96 matches
-
nebunie imagini doar imagini fugoase aproximative inconsistente un bărbat în etate îmbrăcat în negru ferit de asaltul mulțimii zăbovește pe un scaun de piatră la umbra unui zid ros de sarea mării privind abstras spre nicăieri și în vreme ce tonții și flecarii se lasă seduși de murmurul mării și surâsul soarelui di n Golfo dei Poeti el pare sedus de freamătul pur al rostirii dincolo de liniștea spartă de cuvintele rostite în toate idiomurile limbile și dialectele pământului el contemplă nestingherit albul tăcerii
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
Ovidiu Genaru Inocenți și flecari Inocenți și flecari genuini bufoni paranoici nesupuși și crepusculari egoiști vanitoși eretici Adică noi noi poeții balastul ar trebui să ne ardem singuri pe rug Maica noastră cea bună măicuța mileniului trei patria ne dă o mână de ajutor deja ne pregătește chibritul
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
vedea ca și cum ar fi noi, lucrurile vechi și cunoscute, văzute și revăzute, la a fi primul, unicul, autoritarul care vede ceva ne-mai-văzut, cu orice preț, prin orice mijloc. De la miezul faptului artistic la, vorba lui A.Rodin, "un cuvânt de flecar și de ignorant care a pierdut destui elevi și artiști". De la a căuta să afirmăm lucruri extraordinare, simțite și judecate, la a emite blocuri de prejudecăți, în mare parte premeditate, suită de accidente menite să demoralizeze confortul facil, la un
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
persoană, se auzi clar o voce bine timbrată, cu un accent de epocă, răsunând ca în Scoica unei scene uriașe: ... Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții/ încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații/ Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații. Glasul romantic cu ochi de foc și cu plete bogate al înseși Literaturii române... * Marele jurist ascultase cu fruntea în jos până la sfârșit. Apoi, ridicându-și-l, mă privi
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
asupra caracterului ei demitizant. De aici până la folosirea întregului arsenal conceptual al ironiei n-a mai fost decât un pas: (auto)persiflare, cinism, sarcasm, burlesc, zeflemea, bufonerie... Predispoziția pentru o astfel de interpretare a condus la viziunea unui poet umorist, flecar, spirit relativist muntean care ar face o poezie ludică, parodică, în fine, antilirică. O parte din comentatori au trecut însă și dincolo de aparențe. Chiar G. Călinescu credea că "temele poemelor sale sunt de categoria sublimului și a tragicului", Negoițescu vedea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
alții. Erau inși mai în vîrstă, nu prea bine îmbrăcați. Și toți păreau corciți cu arabii, - maurii, - o anume expresie, cruntă, o lipsă de comunicabilitate. Vizibilă în priviri. Ceva ca o conspirație... Nu se compara cu Bucureștiul nostru palavragiu și flecar... Dacă la noi întrebi de-o stradă, ca străin, omul se uită mai întîi la tine bucuros că unul de alt neam recurge la ajutorul tău ca să se descurce. Văzînd aceasta, bucureșteanul, săritor, impresionat de onoarea ce i se face
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
o Iugoslavie ce nu și-a spus încă ultimul cuvânt în materie de violență și nebunie politică, e clar că Europa are obsesia creării în Balcani a unei zone scutite de turbulențe. Dar țările europene - și asta n-am înțeles flecarii de noi - preferă să facă lucrurile în liniște, cu calm, măsurând de-o sută de ori și tăind o singură dată. Ca să nu mai vorbesc de situațiile jenante în care sunt puși potențialii noștri aliați de către prea expresivii politicieni români
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
izbutit e ca pana să-ți fie călăuzită de răutate, iar Nicolae Suțu are răutate cu ghiotura. Iată cum arată, de exemplu, deputatul Melinescu în Adunarea Moldovei: „demagog exagerat, avînd oarecari cunoștințe scoase din cărți și din practica de ziarist; flecar peste măsură, dar fals, discuta mai ales îndelung și cu ardoare chestiuni unde erau în joc doctrine. De altfel n-a ieșit nimic din pana lui.“ (p. 326) Și pe cît de necruțător e cu vrăjmașii, pe atît de indulgent
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
altceva. Dar unde te duci? La pădure. Pe-aici? Uite că pe-aici. Ce, nu-i și pe-aici drum? E mai puțină lume și nu mai vreau să mă mai întîlnesc cu nimeni. Că-s sătul pînă-n gît de flecari și de nătărăi! Ilinca zîmbi, neștiind la cine se referă Bărzăunul, apoi întrebă curioasă: Și ce faci la pădure? Mă duc să pescuiesc. M-am plictisit acasă și m-am gîndit că n-ar strica să prind cîțiva păstrăvi. Păstrăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fără calculul rezistențelor. Mii de motive, deseori nemărturisite, cum ar fi amorul-propriu, interesele particulare, prejudecățile tradiționale, "pasiunile" părților, influențează spiritul negocierilor, iar aceste obstacole nu pot fi surmontate decât cu calm, în liniște, departe de privirile unui public pasionat și "flecar". Prințul Bismarck, care avea experiență în materie, spunea, în Landtag-ul Prusiei, în 1873, în stilul său familiar, cu care era atât de obișnuit: Dacă doriți să vă cumpărați un cal, nu spuneți, cu glas tare, prețul cel mai ridicat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în spațiul internetului indică tocmai o asemenea lectură: " vi se pare că inspiră seriozitate ? Mie mi se pare că miroase a fraier ... Ťia uite și ciocoflenderu' ăstať , nu-i așa?" (johndoe.ro, 20.12.2007); "Mie îmi sună ca un flecar" (ciberplai.net, 17.12.2007); "tocmai l-am văzut pe Piersic senior că îi face ciocoflenderi pe ăia de își iau RCA de la Astra parcă... parcă nu mă încântă ideea de a deveni ciocoflender" (hanuancutei.com, 3.01.2008). Există
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
trei romane este faptul că acțiunea lor se petrece în Logofania, un ținut fictiv, dar care nu pune nici un fel de probleme de identificare, combinație între Yoknapatawpha lui Faulkner și Jormania lui Ioan Petru Culianu. Logofania (sonoritatea numelui sugerează țara flecarilor și a mocofanilor, iar faptul că unul dintre locurile în care se leagă firele acțiunii este cârciuma nu trebuie să mire pe nimeni) este România tranziției, țara tuturor compromisuri-lor morale, în care, peste noapte, tot ce este alb se transformă
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
este dată muritorului.“ „Gata cu filosofia“, zise un ucenic al lui Petru. „Măcar să atingi norul acela, atunci vom ști să te prețuim ca pe Nazarinean.“ Vestea ajunse până la capătul satului cu măslini rămuroși, că avea să se petreacă ceva neobișnuit, flecarul ăla avea să‑și arate măiestria de fachir, drept care lumea se adună iar. „Vezi, să te Întorci degrabă“, i se adresă În batjocură un gură‑cască. „Și lasă‑ne și nouă un semn de la tine.“ Simon Își desfăcu cingătoarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
virulență, schimbarea la față se produce odată ce personajele și-au asumat identitatea știută încă din cursul nesfârșitelor conversații din tren. Dacă n-ar fi deciziile ce implică radicala modificare de destin, am spune că am plonjat într-o lume de flecari, de oameni nepăsători, bârfitori, gata să se piardă în nesfârșite, nesemnificative amănunte. În fapt, personajele sunt, încă de la prima apariție, voci care povestesc un destin și ilustrează o fabulă. Julian Lowe, posesorul unui "ochi sofisticat", e sortit unui destin vitreg
Primul Faulkner (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6836_a_8161]
-
cea care m-a prevenit printr-o cucoană al cărei nume nu-l pot spune deocamdată... Madame Esmeralde face unghiile, are cliente care știu tot... Bunăoară în privința debarcării, cucoanele știu ora, locul exact... Radiourile nu mai lasă nici un dubiu. Și flecarii la fel! cafenele, mulțimi, trotuare! E o urlătură generală... nemții au sfeclit-o! O să fie masacrați și toți ceilalți! Undele răgușesc răcnind de la Tomsk până la Sydney, Australia, de la Aberdeen până în Ciad, că o să fie un măcel cum nu s-a
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
temei istoric, o opțiune ce coroborează militantismul pentru valoare, nu în ultimul rînd pentru valoarea etică. Mai întîi I.D.Sîrbu. Analistul scoate în relief anvergura intelectuală a celui "care trăia retras într-o Craiovă unde cozeria rămăsese pe seama fonfilor și flecarilor, moromeților, cum îi plăcea să le spună", uimitoarea varietate a lecturilor sale, în mai multe limbi, ce depășeau cu mult preferințele generațiilor mai tinere. Craioveanul "obligat" citea scrierile unor George Orwell, Arthur London, Raymond Aron, Andre Glucksmann, Karl Popper, François
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
al exercițiului puterii în spațiul social. Sunt două chipuri sortite să treacă, cum singur o spune, unul pe lângă celălalt: „azi am fost/ în oraș/ și nu m-am întâlnit cu mine/ am văzut/ elefanți și măgari/ am văzut/ curcubeie și flecari/ șef salutat mamei scris iubita sărutat/ mă întorc din oraș/ .../ de unde să știu eu/ când m-am întâlnit cu mine/ azi ori așa în general (Mutige Brüder). Din această dublă vigilență a sinelui, poezia se întrevede ca efectul unei locuiri
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
pe care Cezar Petrescu doar le culege ca să le așeze într-o cuprinzătoare frescă de moravuri. Plutesc, gata conturate, în aerul unui timp în schimbare. Mirel Alcaz, sub numele cu adieri orientale, de mister căutat, este un exemplar caragialian pur-sânge, flecar în cafenele, familiar cu cine vrei și cu cine nu vrei, însă cu spinarea îndoită în fața patronului de presă. La fel, Bică Tomescu, viitoare stea a teatrului, deocamdată trăind din împrumuturi, cu un soi de eleganță șmecherească. Pe două nivele
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
parcă amenință să-mi cadă pe suflet și să sporească dorul. Dorul de bolta cu struguri mirosind amețitor din curtea părinților mei, dorul de a sta la un pahar de must cu nuci trosnind de miez dulce-amărui, dorul de a flecari cu ai mei despre cine a murit, cine a mai înviat și “cui i-a mai fătat vacă”. În Poiana sufletului meu, timpul curge altfel, după un ritm al inimii mele care se oprește în loc cât timp sunt acolo. Fiecare
CARMEN NICULCEA [Corola-blog/BlogPost/373681_a_375010]
-
parcă amenință să-mi cadă pe suflet și să sporească dorul. Dorul de bolta cu struguri mirosind amețitor din curtea părinților mei, dorul de a sta la un pahar de must cu nuci trosnind de miez dulce-amărui, dorul de a flecari cu ai mei despre cine a murit, cine a mai înviat și “cui i-a mai fătat vacă”. În Poiana sufletului meu, timpul curge altfel, după un ritm al inimii mele care se oprește în loc cât timp sunt acolo. Fiecare
CARMEN NICULCEA [Corola-blog/BlogPost/373681_a_375010]
-
dată muritorului.“ „Gata cu filosofia“, zise un ucenic al lui Petru. „Măcar să atingi norul acela, atunci vom ști să te prețuim ca pe Nazarinean.“ Vestea ajunse pînă la capătul satului cu măslini rămuroși, că avea să se petreacă ceva neobișnuit, flecarul ăla avea să-și arate măiestria de fachir, drept care lumea se adună iar. „Vezi, să te Întorci degrabă“, i se adresă În batjocură un gură-cască. „Și lasă-ne și nouă un semn de la tine.“ Simon Își desfăcu cingătoarea și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apucă plânsul!” Și lovind, bietul măgar, Cu biciușca pe spinare: - Nu te opri în cărare! La Palat e adunare... - Bun stăpân, ce-s vinovat Când alesa-i un tâlhar? N-ai avut nici ochi, nici cap, Și-ai crezut într-un flecar... Iar pe mine-ți verși mânia!... Că trudesc din zori în noapte, Iar ca hrană îmi dai paie?... Pentr-un laș primesc bătaie; Asta crezi că-mi e simbria? Dacă vezi că nu se poate, Schimbă neică pălăria! După schimbare
FESTIVAL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK ADRIAN PĂUNESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368564_a_369893]
-
comportamentului personajului principal din basmul popular. Prin natura lor basmele sunt fantastice, împletind realul cu irealul. Eroii basmului sunt mânați de dorințe, pentru a căror îndeplinire întreprind acțiuni. Între ei se stabilesc relații de opoziție: - Ia taci, mă tontule și flecarule, ce tot stai tu de vorbești; mare lichea ai mai fost, gură de cârpă ce ești!(17) sau compensație: - Bine ați venit sănătoși; dar ce îmbli, împărate, să afli? Dorința ce ai o să-ți aducă întristare.(18) Eroul se destăinuie
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
din miile de catarge: Oare, câte marea sparge, Prefăcându-le-n bucăți? Privești vremea care trece, Aștepți vremea care vine; Nu e rău, dar nu-i nici bine Vezi ce-n țară se petrece? Ce clădirăți voi prin veac... Mulți flecari, cărora soarta Le-a deschis, să intre, poarta Nișel, cât urechea unui ac ... Se-ntrec doar prin cuvinte: „O, ești iubirea pentru noi! ... ” Nu-i lua-n seamă pe mișei... Că au cap, dar fără minte. Tu-l chemai pe
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
toate rece...” Nu un an, de trei ori zece. Ce le pasă dacă ție Ți s-a stins orice dorință... La tâlhari, cu-a lor hoție, N-ai nici milă, nici credință.. Huzuresc împărătește... Cu minciuna cât le ține; Alți flecari, altă poveste... Vreme trece, vreme vine. De-așa vremi avurăm parte, Și întruna-am îndurat... Unii mor..., s-au săturat, Numai cel care-a furat... Că a dat abil din coate; Se descurcă cine poate - Ce-ați crezut că s-
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]