192 matches
-
le cheamă - alcătuiau, la o adică, o mică familie improvizată - erau funcționare, doctorițe sau asistente medicale, contabile și inginere, de cum porneam la drum se așezau la sfat nu înainte de a-și scoate andrelele și a se apuca de lucru (tricotau flanele, șosete, berete și mânuși de lână), de obicei tăifăsuiau despre întâmplări cu totul neinteresante legate de menajul în comun - acces la baie, la bucătărie - cu locatari jegoși, ignari, obraznici, sau despre succese obținute la cozile la carne, își împărtășeau rețete
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
a fost și moșul lui, Dumitru B....ă, fratele lui Sava. Vasile al lui Sava peste timp Dumitru era cu Agripina lui tânără și frumoasă, dar îmbrăcați ca vai de lume. Agripina avea un surtuc bărbătesc, iar pe dedesubt niște flanele rupte și vechi ca de când lumea și pământul, iar în loc de fustă era înfășurată cu o fașă de țol, vechi și murdar de parcă era de o sută de ani, iar în picioare avea opinci și niște obiele tot din țol de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sfârșit, la lumina zilei, la "partea umedă a mașinii" este celuloza, ca un fel de covor interminabil de iaurt. La "partea uscătoare" chiagul, ...acest covor de iaurt prinde treptat consistență, tăvălit, învârtit pe cilindrii dogoritori, stors, presat, rulat, zbicit pe flanele de lână moi, delicate... Apoi încleieri, apăsări, turtiri, calandrări, satinări, neteziri - o călcătorie neiertătoare a hârtiei - până la "netezimea în secunde". La urmă vine tiparul aplicând pe ea o sărutare pătimașă... O înjurătură. Un vers genial... Hârtia rabdă orice, - traducând în
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
sobă, familia cu copii a ocupat o masă, ținînd cu greu în brațe copiii adormiți, căutînd în același timp prin sacoșe să scoată de mîncare. Studenta și Lazăr s-au așezat la o masă, bătrîna cu andrelele a uitat de flanea și spune ceva bătrînului care aprobă continuu, Letiția stă cu fața spre sobă, să-și încălzească genunchii goi iar femeia cu guler alb s-a așezat într-un scaun, îndesîndu-și mai bine mănușile pe degetele desfăcute larg. Permiteți? întrebă actorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a mai tras un zero. „Femeia mea știe să lucreze lucruri de menaj, să facă prăjituri de tot neamul, bucate la mese mari.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să coase broderii artistice, coase flori, împletește, face flanele cu mașina sau cu mâna. Uite câte talente are femeia mea!“ Acela a mai tras un zero. La urmă a adăugat: „Femeia mea are frica lui Dumnezeu și este credincioasă!“ Acela a pus un unu înainte, după ce pusese șase zerouri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
că erau moștenire de la familia ei și el n-avea nici un drept asupra lor, că ăsta era un coate-goale când s-a măritat cu el, mânca la cantina studențească pe bonuri de la alții, că trăia din meditații și umbla cu flaneaua țârâită-n coate, jigărit. Ea e din familie bună, fiică de doctori cu școală veche, interbelică, fată educată, ăsta mai talpa țării, să-l fi văzut și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
naș, are niște pete de ceară lângă buzunarul de la piept, de la lumânare. Întâi pantalonii, în care-am băgat un cearșaf făcut sul și câteva prosoape murdare. I-am strâns cu un cordon de la capot, în loc de curea. În haină am îndesat flanele de-ale mele, le-am luat din cufărul din camera mare, le-am scuturat de pulberea albă. Am băgat rufe și-n mâneci, am încheiat nasturii. Nu știu ce să pun în loc de cap. Am găsit o căciulă cu urechi, rusească, dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să fie cu defect? Că-s ieftine, d-aia? Sunt pentru copii, de aia sunt mai ieftine, se justificase vânzătoarea, uite-te și mata, unde vezi vreun defect? Ei, na, îi replicase ea, că acum cumpăr eu pentru prima oară flanele pentru copii, ia pune-le matale în raft și păstrează-le sănătoasă, că eu nu cumpăr, ca pe urmă să se deșire pe ici pe colo la prima spălătură. Cum vrei, cucoană, mi-a răspuns ea înțepată, lasă că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu mazăre și-și tampona pe sub mustață cu bucăți de pâine buzele unsuroase după care le băga în gură. Să te duci tu, tu ai un ochi mai al naibii, imediat vezi care-i defectul, să vezi ce-i cu flanelele alea și să cumperi la copii dacă-s bune. Unde mai găsim noi așa chilipir? Unde să mă duc, măi, femeie, tu n-ai minte, ce, eu mă pricep la chestii de astea? -Ei, ba nu, te pricepi, te pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nicăieri și a început să i se gudure pe la picioare și să-i sară până la umăr pentru a-l săruta. De la fântâna din colțul ogrăzii și până la moară era o cale de cinci minute. Odată ajuns aici, și-a dezbrăcat flaneaua și s-a strecurat în marea roată pentru a o debloca, chipurile, din chingile gheții. Și a bătut meșterul cu securea în sloiul de gheață până către dimineață, și de sus, de la lătoc, apa îngheța la loc și îl țintuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
croite a unui lucrător-pietrar în plin efort: un om, o roată, o unealtă un bloc de gheață. La revărsatul zorilor l-au găsit numaidecât doi dintre feciorii lui, unchiașii mei Nicolai și Gheorghe, cu ajutorul lui Ursu care scâncea dureros pe flaneaua de lână rămasă pe zăpadă. Abia l-au deslușit în roata morii: stană de gheață a ajuns bunicul, ca Dochia din vechime cu oile ei. Dar ce-a avut conu' Manole că ne-a părăsit așa, deodată? a întrebat părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la Chelsea și va avea un nou coleg, pe Cesc Fabregas"(Luiz a semnat cu PSG) "Marcelo, autorul moral al autogolului" "Oscar merită un Oscar" Sorin Hobana, Franța - Honduras 3-0 "Cabaye a ieșit din teren și și-a tras o flanea" Se aud OLA-uri în tribune" "Și-acum Matuidi face 3-0" (trec 10 secunde, fotbaliștii nu se bucură) "Să revedem reușita... Nu, nu, nu este gol!" "După această partidă, urmează Argentina - Bosnia, de la ora 22:00... Mă scuzați, de la ora
CM 2014: TOP PERLE ale comentatorilor TVR în timpul meciurilor by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73925_a_75250]
-
e, de-aia merge așa dezbrăcat pe ninsoare, explic eu, doct. |sta nu zicea nimic, dar să-l fi văzut cum îi intrase zăpada în pantofiori și cum îi smulgea viscolul parpalacul de pe el! I-am împrumutat până la urmă o flanea de la mine, să nu decedeze de ftizie marele poet.” (pp. 75 - 76) De data aceasta, problema lui e alta. Se-ndrăgostește de Iustina, una din profesoarele care însoțesc grupul. Nu-i vorbă, jună, frumoasă, agreabilă. Dar în același timp, măritată
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
pentru sudare sau tăiere cu gaze (vizor). 64. Filtre de sticlă pentru sudare electrică (plăci). 65. Filtre de sticlă pentru protecția la cuptoare (plăci și vizoare cobalt). 66. Filtre pentru măști de gaze. 67. Filtre pentru măști contra prafului. 68. Flanele și indispensabili flanelați. 69. Galoși electroizolanți (pentru tensiuni pînă la 1000 V). 70. Genunchere. 71. Ghetre sau jambiere de piele, azbest, prelata sau material plastic. 72. Gluga din azbest, din prelata sau din material plastic. 73. Haină din foaie de
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
dar cam obtuz în ton; Din cînd în cînd chiar caraghios — Aproape, uneori, Bufon. Îmbătrînesc... îmbătrînesc... Manșetele nădragilor va trebui să-mi răsucesc. Voi îndrăzni să mușc din piersică? Să-mi fac în păr cărare? Voi purta nădragi albi de flanea, voi hoinări pe țărm la mare. Am auzit sirenele cîntîndu-și una alteia în depărtare. Nu cred nicicum că-mi vor cînta și mie. Le-am văzut călărind talazurile înspre largul mării Cu părul alb al valurilor pe spate pieptănat, Cînd
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]
-
activitățile de lucru manual, pentru confecționat ciorapi și mănuși pentru soldați. La Căminul Cultural, unde era președinte D. Arbureanu, s-au colectat 1063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se trimiteau obiecte de îmbrăcăminte și de la Legiunea de Jandarmi Bacău și prin Cercul de recrutare. După terminarea războiului, școala și slujitorii ei s-au confruntat cu alte provocări, cu sarcini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bine gândite și complete. Le-am dictat: „Mi-am învățat lecțiile și n-am nici o grijă”. În general scriu corect și cunoscă întrebuințarea semnelor de punctuație. Au cântat frumosă câteva cântece. Cu elevii clasei a IV-a s-au lucrat flanele, mănuși și ciorapi pentru concentrați, din care s-a trimisă o parte iar restul din care sunt deja gata, urmează a se trimite. Dna învățătoare este secretară a Căminului Cultural din localitate, care are o frumoasă activitate. Conduce și corul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se prezint curați, sănătoși și vioi. Dl învățător Arbureanu este președintele Căminului Cultural din localitate. A colectat pentru ajutorul de iarnă 1.063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru răniți 22 flanele, 14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru răniți 22 flanele, 14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9 flanele și 9 perechi de ciorapi. Dl director Arbureanu a fost ajutat în această activitate de toți colegii. La această școală este Cooperativă școlară și cantină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9 flanele și 9 perechi de ciorapi. Dl director Arbureanu a fost ajutat în această activitate de toți colegii. La această școală este Cooperativă școlară și cantină. De asemenea, școala are cor bisericescă pe două voci, din elevi și adulți. Notez activitatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din joacă, vullpea a tot tras de ea până a ajuns o zdreanță! Ne întoarcem tăcuți către casă. Corinei îi dădură lacrimile în ochi din cauza mănușei pierdute. - Vezi, Corina, așa se întâmplă când nu ai grijă de lucrurile tale! Nici flaneaua ta cea caldă nu ai luat-o de acasă!... - De ce mă faci pe mine vinovată? Nu era datoria ta să ai grijă de mine? - E adevărat, totuși, acum ești o fată destul de mare, ești școlăriță, trebuie să te înveți să
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
vântul rece bate de 24 de ore, vai de bieții oameni din linia întâi care au numai mantaua și foaia de cort. Strig în toate părțile să-mi trimită ceva din efectele de iarnă. Pentru moment ași avea nevoie de flanele și pături, dar nu primesc nici o satisfacție, nici de la Armată, nici de la Marele Cartier General. [...] Ministerul de război a găsit cu cale să adopte pentru trupă chiloți în locul izmenelor lungi de pânză care acopereau gleznele. Ministerul a făcut această substituire
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
de la femeie, i-am mulțumit și i-am lăsat ca amintire fotografia mea, făcută cu mai mulți camarazi lângă Don. Începuse un viscol nenorocit și eu trebuia să merg numai pe câmp. Îmi uscasem hainele, femeia îmi mai dăduse niște flanele vechi și ciorapi de lână să mă oblojesc la picioare. Îmi pusesem mantaua în cap, mă îmbrobodisem cu niște cârpe să-mi protejez fața care săgeta de durere la bătăile crivățului și am mers așa până în marginea unui sat unde
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
pe cineva,ori să faci cu mâna la mașini să te ia.Ambii sunt considerați contravenienți.Și eu care am luat pe atâta lume,fără să mi se întâmple nimic, iată-mă așteptând aici,neputiincios... Norocul că eram îmbrăcatcu două flanele pe mine,dar cu vântul ăsta pătrunzător,mă simțeam cafără ele.Nu mă mai pot opri din tremurat și după o oră de încercări nereușite,mă retrag pe coridorul dintre toalete, singurul refugiu existent aici.Încăperea,prevăzutăcu două uși rabatabile
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
îndesară mai tare cușmele de miel pe cap, își puseseră pe spinare câte un cojoc de oaie, gros și călduros. Nu după mult timp, luându-se cu munca, vor năduși, își vor da jos cojoacele și vor munci doar în flanele groase, țărănești, de lână, ca la munte. Mai greu era pentru pădurarul satului. Acum, după ce căzură zăpezile, oamenii din sat văzură că zăpada s-a mai așezat pe drum și că e rost de adus lemne din pădure. Pădurarul Niculescu
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]