25 matches
-
week-end, tre’ să fii, fato, la shopingăială prin Milano, sau Roma ca să nu te creadă proastă toate țoapili alea”.Nu, făcusem rost, într-un mod absolut nesperat, de o invitație la un colocviu de istorie, iar astăzi, duminică, spre seară, flanam agale pe vestita Corso, încercând să înțeleg ce mi se întâmplă. După vreo două ore, transpirat de parcă săpasem șanțuri, mă așez la o masă, una din miile de mese aflate direct pe trotuar, cu vedere directă către spectacolul străzii, lucru
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1406394413.html [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
amabil, dl. Google. Motivul deciziei intempestive? Era cam devreme când ajunsesem la hotel și cum până la căderea serii mai era căteva ore bune, urcăm în reggio. În mai puțin de jumătate de oră coborâm într-o gară de provincie. Autentică. Flanăm pe Corso Cavour, bordată de magazine cu branduri cunoscute, până ajungem la Catedrala orașului din Piazza della Vittoria. O uriașă construcție (1615), ce părea lăsată în paragină. În jurul ei, pavienii tocmai își luau cina în multele restaurante stradale. O luăm
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
de acord! De aici, o discuție interminabilă, cu multe bip-uri și pierderi, în euro, pe măsură! Nu avem timp de interceptat convorbiri. Continuăm cu aici a fost ... , dincolo era ... Ooo...! Vai...! Poze la picioarele distinșilor conducători ai timpurilor antice. Flanăm pe dreapta, apoi pe stânga, cu reluarea drumului spre Colloseum. Măreția ruinelor îți creează o stare de respect și gânduri amestecate despre civilizația acelor vremuri, sfârșită prin decăderea morală generalizată. Nimic nou sub soare! Hai, Colloseum ne așteaptă! (va urma
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
că am aici, în casă, lângă mine, cu mine, toate marile cărți ale omenirii - multe dintre ele în format electronic. Copil fiind, ori adolescent, citeam călare, citeam în căruța care troncănea alene pe-nserate; mai târziu - în troleibuz, în tren, sau flanând pe aleile Cișmigiului. Chiar și în somn visam că citesc. Mă umpleam de realitatea din preajmă. Mă istoveau dragostele din podul cu fân de deasupra grajdului (înțelegi, desigur, că mă refer la o parte din tinerețea mea!). Cititul din marea
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
De toate felurile. Uneori și iarna. Din Banat până la Marea Neagră. Istoricii consemnează trecerea și rămânerea, peste băștinașii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinși ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul al XIII-lea... Toți alogenii au lăsat urmași prin
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_noua_tablet_sergiu_gabureac_1386983795.html [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
nume: Isăcescu sau Ioaniu sau Șoarec, nume cunoscute în partea locului, desigur, dar care nu-mi vor spune niciodată ce-mi spunea inscripția de pe vechea tăbliță din colțul străzii. De altfel, cine dintre noi n-a tresărit de emoție, ori de câte ori, flanând prin încântătoarea capitală a Franței, a dat de vreunul din numele aceste: Rue du Cherche Midi, Rue de Vaugirard, Boulevard Ménilmontant sau Place Pigale, așa de des întâlnite în romanele care făceau deliciile tinereței noastre? În piața aceasta e Primăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
să mai spun de jamboane de șuncă și de berea neagră, de ciorchinii de banane și de Înghețata de zmeură și de perechile de blugi Lee stivuite pe rafturile hipermagazinului din Praga, de străzile luminate și pline cu turiști, care flanau relaxați printre muzicanți ambulanți În fracuri Închiriate și clădiri cu o istorie un pic mai răsărită, toate lucrurile despre care am povestit fără nici o reținere, pentru că m-a luat gura pe dinainte, n-am știut să tac...? Nu aprind ele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Fra Angelico. Statuile lui Lenin, omniprezente. Istoria împovărătoare a trecutului comunist în acest „oraș-erou”, care nu se poate despărți decât cu nostalgie de trecut. La Moscova se simte un alt aer, mai proaspăt, pe bulevarde, în vechiul „Arbat”, unde am flanat cu „contrafortiștii”, prietenii mei, europeni autentici, cu Nicolae Prelipceanu și cehul Miroslav Hule. Și Minskul, retras în sine, îl țin minte, și, apoi, Varșovia cu bisericile pline de tineri și Novîi nu doar faimoasa Starîi Miasto, cartier cultural și cultual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Emil Brumaru Clar că tu flanai Prin rai Pe cînd eu, Schingiuit de Dumnezeu, Clocoteam Într-un cazan Plin cu seu Fad, La o margine de iad, Și-ți șopteam: " Lasă-mă să vin măcar La distanță de-un arșin De șoldul tău de cleștar Și
Bocet de adult by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10196_a_11521]
-
lui Cioran cu personalitatea lui Scott Fitzgerald, ironizat superior ca „romancier” și încă „american” dar, cu toate acestea, „admirat” pentru „experiența pascaliană” din psihedelicul eseu confesiv Crack-up sunt mici bijuterii de spirit, ca și cele despre „metecii” Cioran și Beckett flanînd prin Paris și evocîndu-l pe Swift (un alt „calomniator al cărnii”, ca de altfel și „misoginul” Eliade, analizat de Ilina Gregori în volumul din 2002...). Cu un atașament deloc comun (și cu atît mai puțin la modă în „era” poststructuralismului
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
cofondatori numărîndu-te. Noua apariție, la vremea aceea, era o "supapă"; știu că-l publicați pe Noica, ieșit din închisoare, pe mulți alții ținuți deoparte pînă atunci. Era o altă lume. Mă simțeam fericit. Febril-fericit. Puteam practica - nestingherit - pictura, scriam, călătoream. Flanam, pur și simplu. Începuseși să publici cărți. Mă uit pe ultima copertă a cărții de la Polirom, de anul trecut, și citesc: Arlechin în iarbă (1977), Viața în teleferic (1979), Viețile după Vasari (1980), Madona cu gîtul lung (1987), Mă-ntorc
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
chemată nu de damful cazanului cu fasole, ci de sentimentul Sărbătorii, arunca flori peste soldați și ofițerii lor în mare ținută. Obicei pierdut și acesta. Și totul nu dura mai mult de un ceas. După care toată omenirea aceea radioasă flana pe Corso și umplea terasele, cafenelele, cofetăriile, parcurile, Pădurea Verde, stadioanele. Pentru ca, după înserare, să se adune iar "în centru" spre a se entuziasma de trecerea acelorași regimente, de data asta în "retragerea cu torțe". Ei, și apoi artificiile! Nu
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
vilegiaturiști sau funcționari, vânzători, profesori, ce mergeau la masă, în pauza de prânz. Era puțin trecut de ora unu, unu și șapte sau și treisprezece, spațiul acela al cadranului încă liniștitor, neutru. Grobei se afla și el printre cei ce flanau prin centru, trecând de pe un trotuar pe altul. Purta o scurtă dintrun material indecis, 50 la sută, sau 40 la sută lână («Schurwollwe») și restul, un amestec sintetic, pantaloni uzați, bine întreținuți, călcați de el însuși în aceeași dimineață, pantofi
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
plasament numai din amor propriu, văzând cum alții din generația lui se aranjau, fără meritele sale. Smărăndache ar fi gustat îndeosebi un loc în diplomație, fie măcar ca simplu atașat de presă, spre a se putea plimba în străinătate, ca să "flaneze", cum zicea el, "pe la buchiniști". Nu-și putea imagina că Pomponescu, așa de familiar cu el, mai ales în ultima vreme, putea sa-l ignoreze. Toată lumea considera pe Smărăndache ca și plecat. Cu toate astea, Pomponescu nu făcu nici o aluzie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
marcat în vreun fel trăirile interioare, viața? Pictați, Carmen Mihalache? C.M.: Aș fi vrut grozav de mult să am acest talent. Îndrăgostită de pictură sunt de mult, în adolescență devoram cărțile lui Henri Perruchot despre viețile pictorilor, și mă visam flanând prin Montmartre și Montparnasse. Aș putea spune că am un simț deosebit al formei, al culorii, doar atât, dar nu am îndemânare, nu am talent pentru desen. Deși pun pe hârtie pentru croitoreasa mea niște schițe de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dacă n-ai fi știut cine este și dacă n-ar fi purtat uniforma de o albeață orbitoare n-ai fi putut crede că el era unul din așii aviației mondiale. S-a apropiat cu grijă de zona în care flana italianul și a căutat pe cineva cunoscut care să-l prezinte. Era o lume pestriță, nicidecum dintre aceia care erau obișnuiții casei. În treacăt salută un profesor de filosofie, admirat pentru elocința și mai ales pentru ideile sale, duse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
real și altul care reproiectează episoadele unei călătorii; un jurnal cu priza directă a întâmplărilor și altul livresc, cu dialoguri subțiri între personajul principal și altele, de extracție culturală. Cu harta în mână, călătorul nostru are două opțiuni principale: să „flaneze“ aleator-instinctual; ori să disece „analitic-descifrator“ ceea ce i se oferă. Empatie și raționalism. Fără exclusivisme păguboase, RIM modulează cele două variante, împăcând, de asemenea, cronologia cu tematica; și ceea ce se vede cu ceea ce „fermentează“ sub fruntea încinsă a turistului. SCRISOARE PENTRU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
sabia de lumină rostuită pe creștetul meu. febra cântecului în trup de mătase, în oase de borangic, zadarnic mă caut, ceasornicul arată ore de fum, prefirate definitiv în sângele greu ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra cântecului se zbate în mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască țestoasă. viitorul culcuș cățeaua bătrână cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
convins că patriotismul american nu-i o vorbă goală. Diferențele între irlandezi, italieni, portoricani etc, dispăruseră. Cu toții deveniseră "americani". 4 septembrie Bostonul e mai uman decât New York-ul și decât Los Angeles. Aici poți să respiri, să te plimbi, să "flanezi", cum zic francezii. Nu te simți nici strivit, ca la New York, nici pierdut într-o nebuloasă (ca în stepele rusești), cum pățești în capitala Californiei. E un oraș foarte urban în maniere și foarte anglosaxon în aspect. Cam rece, cam
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de călătoriile cu trenul, reface drumul parcurs de când a întâlnit-o pe Teodora. Ca de obicei, îi trec prin minte tot felul de „asocieri livrești”. Astfel: „strămoșul” Adam a fost fericit atâta vreme cât a „hălăduit” (scrie P.H.L., sau a „vagabondat”, a „flanat” ar zice modernii) prin Paradis de unul singur. - Câtă vreme? - Nu se știe! - De ce? - Din simplul motiv că nu exista răul, singura „realitate” cuantificabilă, tradusă de Profesor într-o sintagmă quasi filosofică: „conștiința timpului”. Apariția Evei i-a schimbat „traseul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
într-o vitrină de pe "Sărăriei", pe anunțul: Beans, 60 lei kg. Ca și cum n-am deține cuvîntul fasole. Cîți or fi știind cu ce se mănîncă Beans?" Făceam una dintre plimbările tip răsfoind Iașul, așa cum ne pace la amîndouă să facem. Flanam pe "Sărăriei" și Magda U. îmi povestea o istorietă cu vecinul ei, așa-zisul ziarist sportiv: " Cînd ne turna sub Ceaușescu, era numai miere; acuma e numai fiere. I-a rămas destulă de pe vremea cealaltă. A fost dat în gît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de indigesta tranziție, de nesuferita opoziție, de ce nu, chiar de vadimi și de everaci. În fond, a trecut vremea cînd prezidentul RSR nu putea să-și facă week-end-ul decît în Crimeea, la invitația... De ce să n-o șteargă nițel, să flaneze colea pe trotuarele fără gropi ale Washingtonului, să facă chiar un piculeț de jogging, precum colegul Bill, flancat strîns de jurnalierii aleși pe sprînceană (o anumită parte a sprîncenei)! De ce? Oricum, vizita la memorialul holocaustului îi vine mănușă președintelui republicii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și prin viață, iar viața are întotdeauna mai multă sau mai puțină poezie. M.U. Pînza-i deja un tablou. Îl voi înrăma. Tocmai cînd, dînd colțul la Continental, socoteam că multe alte întrebări strigă după răspuns, iat-o pe Cerasela flanînd cu minunea ei teriercanișă în lesă. Punînd capăt și întrebărilor, și răspunsurilor. Ningea. 6 decembrie De Samson cum că muierea... Văzînd-o pe Mariana Codruț cum se strecoară felin pe trotuar și cum răspunde suav la salut, n-ai crede că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochi cum n-o mai văzusem de la Volga, Volga, sau de la Bondarciuk am picat pe un fotoliu sub ecran. Nu tocmai propice. De unde însă, tot întorcîndu-mă, puteam evalua fenomenul: o societate tumultuoasă de fete și băieți haios eleganți (cum și flanează ei pe marile trotuare), de parcă aștepta să asiste la o deja anunțată jubilație. Minunat! Dar a început filmul. Ceva cu un domn Lăzărescu, parcă, pregătit să moară. Brrr! Ei bine, cînd a apărut chiar domnul, un fel de boschetar, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot bogați, dacă ar fi să ne luăm numai după prețurile afișate la magazinul de specialitate. Dacă pictura este mijlocul dvs. de existență, care-i diferența? El și-a cumpărat o limuzină, dvs. o pereche de mocasini cu care ați flanat pe bulevardele Tours-ului. El este mai pragmatic, dvs. mai spiritual; publicul lui nu va fi niciodată al dvs., și invers; el va fi mai bogat în mașini, dvs. în cărți și renume. Pictura nefiind un act colectiv, pictorilor chiar le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]