8 matches
-
Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și în piesele „Zilele de pe urmă”, 1997, „Ușa
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator_al_florin_tene_1327137915.html [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și în piesele „Zilele de pe urmă”, 1997, „Ușa
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator.html [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
sus, / până-n cerul sângelui / care mai știe rostul acestei veri de uraniu ... ”(Până-n cerul sângelui). Langajul acestui poet, spre cinstea domniei sale, este lipsit însă, total de trivialități, de vulg, chiar și de locuri comune, chiar dacă uneori forțează limba, de ex.: “flagranța cocorițelor”; “pe partea de-argint-viu, / carosabilă, / logosabilă / și verbos-abilă / a hârtiei”; “a rămas în viață și fiitorește”; “îmbăierat”; “ale neamului nostru parcă mereurit-însomnorat”, “țărmu-mprigorat”, “cântul zeițelor stelin”, “zalmoxiindu-l în preaplin”; “pod ghețos, aleutin”; “burebistan, sau angevin”; “fără paharul viperin”; “mă scurmă
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și în piesele „Zilele de pe urmă”, 1997, „Ușa
PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_vele_podul_umblator.html [Corola-blog/BlogPost/356689_a_358018]
-
opera violentă. Un obiect de artă dintr-o cultură necunoscută poate exprima pentru un european anumite simbolistici bazate pe anumite simboluri ale memoriei, ce pot fi coincidental adevărate. O astfel de interpretare a unui astfel de obiect va produce o flagranță ontologică. În sfârșit, prezența obiectului de artă ține de percepția subiectului, de modurile de existență și de simbolistica ce o implică. Ceea ce unește toate obiectele de artă este imaginea care intră în corelație directă cu imaginația. Toate obiectele de artă
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
vizibile sau nu, care ne pun În contradicție flagrantă cu datele pozitive ale existenței și, mai ales, cu voința noastră de „a fi” Într-o demnitate a ființei și Într-un bun echilibru cu principiile și credințele noastre pozitive, În flagranță, mai ales, cu „umilința și teroarea” extincției umane, „azvîrlirea” noastră În neant de parcă nu s-ar fi Întâmplat nimic În realitatea fenomenală și cosmică, Unamuno afirmă, la sfârșitul „revoltei” sale: iar dacă toate acestea trebuie să se Întâmple „astfel” și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
că nu oricine pășește pe o scenă are înzestrarea unei prezențe cu ținută artistică; actorul e un ghem de energie care are harul de a da viață unor noduri de sens. Fără actori, nodurile ar rămîne latente, neatingînd pragul unor flagranțe vitale cu miez dramatic. 4) În aceeași logică, e nevoie de un public pregătit să deguste ficțiunea jucată de actori, asta însemnînd că fără un public anume educat, valoarea unui spectacol se risipește în neant. Și cum judecarea unei piese
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
memorabil despre Dumitru țepeneag, pe care îl echivalați cu "o iudă fleșcăită". Mai sunteți de acord cu portretul-caricatură realizat atunci? - E foarte simplu. Când am dubii, nu scriu. Nevoia de a scrie în ziar nu apare în fața nuanțelor, ci a flagranțelor. Cât privește persoana acestui domn țepeneag, nu m-a preocupat deloc înainte de acel articol și nici după. Atunci, în emisiunea televizată care a declanșat scandalul, dl. țepeneag (sau Tsepeneag?) era o iudă fleșcăită și nimic altceva. - Dincolo de cărțile de "ficțiuni
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]