13 matches
-
puncția venei codale sau a cordului la exemplarele de talie mare, față de puiet la care proba de sânge s-a obținut prin secționarea pedunculului caudal. S-a efectuat un examen microscopic direct al sângelui între lamă și lamelă, pentru depistarea flagelatelor din genurile Trypanosoma și Trypanoplasma. Examenele hematologice propriu-zise au constat în determinarea hemoglobinemiei, a numărului de eritrocite și leucocite. Examinarea biochimică a sângelui a constat în recoltarea probelor în tuburi vacutainer cu EDTA și efectuarea investigațiilor cu ajutorul unui analizor semiautomat
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
care pot provoca boli destul de grave. Afecțiunile intestinale provocate poartă, În general, denumirea parazitului: giardioză, ascaridoză, oxiurază, trichineloză, teniază, trichomoniază etc. 1. GIARDIOZA (LAMBLIAZA) Este cea mai răspândită boală gastro-intestinală În rândul populației, fiind cauzată de un protozoar din clasa flagelatelor, Giardia intestinalis, un parazit cu dimensiuni microscopice (10-20 microni lungime). În unele țări, ca și În unele zone din România, boala poate afecta până la 20-30% din populație, mai ales spre sfârșitul verii și Începutul toamnei. La 30% din bolnavi nu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care pot provoca boli destul de grave. Afecțiunile intestinale provocate poartă, În general, denumirea parazitului: giardioză, ascaridoză, oxiurază, trichineloză, teniază, trichomoniază etc. 1. GIARDIOZA (LAMBLIAZA) Este cea mai răspândită boală gastro-intestinală În rândul populației, fiind cauzată de un protozoar din clasa flagelatelor, Giardia intestinalis, un parazit cu dimensiuni microscopice (10-20 microni lungime). În unele țări, ca și În unele zone din România, boala poate afecta până la 20-30% din populație, mai ales spre sfârșitul verii și Începutul toamnei. La 30% din bolnavi nu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
bacteriile și algele albastre; − a doua membrană a fost cea celulară care, adăugată nucleului și altor organite, până atunci independente (precum cloroplastele, mitocondriile, ribozomii), a condus la organismele eucariote (cu nucleu individualizat) unicelulare, precum algele verzi, roșii și brune, protozoarele, flagelatele, ciupercile; − a treia membrană se realizează odată cu pluricelularitatea, fiind constituită de tegument; − a patra membrană, de astă dată de natură informațională (care poate fi subierarhizată sistematic ca individ, populație, specie...), izolează față de mediu toate structurile supraindividuale, inclusiv biocenoza [88]. Făcând
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
90] este explicabilă prin caracterul lor monocelular, deci prin coincidența limitelor fizice ale organismului cu aceea a membranei celulare; or, membrana celulară, ca oricare alta, necesită medii apoase pe ambele sale fețe. Nutriția protozoarelor, exclusiv heterotrofă (aici facem remarca că flagelatele, de fapt tot protozoare, vor fi tratate separat, pentru simplul motiv că între ele se găsește un gen capabil și de nutriție autotrofă, Euglena, a cărui încadrare sistematică este disputată între regnurile animal și vegetal), are loc fie cu substanțe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prin urmare mor, acolo apar depozite minerale. O privire recapitulativă a câtorva caractere, de interes pentru discuția de față, ale principalelor forme de protozoare implicate în constituția foulingului biologic, face obiectul tabelului 4. 2.3.2.2.1.3.1. Flagelatele Așa cum am mai arătat, clasa Flagellata este constituită tot din protozoare, deci tot din animale, adică, cu unele excepții, heterotrofe, și tot unicelulare. Prima concluzie este necesitatea pentru ele a existenței unui mediu reducător și acțiunea oxidativă exercitată asupra mediului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
proteică, poliglucidică - chitină ori celuloză) [90]; din punctul de vedere al subiectului, cele mai relevante sunt speciile caracterizate de un înveliș proteic, respectiv gelatinos. Nu se pune însă problema, ca la celelalte protozoare, existenței unor schelete minerale. Ca urmare, implicarea flagelatelor în efecte mecanice este redusă doar la rolul de „adeziv“ pentru particule străine. Există însă destule exemple de flagelate fixate, printr’un peduncul, precum subclasa Zoomastigina [90], care joacă rolul de „ancoră“ în componența foulingului biologic. Nutriția lor este multiplă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
impregnată cu Mn, Fe etc. [91], dovedind implicarea lor posibilă în schimburile de ioni metalici între faza lichidă și cea solidă. Încrustarea cu diverse săruri a membranei celulare este o caracteristică destul de generală a euglenoideelor [84]. Comentariile privind efectele prezenței flagelatelor în componența foulingului biologic sunt practic aceleași ca și cele referitoare la protozoare (v. §2.3.2.2.1.3), motiv pentru care nu le mai repetăm. Trebuie, ca o concluzie a paragrafului dedicat protozoarelor, să recunoaștem și un rol
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
paragrafului dedicat protozoarelor, să recunoaștem și un rol benefic al acestora. Anume, ele contribuie la controlul foulingului biologic, prin consumarea unei părți a bacteriilor, algelor și unora dintre protozoare, deci a componentei biotice a foulingului biologic. Câteva date rezumative privind flagelatele sunt prezentate în tabelul 5. 2.3.2.2.1.4. Briozoarele Poziția filogenetică a briozoarelor este încă în dispută. Unii le consideră ca o clasă din încrengătura Lophophorata, alții ca o încrengătură distinctă [90]. Briozoarele sunt animale acvatice, în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă algele în general, inclusiv diatomeele, preferă rH-uri relativ oxidante, flagelatele cum ar fi Euglena viridis pot accepta atât rH-uri relativ oxidante cât și reducătoare, în funcție de condițiile de iluminare și nutrienți, pe când protozoarele preferă rH-uri reducătoare. Bacteriile, în funcție de specie, cer rH-uri foarte diferite, începând cu cele reducătoare, caracteristice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
SUPRAFAȚĂ CELULARĂ LA TRYPANOSOMA ȘI EVAZIUNEA SISTEMULUI IMUNITAR UMAN În unele țări africane, protozoarul parazit Trypanosoma brucei, transmis la om de gazda sa intermediară musca țețe (Glossina tzetze) produce boala somnului, la om, și boli înrudite acesteia, la animalele domestice. Flagelatul parazit se divide prin fisiune binară și realizează densități populaționale mari, în țesutul conjunctiv și în fluidele extracelulare unde peste 99,9% dintre paraziți sunt distruși de anticorpii gazdei. Celula parazitului Trypanosoma brucei este acoperită de un înveliș de suprafață
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HIV-1 - virusul sindromului de imunodeficiență dobândită (SIDA). În cazul infecției cu tripanosomă, singurul determinant antigenic expus de parazit, accesibil sistemului imunitar al gazdei, este o glicoproteină denumită VSG/VAT. Aproximativ 107 molecule de glicoproteină sunt inserate în membrana plasmatică a flagelatului. Fiecare tip serologic de Trypanosoma are un antigen de suprafață nou, diferit față de cel expus de clona anterioară, adică un tip distinct de VSG/VAT. O singură clonă de Trypanosoma poate produce în descendență peste o sută de variante antigenice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unui segment purtător al informației pentru VSG ar reprezenta, în sine, mecanismul de activare a genei VSG, aici segmentul VSG fiind intens transcris și deci activ (fig. 15.4). În concluzie, evaziunea sistemului imunitar al omului în cazul infecției cu flagelatul parazit Trypanosoma se realizează printr-un mecanism de rearanjament genomic periodic prin care sunt generate secvențe genice variabile pentru glicoproteina de suprafață celulară care reprezintă antigenul și care sunt distincte de secvența genică pe care a avut-o parazitul la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]