567 matches
-
ca romancieră, iată că în acesta, pe care vi-l prezentăm acum, autoarea are calitatea de dramaturg. Volumul cuprinde 6 piese de teatru pentru care autoarea a ales titlul „Paradigme“. Ce sunt „paradigmele“? DEX-ul ne lămurește: 1. ansamblul formelor flexionare ale unei părți de vorbire (ale unui cuvânt) 2. (Înv.) exemplu, model, pildă, învățătură. Într-adevăr, teatrul (o piesă de teatru) are în vedere (autorul ei, actorii, regizorul, scenaristul etc.) să ne pună în față exemple, tipuri umane care prin
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1435748901.html [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical (între predicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical (între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical (între predicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical (între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul; b. funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul; b. funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. 4. Sintaxa frazei a. coordonarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală și flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul; b. funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul; b. funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. 4. Sintaxa frazei a. coordonarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală și flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); - anacolutul; hipercorectitudinea. Nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
familiei indo-europene. Calvert Watkins a contestat această ipoteză ducând la respingerea ei generală de către lingviști și înlocuind-o cu impoteza de influențe mutuale lungi provocate de mulți ani de vecinătate. Oarecare ar fi motivul acestor analogii, similitudinea marcantă a sistemului flexionar al limbilor cu siguranță a ușurat înlocuirea galicei cu latina. Se presupune că limba galică a avut șase sau șapte cazuri gramaticale. Împărtășea cu latina nominativul, genitivul, acuzativul, dativul și vocativul, dar în locul ablativului avea instrumentalul și, probabil, locativul, la
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
că limba galică a avut șase sau șapte cazuri gramaticale. Împărtășea cu latina nominativul, genitivul, acuzativul, dativul și vocativul, dar în locul ablativului avea instrumentalul și, probabil, locativul, la ca și limbile slave și baltice. Cele mai bine atestate sunt formele flexionare ale substantivelor cu teme pe -o- și -ă- și la nominativ și acuzativ. Tabelul de mai jos prezintă toate modelele de declinare atestate. Rubrica goală înseamnă că forma declinată pentru acest grup de declinare nu este atestată în surse. Inscripțiile
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
ordinea subiect-predicat-obiect a fost cel puțin posibilă, dacă nu chiar preferată de vorbitori. Iată un exemplu (abrevierile folosite sunt explicate în caseta la dreaptă): Unele inscripții arată însă șabloane deosebite: predicat-subiect-obiect, așa cum în irlandeză și galeză de azi. Datorită caracterului flexionar al limbii, celelalte combinații apar și ele, spre exemplu ordine „latină”, cu verbul la sfârșitul prepoziției, trăsătura împărtășită cu celtiberică. Sunt atestate și prepoziții cu verb la început, acestea însă au caracter imperativ, emfatic sau de contrast. Iată un exemplu
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
plus vite!" „Când sosiți? Spuneți-ne cât mai repede!”. După locul unde se află referentul lor, pronumele personale de persoana a III-a pot fi: Pronumele personale pot să-și schimbe forma conform funcției lor sintactice, cel puțin în limbile flexionare și în cele aglutinante. Numărul formelor variază în funcție de limbă. De exemplu în limba engleză este mai redus decât în franceză sau română. În engleză, persoana a II-a are o singură formă, "you" (unică și pentru singular și plural), persoana
Pronume personal () [Corola-website/Science/317818_a_319147]
-
utilizarea proiectului este gratuită, iar baza de date cu definiții a proiectului se află (parțial) sub licență GNU GPL. La 22 august 2007 DEX online a lansat componenta "Dex Flex" (denumită și "Flex online"), o unealtă care permite consultarea formelor flexionare ale cuvintelor din DEX online, căutarea unui cuvânt după o forma flexionară, afișarea accentelor în formele flexionare. În cadrul proiectului DEX Online au fost utilizate mai multe surse de informații: Deoarece baza de date a DEX online este parțial eliberată sub
DEX online () [Corola-website/Science/302515_a_303844]
-
GNU GPL. La 22 august 2007 DEX online a lansat componenta "Dex Flex" (denumită și "Flex online"), o unealtă care permite consultarea formelor flexionare ale cuvintelor din DEX online, căutarea unui cuvânt după o forma flexionară, afișarea accentelor în formele flexionare. În cadrul proiectului DEX Online au fost utilizate mai multe surse de informații: Deoarece baza de date a DEX online este parțial eliberată sub o licență liberă, au apărut mai multe programe ce permit consultarea bazei de date offline, pe telefoane
DEX online () [Corola-website/Science/302515_a_303844]
-
centum"). Fiind vorbită pe un teritoriu întins, se presupune că ar fi existat diferențe dialectale, sau chiar diferite limbi: limba dacă în nordul teritoriului ocupat de traci și limba traca la sud-est de acest teritoriu. [[Categorie:Limba moldoveana [[Categorie:Limbi flexionare]] [[Categorie:Limbi indo-europene]]
Limba tracă () [Corola-website/Science/313999_a_315328]
-
accentueză înaintea unei pauze: "životinje î, što je važno, ljudi" „animalele și, ceea ce este important, oamenii”. Morfologia limbii croate se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei lingvistice ambele sunt limbi flexionare, dar croata este flexionară în grad mai mare decât româna, cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
insular” fiindcă norvegiana nu mai prezintă caracteristicile comune cu islandeză și feroeză deoarece a fost puternic influențată de daneză. a păstrat foarte multe particularități gramaticale ale limbilor germanice mai vechi și se aseamănă cu norvegiana veche din perioada anterioară simplificărilor flexionare, asta datorită izolării sale față de țările scandinave. Islandeza modernă încă este o limbă flexionară, păstrând patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ și acuzativ. Substantivele pot avea trei genuri: masculin, feminin și neutru. Există două paradigme principale pentru fiecare gen: cea
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]