A N În colțul străzii, lângă berărie, Se-aude flașnetarul meu... Mă duc spre el, cu bucurie, S-ascult un minunat tangou: - Copil sărman, când te-ai născut Mai bine-ai fi murit pe loc!... Căci mama ta n-a mai trăit, Și ai crescut fără noroc. Cu ochii-n
COPIL SĂRMAN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360408_a_361737]
-
de metrese. Tolea - o coșcogea cu tomberon, la pârnaie. Miculescu - uluială, oblojeală, opinteală și cârcală. Diaconescu OTV, șiret cu salt fabulos în circ. Nașu B1 - moară de vorbe-n Vântu. Ursu - antenă cu fonfu-n clenci. Hurezeanu - cântar de precizie Ciuvică - flașnetar de spart timpane. După atâta pricopseală ne-a mai rămas doar caznă-n râs și râs cu haznă, de VIP-uri trase de păr în top de groapă. Ion MUȚIU Referință Bibliografică: Bunghială de VIP-uri în Tabaci ! (II) de
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]
-
artanostra.com/pei.html/9.html mi-s dragi nu tăcerile nu am cum să le cunosc profunzimile în zgomotul tocurilor pe asfalt de unde tăceri de unde profile vagi răsturnate în bălți când ploile uită muțenia cântă cântă - îmi strigă ultimul flașnetar din fața porților parcului nu cânt omule ascult ecoul tăcerilor să le învăț secvențele blânde mă aștern pe o bancă în parc și privesc cum și privesc spre și plec nicăieri când tăcerile mă învelesc în frunze și frunzele în nervuri
PÂNZA DE IN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341562_a_342891]