115 matches
-
și, fiind „invizibilă“, avea destule asemenea șanse). Cât de lipsit de farmec era acest om corpolent, greoi, indiferent față de Hattie, neatent din egoism, preocupat întotdeauna de comoditatea lui și complet nepăsător în ce privește comoditatea celorlalți. Cât de urât era, gras și fleșcăit, cu gura umedă și dinții galbeni, fierăstruiți (înainte de a-și fi pus dinții falși, comentați de George). Capul mare și nasul mare, coroiat, îl făceau să arate ca o imensă păpușă grotescă, de carnava. Mișcările lui erau lipsite de grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mânecile cămășii. Filozoful respira foarte încet, cu un ușor horcăit. De astă-dată își păstrase dantura între gingii, astfel încât bărbia și gura nu-i mai erau prăbușite. Fața adormită i se părea lui George uriașă și nesimțitoare, un morman de hălci fleșcăite, zbârcite, spongioase și poroase, bătrâne, ca resturile de piei și de zgârciuri ce nu pot fi gătite și se aruncă la gunoi, sau ca un maldăr de plante moarte, putrezite, lipsite de lumină. Ochii erau pieriți pe sub glugile crețe ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ministru. Și, Încet-Încet, ajunsese să-l creadă lumea. Devenise de acum o instituție - deși nimeni nu Înțelegea pe ce se baza puterea lui. Iar cu președintele juca tenis cu adevărat: cei doi, parteneri de dublu, cu pantalonași albi și mușchi fleșcăiți, fotografiați pe terenul de tenis al vilei din Capri a președintelui, ajunseseră pe paginile lucioase ale revistelor ce se adresau bărbaților cu pretenții În lumea afacerilor - așa cum apar acei actori, industriași sau politicieni care se strecoară aproape pe furiș Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
răi dintre napolitani, așa, ca Maradona, oameni fără chef de muncă. Din salonul alăturat, țipete excitate se apropiau amenințător. O hoardă de copii se Împrăștie prin sală. Îl fugăreau pe unul dintre clovni - cel mai mititel, cu nasul mare și fleșcăit și cu trompeta În mână. Apoi descoperiră un bilețel strecurat Într-o coloană și Își continuară vânătoarea de comori În jos pe scări. Maja Își dori ca animatorii să fi socotit bine numărul invitaților, astfel Încât să găsească surprize pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de fapt, asta e salvarea, mă gîndesc. Mă transpun pentru o clipă, urmărindu-i mîinile pe care pielea are o elasticitate specială, pentru că e un pic mai multă decît ar trebui să fie, face pe monturi un fel de flori fleșcăite, cafenii; și o angoasă Îmi țipă În cap. Cum o fi să te trezești prins Într-o mașinărie care s-a consumat, i se lăbărțează caroseria, nu mai e bună? Cum o fi să te uiți la tine și să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cucerindu-ne țara, nemții erau blonzi și obosiți, murdari de noroi până în urechi, până în lumina ochilor. Căscau spre flăcările uriașe, care mistuiau la orizont rafinăriile, niște ochi mirați, albaștri și umflați de nesomn. De pe tocurile bocancilor, li se scurgea noroiul fleșcăit. Zile și nopți au ars rafinăriile. (G. Bogza, 1968, p. 50) Reportajul de fapt divers Nelegat strict de actualitate, faptul divers desemnează o întâmplare ciudată, uimitoare. (5) De dimensiuni medii (2-3 file), textul impune o scriitură alertă, nu neapărat senzaționalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
față mănușile de cauciuc. Dar oamenii înveseliți strigă deja în cor: Mariedl asta o face și fără, Mariedl asta face și fără... Și numai ce se apleacă Mariedl adânc înăuntru, că e în stare de așa ceva, Mariedl asta. Hîrtia igienică fleșcăită a dat-o deja la o parte și scaunele ceva mai moi, că numai ce simte ceva mai tare... ca o sticlă, așa-și închipuie ea, și, hopa, o scoate la lumina zilei. Și iar se scurge closetul bolborosind, și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
După autoarea moscovită, Penelopa, la reîntoarcerea lui Ulise, care s-a învârtit „decenii de-a rândul prin Mediterana, jefuind relicve sacre, seducând vrăjitoare, regine și servitoare ale acestora” (idem, 6), nu era decât o „o naivă mincinoasă îmbătrânită”, cu „sânii fleșcăiți și nerâvniți”, cu „degetele subțiri umflate la încheieturi din cauza artritei”, care își pierduse „în lacrimi culoarea ochilor ei vii din tinerețe” (ibidem). Parodia Ludmilei Ulițkaia ne conduce la concluzia că Ulise, „renumit pentru ’iscusitele-i născociri’, a obținut tot ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la depărtarea brațului întins, cuprinzându-i umărul cu o mână, în timp ce cu cealaltă mișcam lumânarea astfel încât să-i lumineze fața. Ochii îi erau adânc îngropați în straturi de riduri, pleoapele îi erau cafenii, ruginite, de parcă ar fi fost pătate, obrajii fleșcăiți și moi își pierduseră rotunjimea și aveau o culoare vag rozalie, poate din cauza pudrei aplicate în grabă. Părul scurt, cărunt, ondulat, era uscat și părea tocit, desigur în urma atâtor ani și ani de folosire a unor coafeze nepricepute. Depășise faza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gândesc la altceva. Când îi pun să curețe cartofi, să spele varză - pare că le dau o utilizare. Cum arată un astfel de specimen e bine de știut. Așa ca reptila asta, că tot o am lângă mine. Cu carnea fleșcăită, ceva intermediar între țesut muscular și adipos. Grăsime și carne care se întrepătrund, cocoșat, ochi blegi și transpirați. Uite că ochii pot foarte bine să fie transpirați. Și specimenul se remarcă prin aceea că poate vegeta oricât, fără să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ar fi trebuit să v-o spun mai întâi. 25. Albastru de Bucșoiu În București, în diminețile calde, aerul capătă consistență. Îl simți cum te mânjește, cum se întinde pe tine ca o eczemă. Aceeași senzație de vâscozitate, de ceafă fleșcăită. Să adăugăm la asta căldura de la caloriferul care înăbușă, sufocă pereții, plus un întreg arsenal de obiecte prăfuite, vechi, pe care Rodica le-a depozitat în camera mea deja nădușită. Înghesuiala din camera mea, aerul infectat, obiecte care se sufocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ambele mâini pentru a îndepărta durerea groaznică ce-mi străbătea degetele, încât nu le mai puteam controla; nu mai executau comenzile primite și stăteau îndoite și chircite parcă ar fi avut intenția să facă semnul sfintei cruci, dar acum rămăseseră fleșcăite și inerte asemenea unui organ scos din circuitul vital ori asemenea puiului neascultător de prepeliță mort de frig. Se clatină într-o parte și într-alta și pică mort cu degetele ghearei împreunate ca pentru închinăciune." (I.A. Brătescu-Voinești) După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
examinându-ne fețele înghețate și înspăimântate. Deodată s-a luminat la chip, s-a dat un pas înapoi lovindu-și cu bastonul cauciucat tureatca cizmei bine lustruite. Un zâmbet nătâng îi apăruse pe fața lui buhăită prelungindu-se până la gușa fleșcăită, tolănită indecent pe cravata cu buline purpurii. Era fericit! Da! Își adusese aminte. Era o performanță deosebită pentru cutia lui craniană. Uf! Gândindu-se atât de intens, obosise, iar acum râuri de transpirație șiroiau din corpul lui de formă pătrată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
veterani. Singura lui inepție frapantă este că (mai ales în prologul plasat în prezent, cînd o echipă de televiziune face un reportaj despre sat) își pune personajele să rîdă în cor la cea mai insignifiantă provocare : face unul o semiglumiță fleșcăită (de exemplu, cum că la țară WC urile ecologice sînt peste tot) și în secunda următoare se țin cu toții de burtă, ca o gașcă de extratereștri încercînd să se dea drept o gașcă de pămînteni care fac caterincă. Ilaritatea asta
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Era din nou liber, iar sub el Giulia butona telecomanda televizorului. La picioarele ei se vedea o mogâldeață. Zogru s-a uitat mai bine și în prima clipă a crezut că murise: dedesubtul lui era tot el, prăbușit, cu aripile fleșcăite, ca niște urechi imense. Apoi corpul de pe podea a ridicat fruntea și și-a scuturat aripioarele. Avea fața ca o picătură de apă în care era închis chipul luminos al Giuliei. Zogru continua să privească fără să se miște. Giulia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
peștele mistic &femeia lui iov, biblia belgrad eu și moara lui take, ierusalim, sunt adevărate spectacole de ingeniozitate poetică, savuroase în tragicomedia lor burlescă: „în cadru la aceeași masă de lemn/ cu flori de câmp într-o cană/ sub umbrela fleșcăită a postmodernității divinul/ carl gustav scrie cum scrie./ în absența stăpânului dus cu prietenii/ își permite stranii licențe, mistificarea/ grosolană a realității,/ practică delațiunea/ cum că// până și-un cocoș de tablă ciuguli petală cu petală/ din păhăruțul meu roza
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
a vorbelor în doi peri și a glumelor fără perdea; frumoșii ani ai informatorilor și securiștilor, cu microfoane plantate peste tot și telefoane ascultate cu metodă, cu ședințe de Partid și traiectorii "profesionale" parcurse pe vectorul unei ideologii tot mai fleșcăite. Pe acest fundal socio-politic, frenezia combinatorie a celor din boema artistică echivalează cu o eliberare (individuală, în cuplu și... în colectiv), o smulgere din mlaștina clișeelor și prefabricatelor de morală proletară. Socialismul real, ușor de recunoscut pe întreg conturul romanului
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
unde să-l plaseze. Era ceva în el care nu ținea nici de servitori, nici de moșieri, nici de nobili. Capul cu fruntea bombată și nasul acvilin era frumos, dar bărbia era teșită. Ochii îi scânteiau, dar buzele îi atârnau fleșcăite, lăsând să i se scurgă balele. Totuși expresia feței, în ansamblu, te intriga. Nu avea nimic din liniștita și impunătoarea stăpânire de sine care face ca fețele nobililor să fie atât de atrăgătoare, dar nu avea nimic nici din servilismul
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
învățați pe vremea când purtam cravata roșie de pionieri unii dintre noi își duc mâna la piept ca americanii ca să-și domolească bătăile inimii să mascheze revărsările burții ghiftuite de bere sau pur și simplu ca să arate gușilor duble sânilor fleșcăiți că ei își iubesc mai mult decât alții țara adusă la sapă de lemn ascultăm imnul în timp ce ne spălăm cu apă rece la robinetul din fabrica pusă acum pe chituci ascultăm muzica solemnă ca și când am fi la înmormântarea unui om
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
țigări și îi spusese că, de-acum încolo, era fumător. Și așa, Tom se apucase de fumat. Dar fără să îl însoțească de mersul la sală. Vreo două luni mai târziu, JJ îl văzuse pe C-SPAN tușind, palid și fleșcăit, iar pentru Tom acesta fusese începutul sfârșitului. De aceea, Nick își îngrijea sănătatea: jogging, greutăți și, din când în când, câte un salon de bronzat, unde stătea într-un aparat care arăta ca și cum ar fi fost proiectat să prăjească uriașe
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
dubiului. Ce faceți când vă dați seama că ați greșit, într-un fel sau altul? Vă e greu să o recunoașteți? De pildă, ați scris mai demult un articol memorabil despre Dumitru țepeneag, pe care îl echivalați cu "o iudă fleșcăită". Mai sunteți de acord cu portretul-caricatură realizat atunci? - E foarte simplu. Când am dubii, nu scriu. Nevoia de a scrie în ziar nu apare în fața nuanțelor, ci a flagranțelor. Cât privește persoana acestui domn țepeneag, nu m-a preocupat deloc
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ziar nu apare în fața nuanțelor, ci a flagranțelor. Cât privește persoana acestui domn țepeneag, nu m-a preocupat deloc înainte de acel articol și nici după. Atunci, în emisiunea televizată care a declanșat scandalul, dl. țepeneag (sau Tsepeneag?) era o iudă fleșcăită și nimic altceva. - Dincolo de cărțile de "ficțiuni speculative" și de Vremea Mânzului Sec, scrisul Dvs. e profund impregnat de realitatea zilei (socială, politică, economică etc.). Nu credeți că există un risc în această "întrețesere" cu momente și personaje trecătoare, perisabile
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de castratti, miorlăind moleșit. Pe cît de meticulos acționează sau mai bine zis secționează bărbierul în hardughia lui de pe Fleet Street unde patiseria care devine restaurant în toată regula duduie de mușterii canibali fără s-o știe, pe atît de fleșcăită este povestea de dragoste dintre junele inocent și tînăra melancolică de la fereastră. Ceva este în neregulă aici, Sweeny pare mai preocupat să-l radă fin pe judecătorul Turpin decît să-și recupereze fiica. De la un punct încolo, regizorul pare decis
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
învrednicit să găsească un pahar de «ber’rece»! (o înjurătură, la adresa nemților ca entitate națională). Dar ce să faci, rece, caldă, alta nu e; asta este; datoria ne calcă s-o bem ș-așa; și tragem - și tutun. Suntem cam fleșcăiți, probabil de căldură, cu toate că e destul de răcoare... Deodată, miroase strașnic a ars. S-a aprins vagonul! zic eu îngrozit. 83 de kilometri pe oră! carbonizat în goana rapidului! departe de patrie, de familie! Maica mea!!!...» Ce e?... Arde fața de
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
de la gît, care prinsese crustă. Doctorii afirmau că se vindeca rapid, dar el simțea că ar putea să vîre un bețișor în rană și să-l scoată pe partea cealaltă, fără să întîmpine mai multă rezistență decît la un dovleac fleșcăit. Dar pe stradă, cînd s-a dus să pună scrisoarea la cutie, și apoi pe drumul de întoarcere la spital, picioarele lui s-au dovedit surprinzător de robuste și de docile. După masa de seară, Inman și-a verificat pachetele
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]