169 matches
-
rapid,uneori în contexte irelevante. Prieteni nu sunt cei cu care ne întâlnim câteodată la sfârșit de săptămână ,la un pahar de vorbe,sau întâmplător pe stradă și ne așezăm la o măsuță ,comandând o ceașcă de cafea.Ce vorbim...flecăreli!Schimbăm păreri despre ,,sport'',aruncăm câteva glume''și ne spunem:pe curând la o șuietă! 3 Suflete-pereche pot fi probabil și niște prieteni peste timp,dincolo de orice interes,decât pura prietenie și ajutorul în privința progresului spiritual. Cunosc deaproape doi prieteni
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1440321839.html [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
mai convenabilă, pentru a primi darul pe care bătrânul i-l promitea mereu și se ținea nici vorbă de cuvânt. Și dintr-o dată vocea stenică și domoală ce răzbătea către ea, împinsă și de un efort abia trădat, își reluă flecăreala cu o undă ușor timidă sau mai curând de neputință: - Cum ziceam, începu bunicul să-și desfete nepoțica cu o voce aparent liniștită, din care căznea să zgornească orice urmă de preget, erau două împărății mari cârmuite de doi crai
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-ai locului, ce-și rețin cu greutate patima limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la apusul soarelui - când n-are mărul cocean și omu-i amărăștean - îi înteții dintr-odată mierea cuvintelor și se puse așa pe șagă, cu năsălie : - Vere Niță, prea proptii bre, până târziu în noapte, lustruind masa crâșmei lui Dragomir
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
spusă, încercăm să pătrundem acolo, în ea, să ne luăm de undeva, să ne deslușim, să ne înțelegem, punându-ne drept cârmă, sensul vieții. Sensul și perspectiva, pe un fundament ce ar trebui să fie omul. La general vorbind, toată flecăreala de mai înainte se poate reduce la un singur cuvânt: ontologie sau, mai pe înțelesul tuturor, povestea firească a omului, și, într-o oarecare măsură, a umanității sale. Aceasta ar trebui să fie marea noastră poveste! În caz particular, când
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
la un moment dat, toate scaunele sunt ocupate, Lizet aduce tratațiile cuvenite și, trebuie să recunosc are mult stil și rafinament pe această direcție așa că, foarte repede oamenii devin volubili deși, în parte, nu se cunoscuseră până atunci. Pentru început flecăreala lipsită de orice profunzime, o chestiune devenită model de conversație de bon ton, apoi micile bârfe pe subiecte comune, iar când să înceapă amorțeala, gazda intră în problemă punând în discuție ce a văzut ea în ultima călătorie pe care
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1485967342.html [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
măsură este timpul...!!!???”. Prea vocal și garnisindu-și discursul cu ingrediente cu invocări lăcrămoase și paternaliste obținea adesea efectul scontat, alăturând masei de nemulțumiți (puțini în sală și aflați întâmplător p-acolo) și câțiva simpatizanți hotărâți s-o rupă cu flecăreala nerostuită și demagogică... și oratorul, simțind cumpăna celor din urmă apela la alte subterfugii, se făcea luntre și punte pentru a fi devotat propagandei de partid. Simulând devoțiunea personificată față de propaganda de partid (ea te ridică, tot ea te coboară
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
Pentru dialoguri asemănătoare, unde nu se comunică nimic, dar se lasă impresia de promptitudine și profesionalism, telefonul trebuie pus la încărcat de cu seara, pentru ca la șapte dimineața, mirați că-și scoală amicii din somn, oamenii să-și poată începe flecărelile obositoare, despre ce-au făcut ieri și ce vor urma să facă astăzi. Un telefon moca aș fi putut obține și altfel, nu acceptând musai un abonament. Câțiva ani am trăit în casa socrilor. Ea era administratorul blocului. Post cu
Omul fără niciun mobil by https://republica.ro/omul-fara-niciun-mobil [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]
-
într-o stare de relaxare și de aceea evita - afișând de obicei o expresie impenetrabilă - insistența oricărei priviri ce ar fi dorit să i se facă observată și astfel să o incite la vorbă. Uneori mai asculta pentru puțin timp flecăreala celorlalți și apoi plictisită, se retrăgea pe propriile tărâmuri, devenind imună la tot ce i-ar fi putut consuma inutil energia, pe care aproape fiecare zi petrecută pe acest tărâm pe care se născuse, i-o devora cu o incredibilă
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Filmul_noptii_inca_nesfarsite_tania_nicolescu_1358366018.html [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
fapte ce cred c-ai vrea să știi, grăiește ponderat respinsul T. -Îmi ceri să zăbovesc în preajma ta? Cu bună știință să irosesc din timpul meu? Să fi uitat că il tempo è denaro? La ce-aș pleca urechea la flecăreli? Parole, parole... Și c-un râs neașteptat, sardonic plimbărețul încheie refuzul. După un scurt răgaz, cât îi trebuise pentru reîncărcare, T. reia : -Știu, am absentat din viața ta... -Nu pot să mă exprim la fel! Cum de amantă ți-a
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
așa, ar putea fi o insulă mare, cât un continent!) că este zadarnică! „Fericirea, este în noi înșine! Ne locuiește și îi suntem locuitori, atâta timp cât suntem acasă, adică unde ne-am născut, în România! Spunea Adrian Păunescu în „Manual de flecăreală metafizică”: „Am cea mai bună părere despre Japonia/ Dar vreau să mă duc la mine la Bârca”! Parafrazând, „mi-e dragă Australia, Sidney-ul, orașul în care locuiesc, dar mi-e dor de Huedinul natal, de Oradea copilăriei, adolescenței mele, de
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
ochiul nu poate privi și urechea refuză să mai audă. Astăzi mi-am amintit că nu știu mulți oameni care se pricep să asiste la agonia din anticamera morții. Acolo temeliile sunt prea firave ca să te avânți vitejește cu bocancii flecărelii sau cu lozinci prefabricate. Sau cu îndestularea binecuvântării invocate în vremuri mai bune. Astăzi am aflat că niciunul dintre răspunsurile plămădite în trecut n-a rezistat fără corecții următoarei peregrinari prin agonia altuia. Astăzi am știut că e ușor să
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
și confiscat în forma prozaică a scrisului poartă în chip vădit semnul istoriei, dar nu are totodată și încetineala acesteia. Oralitatea e însă vie, e comunicare și lucrare deopotrivă, așadar întemeiază. Petre Țuțea: o personalitate complexă la care până și flecăreala cum o numeau unii, devenea spectacol de idei, sofisme, ca și la anticul din porticele Atenei. Geniu oral, Socrate nu și-a îngăduit să scrie până la moarte pentru că-l avea urmaș pe Platon. Exponent, și el de geniu al oralității
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
un filon de soi eram cu tine cititorule, noi amândoi și'jde mii care se luau după noi trăgeam la jug căruța din noroi cu cea și hăis pân-la vremea d-apoi era unde trăiam o mare viermuială și silă, flecăreală și ciubucăreală cu parcă și dacă pe o mare băltoacă și noi în ditamai arcă să ne salvăm trăgând-o din greu mereu pe uscat c-a s-ajungem tot de unde-am plecat ce mai chichirez să supraviețuim dacă la
PARODIE LA O (DE)CĂDERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Parodie_la_o_de_cadere_.html [Corola-blog/BlogPost/359580_a_360909]
-
așa, ar putea fi o insulă mare, cât un continent!) că este zadarnică! Fericirea, este în noi înșine! Ne locuiește și îi suntem locuitori, atâta timp cât suntem acasă, adică unde ne-am născut, în România! Spunea Adrian Păunescu în „Manual de flecăreală metafizică”: „Am cea mai bună părere despre Japonia/ Dar vreau să mă duc la mine la Bârca” ! Parafrazând, „mi-e dragă Australia, Sidney-ul, orașul în care locuiesc, dar mi-e dor de Huedinul natal, de Oradea copilăriei, adolescenței mele, de
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
pe 16 noiembrie, în turul 2? O completare azi ar fi cu expresia „dacă nu foloseai telefonul mobil, nu erai ascultat (de SRI) și nu erai învinuit (de DNA)”! 12. Vorbe de clacă Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală". Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă (la mine se numea „hopșe”). Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_nitu_1417693709.html [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
prea des, prearapid, uneori în contexte irelevante. Prieteni nu sunt cei cu care ne întâlnim câteodată la sfârșit desăptămână ,la un pahar de vorbe, sau întâmplător pe stradă și ne așezămla o măsuță ,comandând o ceașcă de cafea. Ce vorbim...flecăreli!Schimbăm păreri despre ,,sport'', aruncăm câteva glume'' și ne spunem: pecurând la o șuietă! 3Suflete-pereche pot fi probabil și niște prieteni peste timp, dincolo deorice interes, decât pura prietenie și ajutorul în privința progresului spiritual.Cunosc deaproape doi prieteni adevărați. Doi
PRIETENIA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1455556886.html [Corola-blog/BlogPost/371819_a_373148]
-
de rușine decât cel care se amuză pe seama altora...”, cu alte cuvinte individul este considerat un flecar și guraliv, care jignește, vorbește necugetat, prostește. Unui astfel de om îi place clevetirea, ironia, vorba rea, bârfa și defăimarea. Se spune că flecăreala este o patimă cumplită, un rău ce nu poate fi stăpânit. Flecarii, bârfitorii și oamenii ironici sunt răutăcioși. Se mai spune că omul flecar, cel care vorbește mult și uneori când nu trebuie sau ce nu trebuie, incită la minciună
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1470256412.html [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
despre o știință care ar fi apărut pe meleagurile noastre mioritice și care analiza concepția miticilor (persoane superficiale și neserioase) în legătură cu morala, politica și societatea. Dramaturgul Ion Luca Caragiale a analizat prin metode literare această concepție, a notat noțiunile cheie: flecăreala, lichelismul, ticăloșia, perfidia, înșelăciunea, aflarea în treabă, megalomania. Mă întreb: cât de mult s-a schimbat viziunea lui I.L. Caragiale în zilele noastre? Oare vrem să fim continuatori perseverenți ai acelor vremi? Ar fi trist! COMPORTAMÉNTUL este modul în care
CARACTERUL ŞI COMPORTAMENTUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1399855553.html [Corola-blog/BlogPost/350724_a_352053]
-
chip vădit semnul istoriei, însă nu are totodată și încetineala acesteia. Oralitatea este însă vie, este comunicare ce duce la cuminecare (împărtășire din cuvânt) și comuniune și lucrare deopotrivă, așadar întemeiază. Petre Țuțea: o personalitate complexă la care până și flecăreala cum o numeau unii, devenea spectacol de idei, sofisme, ca și la anticul din porticele Atenei. Geniu oral, Socrate nu și-a îngăduit să scrie până la moarte pentru că-l avea urmaș pe Platon. Exponent, și el de geniu al oralității
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
în bucăți . Un alt consilier de la curtea Qin, un învățat rătăcitor, pleda prostește pentru idealurile confucianiste de virtute a domnitorilor și moralitate a guvernării. Enervat, conducătorul a hotărât să fie pedepsit prin castrare, spunând: , Dacă ar fi să mă supun flecărelilor încrezutului ăstuia, am fi anihilați complet de alte regate războinice”. Vinovatul a primit rolul de eunuc la palat, în vreme ce domnitorul și-a continuat planurile de a ,strânge China ca pe o pătură.” Timp de 2000 de ani a existat o
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
modurile în care femeilor li se neagă dreptul și posibilitatea de a se exprima liber. Desigur, nu este vorba de deprivarea femeilor de orice posibilitatea de a folosi limba, ci de faptul că genurile lingvistice asociate de obicei femeilor (bârfa, flecăreala, scrisorile, jurnalele) sunt uzuri ale limbii care țin aproape exclusiv de sfera privată (spațiul familial, comunitățile mici, etc). În domeniul public al culturii oficiale acest tip de genuri lingvistice sunt devaloziate și dezavuate. Pe de altă parte, femeilor le este
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
col. 1-7; Jocuri de apă, 15, nr. 804, 8 mai 1936, p. 1, col. 7 și p. 2, col. 1-4 și A fost odată..., 19, nr. 910, 15 mai 1938, p. 7, col. 14 și p. 8, col. 2-3. 5. Flecăreli, cancanuri, bârfe. 6. Constantin Stere - În preajma revoluției. Volumul VI. Ciubăreștii. București, Editura Adevărul, 1935.
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
în jurul unei conjecturi, ci o demonstrație care se reazimă pe o nezdruncinată documentare. Vreau să lămuresc pe români, din exil și din țară, care sunt datele problemelor internaționale. Mă uimește sfânta ignoranță a românilor, mai ales când în conversație aduc flecăreala de cafenea. Cred că va putea apare la sfârșitul lui septembrie și o vei primi. Sper că Asociația „România" va îngădui să se trimită cărți din exil, măcar celor ce au semnat manifestul. La sfârșitul lui iulie vei primi o
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
Ieromonahului Gabriel Bunge, Akedia. Plictiseală și terapia ei după avva Evagrie Ponticul sau sufletul în lupta cu demonul amiezii, sub îngrijirea și traducerea competențe că întotdeauna ale diaconului Ioan I. Ică jr. și un ciudat volum, la limita (precară) dintre flecăreala ieftină și speculație ingenioasă, semnat de doi autori francezi, Jacques Cain și Brigitte Anselme, Ieri dimineață luna a dispărut. Scurt tratat de dezvrăjire, tradus (prost, aș spune, dar fără posibilitatea de a avea certitudinea că nu mă înșel, neavînd la
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
și acum a făcut și Pactul cel Mare. Brusc, Îl ia cu amețeală. Diavolul stă tolănit pe acoperișul catedralei, trăgînd chiulul de la o reuniune „importantă“. În ultimul timp numărul Întîlnirilor demonice a crescut neplăcut de mult și nu poate suferi flecăreala diavolilor cu gură mare, care se bagă În vorbă neîntrebați și care fac mare caz din orice. Internetul? Cui ce-i pasă? El a avut Internet de la Începuturile timpului și nu-l supără absolut de loc că Îl folosesc acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]