1,244 matches
-
iar cotletele turcești de miel, aripioarele și ceafa de purcel și cârnații flamanzi, precum și micii românești, au început să sfârâie de zor. Stând pe balcon, în curent, fiind expuși direct aerului primăvăratic de afară, am constatat imediat că în partea flamandă era ceva mai răcoare decât în cea valonă, dar după câteva păhăruțe de țuică de patruzeci de grade, nu se mai simțea frigul chiar atât de tare. În timp ce noi aveam grija produselor de pe grătar și să ne mai cinstim din
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Mangalia și locuia tot în Românașii la un “gratar” și ceva “udătură” să meargă bine la friptură. în Pecineaga. Dacă-i pun la socoteală și pe cei mici, eram în living doisprezece români adunați de pe meleagurile patriei, într-un oraș flamand medieval, unde în afara localnicilor mai trăiau ca pondere prin zonă circa o sută de mii de bulgari, peste zece mii de români, turci fără număr, albanezi etc. Fetița cea mică, Ana-Maria învățase la școală și cum îl chema pe primul turc
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
la ora de geografie. Și pentru că tot am amintit acum despre geografie, să prezint succint orașul nu numai așa cum l-am perceput eu vizitându-i centrul, ci și așa cum este el descris în wikipedia de pe internet. Gent-ul este un oraș flamand, olandezofon, situat în provincia Flandra de Est. Limba oficială este limba neerlandeză (olandeza), însă este înțeleasă aproape peste tot germana. Franceza și engleza sunt limbi vorbite de multă lume. Populația orașului împreună cu suburbiile, era în 2008 de 237.250 locuitori
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Unit al Țărilor de Jos până în 1830, an din care va reveni regatului Belgiei. Acestea fiind zise din istoria orașului aflată din Wikipedia, pot trece acum la impresiile lăsate asupra mea ca turist, venit pentru prima dată în acest oraș flamand și în această țară. Din cât l-am vizitat eu și mai ales din timpul intrării și ieșirii din oraș, am constatat că este străbătut în lung și în lat de nenumărate canale navigabile, cu porturi și docuri de încărcare-descărcare
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > SUFLET REGĂSIT Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pe unde-mi umbli suflet flamand, De cum vine seară, până ce soarele răsare? M-ai întrebat, de poți străbate-atâta drum, Ca să te-ntorci apoi, sătul și bun... Nu-i băi, iti scriu zâmbind, Eu nu îți stau în cale, N-am să te-opresc nicicând. Poți
SUFLET REGĂSIT de COSTI POP în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1401571372.html [Corola-blog/BlogPost/365381_a_366710]
-
absurdă a greierilor și mi-e tot mai dor de mușcătură șarpelui de casă - eu nu mă voi retrage, ca zmeii, într-o vizuina luminoasă și nici nu voi cina cu îngerii la Masa Tăcerilor - eu nu mă răsfăț cu flamanda haită de lei în deșert ci, prin stepa, mi-e tot mai drag ochiul lupului argintiu - eu nu voi schimba secărica pe vreun vin străveziu și doar foc voi aprinde în vatra Sufletului Fiert - eu nu mă-ndrept, cu gândul
ELOGIU ALTERNATIVEI de ION MARZAC în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_alternativei.html [Corola-blog/BlogPost/356145_a_357474]
-
poezii compuse în limba maternă, poezii pe care le promova într-un cerc de intelectuali flămânzi, majoritatea catolici. Lirica să delicată conține elemente naturale care fac uneori referire la Creație și la Creator. Controversele sale pe teme poetice cu naționalismul flamand au condus la conflicte cu reprezentanții bisericii. Lirica acestui maestru al limbii, unul dintre cei mai renumiția poeți flămânzi, care a dezvoltat un stil individual unic, se încadrează la romantici. A murit în 1899. Vă prezentăm mai jos poezia „MOEDERKEN
GUIDO GEZELLE „MĂICUŢA” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1431443303.html [Corola-blog/BlogPost/359828_a_361157]
-
Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză - Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Numele de Belgia provine din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită inițial de către
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1481972622.html [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
CORBULUI Poate-i un foc, poate-o lucrare silnica m uncă de defrișare a pădurii de stele, în șoapte, cu o albastră secure, noapte de noapte - și ce mă voi face la ceas de -aurore când înghețul m-o-nghite flamand? când corbu-mi va bate-n fereastră profund croncănindu-mi, răgușit, << Nevermore!? >> Referință Bibliografica: ELOGIU CORBULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ELOGIU CORBULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_corbului.html [Corola-blog/BlogPost/356157_a_357486]
-
Articolele Autorului Sorbim tăcuți Clipe fugare șchioapătă peste livezi întinse ducând în depărtare petale moi de flori. În calea ta, zălog aștern dorințele aprinse în jarul dorului, scăldat de valuri de fiori. Trec gânduri în rafale și mangaie-nserarea, privirile flamande cotrobăie prin vise. Îndemnurile tale străbat în falduri zarea cuprinsă de culoarea îmbrățișărilor promise. Prin marile de frunze ce curg duios spre noi te pierd printre suspine ce picura că mierea. Mă regasești în șoaptele prelinse-n cald șuvoi și
SORBIM TACUTI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1466186080.html [Corola-blog/BlogPost/373607_a_374936]
-
în sufletu-mi străin de pace și de vraja - fiori de gheață prins-au crudă coaja pe-al vârstei chip, pe frunte și obraz - de caut vină, peste-o clipă pot să mor cu pieptul sfâșiat de sapte câini - privesc, flamand, cu-n ochi, grămezile de pâini și ...bărăganele uitate sub mohor. și...parcă mor, și... parcă mor sub bărăgane semănate cu mohor. Referință Bibliografica: ELOGIU BĂRĂGANELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011
ELOGIU BĂRĂGANELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_baraganelor.html [Corola-blog/BlogPost/356189_a_357518]
-
că atunci fac românii treabă bună, au fost selectați într-un efectiv mai redus decât înainte parlamentari fără imunitate sau alte privilegii, miniștri fără mamă și fără tată, vorbitori fluenți de română și engleză (obligatoriu) și opțional franceză, spaniolă, italiană, flamandă, chineză (dialectul mandarin), arabă (dialectul levantin), japoneză și xhosa. Îți recomandăm Câte bordeluri, atâtea obiceiuri. În Japonia, la health cluburi nu se trage de fiare, dar se practică alte lucruri care sunt sănătate curată Ăsta avea să fie cam ultimul
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” by https://republica.ro/trei-zile-fara-ei-z-asa-repede-ati-venit-copii-ti-am-zis-ba-livache-c-o-sa-fie-bine-hai-pe-ei [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
tăcere și fără să ceară ceva în schimb. Că atunci când, un ghemotoc de om, plângând scăldat în sudoarea febrei, bolnav, l-a alintat cu duioșie, i-a răcorit fruntea cu dragoste. Atunci când a avut necazuri cu școala, atunci când a fost flamand sau trist sau îndurerat. Nici nu mai ține minte de câte ori a renunțat la orice ca să fie lângă el, să fie pentru el acolo unde el a avut nevoie. Nu întotdeauna a reușit să-l ferească de răul care vine din afara
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/stefan_kellner_1496464510.html [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
casei, știa unde să-și facă un cuib arătos - la vederea serii. 9. Se privea printre degetele răsfirate parșiv, mișcându-se înlăuntrul încăperii albastre cu fruntea dăruita de culoare. 10. Și pe atunci străzile roiau de oameni, în așteptarea ceasornicarului flamand. 11. Într-o singură noapte, am zugravit tălpile albe ale purtătorilor de ștafetă. O noapte în care ceață se auzea la mare depărtare. 12. Alergiile definesc porțile anotimpurilor. Dincolo de ele există numai o nesemnificativă pofta de viață. 13. Se ascundea
DETALII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1479980544.html [Corola-blog/BlogPost/366371_a_367700]
-
din acest număr aparțin: Gustave Courbet Mihai Cătrună Mihai Teodor Olteanu René Magritte Dorin Macovei Mirela Petrescu Andrea del Castagno Balint Bogdan Foto: Alex Știrbu Copertele executate în concepția pictorului și graficianului Mihai Cătrună după lucrările pictorului Gijsbrecht Leytens (pictor flamand cca. 1600) - Peisaje de iarnă. COLECTIVUL DE REDACȚIE VĂ UREAZĂ LECTURĂ PLĂCUTĂ! ȘI UN CĂLDUROS : LA MULȚI ANI! NE VEDEM ÎN 2016 Nu uitați!: „Vă așteaptăm cu materiale și propuneri de colaborare pe adr. nomenartis@gmail.com Materialele se vor
SUMARUL REVISTEI NOMEN ARTIS... PE LUNA DECEMBRIE 2015 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1449574079.html [Corola-blog/BlogPost/342662_a_343991]
-
ies din lupta, Bătălia fuse cruntă. Râd acum de nu mai pot Din desișuri trei vulpoi: -Las’ că facem pace noi, Zic lingându-se pe boț! Să-l luăm pe cel mai tare, Rămași fără apărare, Spun în gândul lor flamand, I-om mânca pe toți, pe rând! Nu puteau să uite seară Când curcanul dând cu gheara Pe post de apărător, I-a lăsat de un ochi, chior. Cand se treziră în zori, De curcan, printre poiene, Mai erau câteva
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Pe ochiul meu să te-nvelești perdea, Cuvântul meu, cuvântul meu, e greu Cu iadul tău pe iadul meu, mereu... Noi doi plătim cu vers peșin, ce chin! Este abis de nedescris și-i plin De remușcări, care ne-nghit flamand, De așteptări, care mutesc spunând. Să nu te-aud și să îmi fii alpin, Să mă culegi din buruieni de-arin Și roua ta pe roua mea, - buchet, S-ar fi tot scurs și s-ar fi scurs, cochet. Tu
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1474586302.html [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
zi frumoasă !”, de Michel de Ghelderode, la aniversarea a 25 de ani de la înființarea UNITER În tumultosul început al anilor 90, când România își trăgea sufletul după Revoluția din decembrie 1989, Dinu Cernescu propune TVR un text al unui autor flamand, puțin cunoscut la noi, Michel de Ghelderode. Piesa „Pantagleize”, devenită pentru publicul spectator „Ce zi frumoasă!”, este o întâlnire între un filozof - Pantagleize, interpretat cu un farmec incomparabil de Mitică Popescu, și realitatea necruțătoare, chiar dacă ușor caricaturală, a unei Revoluții
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
fac rezistență la TV. Era absurd. Fiecare cuvânt era luat și controlat acolo. Eu am căutat sa pun niște piese care să fie semnificative cultural. Ghelderode este un autor important, care reprezintă o perioadă remarcabilă a dramaturgiei mondiale. El era flamand și flamanzii îi reproșau că scrie în franceză, iar francezii îl considerau flamand. Era cu fundul în două luntrii culturale. Eu mai făcusem „Viziuni flamande”( Teatrul ‘C. I. Nottara’ - București, 31.01.1968), după textele sale, cu Ștefan Iordache și
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
Eu am căutat sa pun niște piese care să fie semnificative cultural. Ghelderode este un autor important, care reprezintă o perioadă remarcabilă a dramaturgiei mondiale. El era flamand și flamanzii îi reproșau că scrie în franceză, iar francezii îl considerau flamand. Era cu fundul în două luntrii culturale. Eu mai făcusem „Viziuni flamande”( Teatrul ‘C. I. Nottara’ - București, 31.01.1968), după textele sale, cu Ștefan Iordache și Ștefan Radof, spectacol care a reprezentat România la Nancy. Mi s-a parut
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
Ghelderode este un autor important, care reprezintă o perioadă remarcabilă a dramaturgiei mondiale. El era flamand și flamanzii îi reproșau că scrie în franceză, iar francezii îl considerau flamand. Era cu fundul în două luntrii culturale. Eu mai făcusem „Viziuni flamande”( Teatrul ‘C. I. Nottara’ - București, 31.01.1968), după textele sale, cu Ștefan Iordache și Ștefan Radof, spectacol care a reprezentat România la Nancy. Mi s-a parut un autor deosebit. O scriitură specială ca metaforă, aducând lumea ceții si
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
carnavalizarea operei, prin sublimarea tragicului în parodie, burlesc sau grotesc, precum și etapele acestui parcurs. /.../ Evenimentele „tragico-burlești” la care se referă autorul au loc la sfîrșitul primului război mondial, curînd după armistițiu: „Revoluția mocnea peste tot în Europa, atît pe frontul flamand cît și la dușman. Rebeliunea izbucnea în interior. Ceasuri epice, de care bruxellezii își mai amintesc încă. Erau vremuri de o incredibilă frenezie, cînd pînă și băcanii au avut, preț de cîteva zile, suflete de revoluționari de la 1789!... Am înțeles
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
o vreme cînd ne hrăneam cu Doctorul Caligari și cu filmele avangardei germane, sufletul unor generații de decadenți!... Și m-am pus în el pe mine însumi, cel din clipele mele de anarhie intelectuală, păstrînd totuși un strop de sarcasm flamand, macabru și vehement, străveche amintire gotică a rasei noastre... Decorul, acoliții, figuranții acestei opere nu sînt nici ei născociți! Viziunea lor s-a născut, mărturisesc, din pînzele nemaipomenite ale lui Otto Dix și din desenele, făcute cu vitriol, ale lui
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
Să se învârtă acul la ceas înapoi, De s-ar anula ce-am visat: să n-ajung la Le Mur de Lamentation, M-aștept să am parte de-același pahar, să vină zidul la noi ; Se ‘nalță între valoni și flamanzi : „La Mur* de Flamentation”! - călător visător & pelerin cu suspin - NOTA : * Adesea, în ultima vreme, situația conflictuală dintre flamanzii și valonii Belgiei a fost asemuită celei din Israel dintre evrei și arabi. Când am vizitat orașul Mechelen din Flandra, în franceză
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
franceză Màline, am văzut zidurile vechii cetăți. Sunt neatinse! Poarta spre lumea exterioara este bine strâmtă, așa că am înțeles să aibă o bază reală gluma ce dă excelent în franceză și pe care am auzit-o aici cu «zidul plangerii flamande - la mur de flamentation». POST SCRIPTUM: E Belgia sfârtecată de lupii flămânzi, împărțită-n fâșii, Plecăm mesageri ai păcii - români la Ierusalim - Dar pacea așteaptă afară, peste tot înăuntru-s urgii... Ce găsim unde mergem, idem la-ntoarcere : nu știm
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]