29 matches
-
e monoton și previzibil. În plus, virtuțile morale ale genului s-au stins, nimeni nemaifăcînd critica moravurilor cu biciul aforismului. În fine, e îndeajuns să constați că în jurul aforismului nu a crescut în timp o familie de cuvinte ieșite din flexionarea rădăcinei comune, derivațiile lexicale fiind ca inexistente (cu excepția adjectivului „aforistic"), pentru a intui că atrofia formelor înrudite e un simptom de impas evolutiv. Și totuși, la atîtea cusururi, atîtea calități. Aforismul cere spirit de observație, concizie zgîrcită și ton apodictic
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
elemente ale limbii)313. Din acest motiv, din perspectiva substantivului se clădește axa sintagmatică a discursului prin relațiile lui cu alte elemente ale limbii care-l anturează (în primul rînd verbe și adjective), în funcție de el operîndu-se selecția acestor elemente, precum și flexionarea și poziționarea lor. Discutînd despre axa sintagmatică vine în atenție, desigur, sintaxa limbii, mai puțin avută în vedere în evaluarea relației dintre trăsăturile limbii și caracteristicile filozofării, dar presupusă de fiecare dată ca participînd implicit la finalizarea unei astfel de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu albaneza, cu limbile slave și cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile romanice. 3) Toate limbile așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea sintagmelor aglutinante preindoeuropene la forme lexicale flexionare: aportul materialului lexical al substratului aglutinant la constituirea formulelor flexionare de limbă a fost fundamental. 4) Dezvoltarea formulei indoeuropene de limbă în zonele aglutinante a fost favorizată de trei factori: a) prestigiul cultural al limbii latine; b) suplețea comunicativă a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
silabic, aglutinant sau flexionar. Geneza unică a tuturor limbilor perpetuează înrudirea lor indiferent de formula structurală în care se înscriu și de nivelul de civilizație pe care îl vehiculează, iar dependența formulei aglutinante de preexistența formulei silabice și a celei flexionare de preexistența formulei aglutinante, împreună cu evoluția locală a materialului lingvistic în aceste formule de limbă anulează teoria arborelui genealogic prin care știința tradițională europeană percepe istoria limbii. Istoria fiecărei limbi și grupări de limbi flexionare, numite indoeuropene datorită unui presupus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
toacă (instrument reprezentativ al cultului religios ortodox), instrumente care vin să susțină și să coloreze sugestiv substanțialitatea cuvântului biblic. Suita pentru violoncel solo, op.48, nr. 2 (1981) este o lucrare în care compozitoarea își dezvăluie spiritul sintetic, marcând o flexionare a genului de suită pe care îl adaptează ethosului românesc. Resimțim astfel ecourile unei doine, fie și prin tehnica de corzi duble, prin flageolete, fie printr-o dinamică complexă, compozitoarea evidențiind cunoașterea instrumentului cu corzi grave. Apreciem valențele performante și
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
o formă de singular N-Ac care se conformează tiparului productiv ă-e: babysitteră. 3.1.8. Tipul flexionar a-i este reprezentat de un substantiv: perestroika, având două variante de G-D: perestrokăi/perestroicii. 3.1.9. Tipuri neînregistrate La tipul flexionare ea-le nu am înregistrat niciun substantiv (am considerat că sărățea, pl. sărățele, nou introdus în DOOM2, este preexistent primei ediții a dicționarului). La tipul flexionar a-le s-ar încadra substantivul plurale tantum cosmeticale, dar aici desinența -le nu
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în limba engleză, se întâlnește destul de frecvent în uzul scris, vorbitorii preferând formele din limba de origine la mai multe anglicisme 15. 3.6. Oscilații între tipuri flexionare Printre substantivele nou introduse în DOOM2 există câteva care oscilează între tipuri flexionare: itemi/itemuri/iteme, modemuri/modeme, pizza/pizză. TABEL RECAPITULATIV Tipul flexionar Feminin Masculin Neutru Variație liberă ă-e 389 ă-i 25 e-i 70 ie-ii 102 sg. = pl. 26 a-le 1 a-e 16 a-i 1 Ø-e 1
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
trecut la însușirea unor momente semnificative din poveste. Are în față o imagine din poveste,trebuie să spună momentul anterior cât și cel care urmează. Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte însușite corect, cât și capacitatea de flexionare după număr și gen; a însușit și mimimica și gesticulația , orientarea în schema corporală proprie și a altuia , în spațiu și timp. Copilul este cuprins într-un amplu program de socializare,cu ieșiri în afara spațiului cunoscut,fără familie,în mediu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
luni part. expirat, -ă (*om expirat aer curat) nom. expirarea A FERMENTA Vinul fermentează part. fermentat, -ă nom. fermentarea, fermentatul A FLEXIONA Substantivul flexionează după număr și caz (altă intrare, agentiv, tranz.: Ion flexionează un genunchi) part. flexionat, -ă nom. flexionarea (flexionatul − rar) A GERMINA Semințele germinează part. germinat, -ă nom. germinarea, germinatul A INVOLUA Omenirea involuează part. involuat, -ă nom. involuarea A ÎMBOBOCI Trandafirul japonez a îmbobocit part. îmbobocit, -ă nom. îmbobocirea (îmbobocitul − rar) A ÎNCOLȚI Cartofii încolțesc primăvara part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aproape paralele. Forțele intercatenare acționează perpendicular pe axa fibrelor și apropie lanțurile macromoleculare ale polimerului. Dacă asupra fibrelor acționează solicitări/tensiuni exterioare, aceste forțe împiedecă ruperea fibrelor. Prin contrast, regiunile amorfe acționează similar legăturilor dintre fibre și asigură rezistența la flexionări a fibrelor. În plus, regiunile amorfe prezintă interes deoarece favorizează absorbția apei și a coloranților. 4.1. Copoliamidele în industria de încălțăminte În industria ușoară, sectorul de prelucrare a pieilor naturale sau de obținere a înlocuitorilor de piele (pielea sintetică
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
glicol, metil etil cetonă etc.). Soluțiile se aplică pe suprafața substratului prin atomizare sau imprimare. Peliculele de finisare obținute conferă produsului finit un luciu și un tușeu plăcut, iar proprietățile mecanice satisfac cerințele impuse de domeniul de utilizare: − rezistență la flexionări repetate, la temperatura camerei, mai mare de 50.000 flexionări; − rezistență la lovituri repetate mai mare de 1.000 flexionări, pentru probele în stare uscată și peste 100 flexionări, în cazul probelor în stare umedă. 87 În soluție se pot
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
substratului prin atomizare sau imprimare. Peliculele de finisare obținute conferă produsului finit un luciu și un tușeu plăcut, iar proprietățile mecanice satisfac cerințele impuse de domeniul de utilizare: − rezistență la flexionări repetate, la temperatura camerei, mai mare de 50.000 flexionări; − rezistență la lovituri repetate mai mare de 1.000 flexionări, pentru probele în stare uscată și peste 100 flexionări, în cazul probelor în stare umedă. 87 În soluție se pot adăuga pigmenți organici sau anorganici (de exemplu coloranți azo), plastifianți
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
produsului finit un luciu și un tușeu plăcut, iar proprietățile mecanice satisfac cerințele impuse de domeniul de utilizare: − rezistență la flexionări repetate, la temperatura camerei, mai mare de 50.000 flexionări; − rezistență la lovituri repetate mai mare de 1.000 flexionări, pentru probele în stare uscată și peste 100 flexionări, în cazul probelor în stare umedă. 87 În soluție se pot adăuga pigmenți organici sau anorganici (de exemplu coloranți azo), plastifianți (nbutilsulfonamidă și 2-etilhexil sulfonamidă, benzoat de 2-etilhexil) etc. Toți acești
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
proprietățile mecanice satisfac cerințele impuse de domeniul de utilizare: − rezistență la flexionări repetate, la temperatura camerei, mai mare de 50.000 flexionări; − rezistență la lovituri repetate mai mare de 1.000 flexionări, pentru probele în stare uscată și peste 100 flexionări, în cazul probelor în stare umedă. 87 În soluție se pot adăuga pigmenți organici sau anorganici (de exemplu coloranți azo), plastifianți (nbutilsulfonamidă și 2-etilhexil sulfonamidă, benzoat de 2-etilhexil) etc. Toți acești aditivi nu afectează proprietățile de barieră ale peliculei copoliamidice
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
doar două forme de manifestare a rădăcinii: mănânc-/mânc-, la tema de singular a prezentului (mănânc, mănânc-i, mănânc-ă, să mănânc etc.) și mâncla structura celorlalte teme: mâncăm, mânc-am, mânc-ai, mânc-at, mânc-a, mânc-înd etc. Teme flexionaretc "Teme flexionare" Din structura flectivului, sufixele gramaticale au rolul principal în constituirea unor clase morfologice de verbe întrucât ele determină, prin temele flexionare pe care la construiesc, variațiile tipice ale structurii morfematice a verbelor în desfășurarea opozițiilor categoriale. În relație sintagmatică cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copiii se folosesc de mijloace extraverbale precum gesturi evocatoare, limbaj corporal și facial. Din punct de vedere gramatical, de foarte mult timp s-a constatat că limbajul verbal este puternic influențat de limbajul mimico-gestual. Categorii gramaticale specifice limbajului verbal precum flexionarea și cuvintele de legătură (prepozițiile și conjuncțiile) lipsesc cu desăvârșire. Topica și construcția frazei urmează liniaritatea limbajului semnelor. S-a observat că datorită învățării mecanice, fără medierea limbajului mimico-gestual, copiii au un vocabular limitat, pe care și l-au însușit
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
extraverbale precum gesturi evocatoare, limbaj corporal și facial. Din punct de vedere gramatical, de foarte mult timp s-a constatat că limbajul verbal este puternic influențat de limbajul mimico-gestual. (2001, M. Popa, p. 129) Categorii gramaticale specifice limbajului verbal precum flexionarea și cuvintele de legătură (prepozițiile și conjuncțiile) lipsesc cu desăvârșire. Topica și construcția frazei urmează liniaritatea limbajului semnelor. (2001, Stănică, Popa, Popovici, p. 72-73) S-a observat că datorită învățării mecanice, fără medierea limbajului mimico-gestual, copiii au un vocabular limitat
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a întors, verișoara mea a dus un coș cu flori", pronumele she arată că substantivul este de genul feminin 51. Se poate astfel constata că, în engleză, categoria gramaticală a genului este realizată prin mijloace lexicale și contextuale, iar nu flexionare. În cazul limbii germane însă, mijloacele flexionare (sintetice) de marcare a genului sînt mult mai numeroase, deși situații de nedeterminare formală sînt și aici. În această limbă, există desinențe și sufixe specifice care repartizează sub-stantivele la unul dintre cele trei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stilistic sau unei figuri de stil din original să-i corespundă un mijloc sau o figură echivalentă în traducere. De aceea, nu se cere transpunerea literală, cuvînt cu cuvînt, ci redarea complexelor de cuvinte, care, în măsura în care vizează acordul lor prin flexionare, antrenează nivelul morfologic, iar, în măsura în care vizează statutul elementelor componente, antrenează nivelul sintagmatic. Deși nivelul morfologic conține clase și categorii comparabile între limbi, corespondențele nu reprezintă totuși situația generală. Există limbi în care pot lipsi unele clase morfologice, cum se întîmplă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
60. 000 de intrări, 300.000 de sensuri, 180.000 de exemple de utilizare; 40.000 de citații din peste 1.000 de autori: peste 12.000 de cuvinte sonorizate; toate conjugările, femininele și pluralele, adică 450.000 de forme flexionare; 150.000 de trimiteri analogice și legături hipertextuale. Noutățile care trebuie remarcate la acest capitol sunt: indexul complet al celor 10.000 de locuțiuni, expresii și proverbe din Petit Robert; peste 1.000 de notițe detaliate pentru toți autorii de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; 2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; 3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. C. Sintaxa propoziției 1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume predicativ, complement; 2. funcțiile sintactice ale cazurilor; 3. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. D. Sintaxa frazei 1. coordonarea și
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; 2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; 3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. C. Sintaxa propoziției 1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume predicativ, complement; 2. funcțiile sintactice ale cazurilor; 3. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. D. Sintaxa frazei 1. coordonarea și
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
evoluției limbilor este posibil ca scrierea să nu mai reflecte fidel pronunția actuală, respectiv sensul actual al cuvântului vorbit. Limbile pot fi analizate din următoarele puncte de vedere: vocabular, pronunție, (set de foneme, intonație, ritm, accent), modul de combinare și flexionare a cuvintelor (gramatică), și modul de scriere (ortografie). Știința care se ocupă cu studiul limbilor se numește lingvistică, iar cei ce studiază una sau mai multe limbi în mod științific se numesc lingviști. Lingviștii, la rândul lor, sunt adesea specializați
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
limba română adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care îl determină, dar adverbul nu se acordă în nici un fel cu verbul determinat. Totuși, uneori manifestarea morfologică a acordului poate fi aparent absentă, în cazul cuvintelor a căror paradigmă de flexionare unele forme se repetă. De exemplu, în construcțiile "brad verde" și "iarbă verde" adjectivul are aceeași formă, deși substantivele determinate au genuri diferite. Aceasta nu înseamnă că acordul nu se face, ci doar că este invizibil în cazul particular al
Acord (gramatică) () [Corola-website/Science/313056_a_314385]