1,034 matches
-
că se referea la noi, la români? -Aiurea! Ce să aibă el cu cetățenii români? Era vorba despre triburile de băștinași din Noua Patagonie de Mijloc... Mă rog... Și unde rămăsei? A: interesant mi se părea că domnul ministru era flancat de două vietăți cu chip de om, fiecare admirându-și ceafa fără oglindă. -Adică înotau privind-și propria ceafă? -Exact, dragul meu... -Auzi, scuză-mă: știi cumva că acum stai de vorbă cu mine? -Adică, să înțeleg că mă jignești
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
s-a mai turnat nimic; doborîtă de pe soclu în 1990, ea zace de atunci în bălăriile de la Mogoșoaia, alături de statuia doctorului Petru Groza. Pe locul acesteia din urmă se înalță acum Monumentul Artileriei: o țeavă de tun în poziție verticală flancată de două pușcoace "istorice", confecțioante cu măiestrie în atelierele Muzeului Militar Central. Bucureștiul n-are o statuie a lui Cuza, dispune în schimb de una a lui Bolivar. Bucureștiul n-are o statuie a lui Decebal, intenționează în schimb să
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
niciodată să sufoce naturalețea, umorul care de multe ori cîștiga bătălia cu filosofia. Nu e vorba despre un umor al poantei de final, ca la Sorescu, ci de un umor bine dozat de-a lungul poemului, de o ironie care flanchează constant versurile. Cîteodată acest umor e pe de-a întregul la suprafață, acoperind cu totul, într-un fel grijuliu și protector, pudic oarecum, miezul serios și poate chiar tragic al textului: "Vezi'ti de treabă Ursachi/ și renunță odată la
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
spectaculos noi înșine? Din ticăloșie, din tâmpenie, din nebunie - într-o ordine aleatorie, dar de-o perfectă eficiență. Exemplele abundă, așa că am să-l iau pe cel mai eclatant: comportamentul provocator al lui Ion Iliescu. Va să zică, eternul președinte al țării, flancat de fascinantul său prim-ministru, îi invită pe șefii partidelor ca să-i mobilizeze în vederea unei declarații solemne privind intrarea în N.A.T.O. Adică în civilizație, în lumea prosperității, în democrație și în normalitate. Perfect, îți spui, dl. Iliescu s-a
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
solemnele făgăduințe făcute românilor. În altă ordine de idei, tare mi-e teamă ca Legea informațiilor clasificate să nu devină un instrument folosit mai abitir împotriva ungurilor atunci când mariajul exotic de astăzi se va ofili. La nerușinarea securistimii care-i flanchează pe pesedei nu cred c-ar fi mare scofală să-i "procure" d-lui Marko Bela niscaiva documente compromițătoare. Pe care tot ei să le găsească în geanta politicianului-poet... Din păcate pentru democrația din România, nu doar U.D.M.R.-ul
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
nu-și dorește �decât" să demonteze, cu o minuție asistată bibliografic, prejudecățile și post-judecățile pe care le comportă temele alese. Așa se face că eseurile sale își scot la vedere clișeele ori emblemele consacrate, ca pe niște coduri în titlu, flancate de ghilimele menite să pună cititorul în gardă: Addenda - "Vieți paralele" , "Omul nou", Nihilismul "subteranei", Thomas Mann și "problema evreiască", "Ultimul" Vianu. Vederile subîntinse de aceste titluri nu sunt deloc ortodoxe - și, în orice caz, nu sunt cele cu care
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
la statuia lui Vadim. Printr-o abilitate care, dac-ar fi pusă la trudă în favoarea populației am fi un neam ferice, ei au reușit până acum să-l țină pe Vadim prizonierul intereselor "partidului mare". Dar idila s-a încheiat. Flancat de elementele revanșarde, conservatoare, naționaliste și xenofobe, Vadim își joacă de multă vreme cartea proprie. Tutuiala cu Năstase și temenelele periodice în direcția lui Iliescu n-au alt scop decât să adoarmă vigilența seniorilor ce se cred înscăunați pe vecie
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
dat apă la moară speculațiilor despre necesitatea tîrgurilor de carte în epoca internetului, sau despre mutarea Salonului de Carte de la Frankfurt, la München ori Köln...). Cert este că între 19 și 23 martie, aproape simetric, opinia publică germană a fost flancată simultan, din estul și din vestul republicii federale, de diviziile combatanților intelectuali ai războiului ( majoritari), dar și ai pacifismului ( minoritari). Paginile de foileton ale marilor ziare germane s-au transformat ele însele, pe durata salonului de carte de la Leipzig, dar
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
fi mâncat și nici gura nu i-ar mirosi a obezitate. în fine, asta e țara, ăștia ne reprezintă și în interior și în exterior. Pe acest fond, am nimerit peste inevitabilul Păunescu într-o recentă emisiune a lui Tucă. Flancat de-un popă gureș, de-o parte, de-un amfitrion redus la semi-muțenie, de alta, Păunescu se confrunta - n-o să credeți în vecii-vecilor! - pe teme de canon ortodox. îți venea să scuipi în sân din zece în zece secunde, incapabil
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
mă silește să mă situez în afara Timpului istorisit și socotit și poate chiar să presupun că pârdalnicul monument nici nu a fost disitrus, în noi... Altă curiozitate a însemnării din Carnetul, întâmplător chiar roșu, este că ea se poate citi flancată de două propoziții complet diferite de evenimentul istoric pe scurt relatat în pagină. Prima e o vorbire auzită într-o ședință a vremii: Sunt multe frecțiuni între salariați. A doua se referă la un prizonier din Iacuția siberiană care purta
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
după ce a fost rostit. La ceremonia decernării premiului, găzduită ca de obicei în istorica Paulskirche din Frankfurt pe Main, contrar uzanțelor, au lipsit atît ambasadorul Statelor Unite în Germania cît și numeroși înalți demnitari politici autohtoni. Dar, surpriză: cu totul „spontan”, flancat de bodiguarzi vigilenți, ministrul german de Externe Joschka Fischer s-a rătăcit, nonșalant și ca din întîmplare, pe la standuri, într-o zi „obișnuită”... de lucru. Toate aceste evenimente ieșite din comun i-au determinat pe organizatori să afirme, după ce Tîrgul
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
festivalul și colocviul internațional de la Neptun, după ce am vizitat librăriile românești, bucurîndu-mă de bogăția ofertelor și de sincronizarea titlurilor și temelor la pulsul Europei și al culturii universale contemporane, mi-a fost dat să mă opresc în fața unui stand sărăcăcios, flancat de prezența impunătoare și convingătoare a unor state vecine și ele foste comuniste. Prin contrast, România a făcut în această toamnă la Frankfurt o și mai palidă figură decît dacă ar fi stat de una singură, la parterul pavilionului cinci
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
România Mare a amărâtului târât prin tribunale pentru c-a trecut strada prin locuri nemarcate, sau a tâlharilor posesori de imunitate? Despre felul jenant în care Adrian Păunescu își promovează propriul clan aproape că nu mai e nimic de zis. Flancat de-un fiu ce zdrăngăne afon (părerea mea) la ceva care aduce a chitară și de-o fiică lipsită de orice har artistic � din nou părerea mea), Adrian Păunescu nici nu cred că-și dă seama ce rău le
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
martori. Deocamdată nu conduceam mult mai bine decât maică-mea, motorul se îneca de fiecare dată când urcam o pantă, dar am ajuns la Princesa fără probleme. Cu parcarea a fost mai rău. Singurul loc liber era la nivelul trei, flancat de o camionetă așa de mare că-ți făcea frică și de un Mercedes nou-nouț care ocupase jumătate din locul liber. - Vrei să parchez eu? m-a întrebat Jaime când mașina din spate a început să claxoneze fără ca eu să
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
de prieteni-artiști. Altea, localitatea în care s-a stabilit, are renume de magnet pentru artiști, un fel de Balcic spaniol, pe care mulți l-au ales ca loc de inspirație și atelier de lucru. Cu străzile sale strâmte, în pantă, flancate de căsuțe mici, albe, construite parcă aleator una în cârca celeilalte, Altea lasă impresia unui stup plin de viață, pulsând de energia pozitivă a locuitorilor săi sprinteni, mereu activi. Cum să nu te simți inspirat aici, unde până și cel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
-n tot acest timp doamna privește imperturbabil înainte. doar că dintr-un anume unghi și-ntr-o anume lumină contemplând toate acestea scaunul din mijloc e gol doamna nu este - cu trupul - de față deși cei doi continuă să o flancheze ca două oglinzi paralele. și toți trei privesc tăcuți înainte spre alți doi bărbați care joacă șah în tăcere sub o boltă de viță de vie curbată peste ei. și vița de vie pogoară din când în când o jordiță
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
ghetre O mie de perechi de mănuși albe să am și pistoale sidefate unsprezece Mistreți sau cerbi să fie mândri preferându-mi glonțul Moartea mituită cu moșii Să vând să cumpăr suflete moarte soarta să mi-o joc la zaruri Flancând un drum cu lumânări mestecenii să-mi facă pod de ceară Țarina să mă tutuiască Vreau blănuri troică lermontov și-o slugă căreia să-i spun: stăpâne! Muntele încremenirea pe valea muntelui e tot ce se mișcă Cocoșii în chihlimbar
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
pe sectorul extern, făcîndu-l ministru adjunct la Ministerul de Externe. Cînd a căzut Ana Pauker, Bunaciu intrase în grațiile lui Ioșca Chișinevschi. L-a bombardat rector al universității fără a avea doctorat. L-a făcut pe urmă vicerege pentru a flanca pe Dr. Petru Groza. Dacă va cădea Ioșca se va preface că nu-l mai cunoaște? Siguramente: le roi este mort, vive le roi! ". Ipocrizia: După comedia judiciară în care a fost asasinat Lucrețiu Pătrășcanu începe comedia reabilitării. Un prieten
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
mărețele sale modele culturale care sunt... asta e, Guță și Adrian Copilul Minune. Nenorocirea stă în faptul că Președintele Teo, ales iremediabil de către toată populația României posesoare de televizor - și aici nu mai funcționeză nici măcar restricțiile de vîrstă - , ar fi flancat permanent de două prezențe monarhice copleșitoare: fostul rege al manelelor, Adrian, și actualul rege al manelelor, Guță. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, n-ar da tocmai bine din punct de vedere constituțional, măcar și numai la o simplă evaluare aritmetică. Doi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
pentru a-și impune regulile. În ciuda nesfârșitelor extinderi, minuțioaselor reveniri, izbutește: subjugă un întins peisaj, care devine armonios, subtil; pe întreg domeniul său natura se desprinde de sălbăticie. Ajuns sexagenar transformă și blazonul familiei, introducând pe scut un labirint arboricol flancat de îngeri, în patima cărora căzuse. Motivul vegetal și auriții îngeri îl seduc o dată în plus pe Mateiu, acestea fiind și culorile lui heraldice, vert et jaune. Contele de Hoditz piere împreună cu veacul al XVIII-lea, la 84 de ani
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Dragoș Bucurenci Mărturisesc, în final, o idiosincrasie privată: nu mai suport să văd intelectuali aplaudînd frenetic politicieni. Sînt de acord să-i ajute, să lucreze pentru ei, să-i flancheze. Dar nu vreau să-i văd aplaudînd în turmă. O sa ziceți că așa e jocul („în doi, în trei, în cîte cîți vrei“), daca te hotărăști să intri în el. Poate. Dar există riscul, pentru jucători, să-și piardă libertatea
Labele poc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82674_a_83999]
-
urmașului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej nu avusese încă loc, iar la revoluția culturală nu se gândea nimeni. În celălalt capăt al Europei, la Paris, lumea este în fierbere. Urmele baricadelor studențești din timpul revoltei din mai 1968 se văd încă, Sartre, flancat de inevitabila Simone de Beauvoir, este un soi Che Guevara bătrânel și cu ochelari, care, între două drumuri la Café de la Flore, este vedeta media și eminența cenușie a tuturor revoltelor anti-sistem. Raymond Aron îi dă, în "Le Figaro" replici
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
Cazarma pompierilor voluntari din cartierul Iosefin, biserica, liceul și internatul ordinului piarist, Băile „Neptun“, Centrala electrică de pe Bega, Biserica ortodoxă română din Fabric, Casa Maghiară, Cazarma jandarmeriei din suburbia Elisabetin, complexul Clubului sportiv „Regatta“ etc. Piața centrală a Timișoarei este flancată de imobile ridicate de Székely László: palatele Dauerbach, Neuhausz, Széchenyi, Hilt, Camera de Comerț și Industrie. Memoria arhitectului Székely László va fi evocată vineri, 23 ianuarie, ora 15, la mormântul lui din cimitirul de pe Calea Șagului. I. S. din presa
Agenda2004-3-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281948_a_283277]
-
fi una posibilă sau poate chiar banală. în planul ontologic, unde omul este variabila cu permanență din primordii (aici infinitul nu își mai găsește locul), totul se complică. Mai ales dacă avem în vedere fie și numai structura emergentă, permanent flancată de versa tili tatea acestuia. ,,Fals!’’ mi-ar spune litera tura contemporană continentală, în special cea de tip anglosaxon sau cea de peste ocean. ,,Binele învinge răul! Chiar și atunci când, cantitativ, e cu lipsă de măsură!’’ Câți însă, dintre noi, mai
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
a.m.d. Principalele stațiuni sunt Băile Tușnad, Lacul Roșu, Borsec, Praid, Izvorul Mureșului. Stațiunea Băile Tușnad, cunoscută în trecut după numele „Mica Elveție“, se află pe malul râului Olt, la o distanță de 32 km de orașul Miercurea Ciuc, și este flancată de masivele Harghita și Bodoc. Clima, de tip subalpin, stimulativă și tonifiantă, precum și factorii naturali fac ca această stațiune să fie vizitată și pentru tratarea afecțiunilor sistemului nervos central, cardiovasculare, ale aparatului digestiv, endocrine, nutriționale, nevroze, stres etc. Apele minerale
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]