1,201 matches
-
pornit televizorul și ascult liturghia de la catedrală. Un splendid cor îmi umple sufletul de armonii, cu adevărat cerești dar ... Din când în când un tenor cu calități vocale, în odăjdii preoțești, dă un simulacru de spectacol citind din Sfânta Evanghelie. Flexiunile vocii în tonuri de prim solist al operei face însă neinteligibil tot ce pronunță. Păcat. In pauze se aude în surdină câte o rugăciune vorbită, ne-cântată. Deși am probleme cu auzul le aud perfect și am tendința să împreunez
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430647598.html [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
vremii și de genul de problemă pe care o ai de rezolvat, poți da peste Sibiul politicos, galant, prietenos și eficient sau peste Sibiul mohorât, în renovare, scump, scorțos. Lucrurile se complică și mai tare dacă-l mai supunem și flexiunii. Căci, deși e nume propriu, s-au găsit destui ghiduși dornici să-l treacă prin diateze, forțând nota, îndoindu-l în moduri, la timpi, pe persoane și prin grade de comparație de te doare mintea. Căci orașul meu natal n-
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
caut vorbe pe ales Nu știu cum aș începe...” Seara de poezie organizată de ICR în colaborare cu biserica noastră a fost magică ! Pentru mine, ea va rămâne de neuitat din câteva motive. În primul rând, pentru că am deslușit în tonalitățile, pauzele, flexiunile vocii, în general în „recitirea” maestrului Emil Boroghină valori noi ale geniului Eminescu, înțelesuri inedite ale multor adjective sau verbe din creația geniului românesc, noi culmi de expresivitate. Recitalul a dat noi contururi creației lui Eminescu - „chipul infinitului din noi
EMIL BOROGHINĂ cu recitalurile SHAKESPEARE şi EMINESCU în Statele Unite şi Canada by http://uzp.org.ro/emil-boroghina-cu-recitalurile-shakespeare-si-eminescu-statele-unite-si-canada/ [Corola-blog/BlogPost/93334_a_94626]
-
sait”, „saitul”). Or, existența în paralel a articulărilor proclitică și enclitică este alt lucru care diferențiază româna de celelalte limbi romanice; în plus, o deosebește și față de latină - limbă fără articol. Mai mult, encliza și procliza neprivind numai articularea - toată flexiunea morfologică prin clitice se realizează -, sunt întărite și alte categorii gramaticale, în special cele care privesc verbul, deoarece și verbe s-au importat, dar în cantitate mai mică. Se vede, din toate acestea, cum datorită neologismelor - dominate acum de englezisme
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
acum, e de... beton! O limbă de beton sună mai fain în gura unor viitori constructori, a arhitecților și betoniștilor de mîine. O limbă de beton nu are nuanțe, alta decît a cenușiului beton. O limbă de beton n-are flexiune (nici, pare-mi-se, reflexiune)". în continuare sînt menționate cîteva trăsături ale acestei buclucașe ,limbi". Ea ar constitui un fel de onomatopee, monosilabică, deoarece ,nu-i poți cere fierului lovit să scoată un alt sunet decît Ťzdrang!ť, nici damigenelor
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
în concepția răpaniană, expresia unui limbaj sugestiv-simbolic, o expresie cu puteri miraculoase în stare să încifreze, într-o imagine fulgerătoare, misterul vieții și infinitul lăuntric al creatorului. El dispune de posibilitățile limbii cu o libertate suverană prin utilizarea tuturor formelor flexiunii, derivării și inovării ei, sum-esse-fui fiind verbul tutelar, sub cupola căruia rostește: „Fericiți sunt viii care de-acum înainte mor întru Poezie”, „sunt Cel dintâi, cârmuitor vederii”, „acum sunt trist de mine, Antipa rău mă doare”, „dezbracă-mă de ultimul
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
liceului vor susține examenul de limba rusă că proba obligatorie (de limbă modernă) sau opțională. Se păstrează aceeași structură de până acum (5-7 ore, 3-4 ore, 1-2 ore/săptămâna și minorități). CONȚINUTURI, ELEMENTE ȘI STRUCTURI GRAMATICALE Acestea cuprind probleme de flexiune nominală și verbală, elemente de construcție (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția), vorbirea directă și indirectă, precum și probleme de sintaxa a propoziției și a frazei (noțiuni generale privind coordonarea și subordonarea). CONȚINUTURI, ELEMENTE ȘI STRUCTURI LEXICALE, TEME Adolescentul despre sine (portretul fizic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
relativă la rupere; # rezistență la rupere: definiție, relație de calcul, unități de măsură; # rezistență la sfâșiere: definiție, relație de calcul, unități de măsură; # rezistență la cusătura: definiție, relație de calcul, unități de măsură; # rezistență la uzură prin frecare; # rezistență la flexiune: definiție; # rigiditatea și flexibilitatea; # rezistență vopsirii: definiție. 5. Sortimente de piei finite: - Piei pentru încălțăminte: # piei pentru fete de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; # piei pentru piese rigide ale încălțămintei: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; # piei pentru căptușeli de încălțăminte: enumerare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor; 3. consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; 2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; 3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. C. Sintaxa propoziției 1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; 2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; 3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. C. Sintaxa propoziției 1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume predicativ, complement; 2. funcțiile sintactice ale cazurilor; 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; 2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; 3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. C. Sintaxa propoziției 1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume predicativ, complement; 2. funcțiile sintactice ale cazurilor; 3. acordul părților de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală și flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală și flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a acordului gramatical
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
cervicală cap-gât a gâtului se fixează pe un cap fals simetric destinat omologării unei greutăți de 3,9 0,05 kg (vezi figura 4). 5.6.2. Capul fals și gâtul se montează inversat pe partea inferioară unui pendul de flexiune cervicală care permite deplasarea laterală a sistemului. 5.6.3. Pendulul cervical se echipează cu un accelerometru uniaxial fixat la 1 655 5 mm de la pivotul pendulului. 5.6.4. Pendulul cervical trebuie să cadă liber de la o înălțime aleasă
jrc2998as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88153_a_88940]
-
decelerare situându-se în intervalul specificat în figura 5 din prezentul apendice. Toate canalele de măsură trebuie să fie înregistrate utilizând filtre ISO CFC 1 000 și supuse unei filtrări numerice utilizând CFC 60. 5.6.6. Unghiul maxim de flexiune a capului fals în raport cu pendulul-gât trebuie să fie de 51 5 grade și să apară între 50 și 62 m/s. 5.6.7. Deplasările maxime ale centrului de greutate al capului fals în direcție laterală și verticală trebuie să
jrc2998as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88153_a_88940]
-
capul fals simetric construit în vederea omologării având o greutate de 3,9 0,05 kg (vezi figura 4). 5.10.2. Capul fals și porțiunea lombară a coloanei se fixează cu capul în jos în partea inferioară a pendulului de flexiune a gâtului care permite o mișcare laterală a sistemului. 5.10.3. Pendulul cervical este echipat cu un accelerometru uniaxial montat la o distanță de 1 655 5 mm de pivotul pendulului. 5.10.4. Pendulul cervical este lăsat să
jrc2998as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88153_a_88940]
-
ceea ce duce la înscrierea curbei de decelerare în figura 6 din prezentul apendice. Toate canalele trebuie să fie înregistrate folosind filtre ISO 6487 CFC 1 000 și supuse unei filtrări numerice folosind CFC 60. 5.10.6. Unghiul maxim de flexiune al capului fals în raport cu pendulul trebuie să fie de 50 5 grade și să apară între 39 și 53 m/s. 5.10.7. Deplasarea maximă a centrului de gravitație al capului fals în direcție laterală și verticală trebuie să
jrc2998as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88153_a_88940]
-
unor contragreutăți cu cursor glisant pe o riglă gradata (balante române, bascule etc.), fie prin înregistrarea automată a greutăților pe un cadran sau orice alt sistem indicator utilizat la balantele care funcționează cu ajutorul resorturilor, a pârghiilor sau a contragreutăților, prin flexiune, tracțiune sau comprimare a unui resort sau sistem hidraulic, fie prin măsurarea variațiilor unui semnal electric provenind de la unul sau mai multe captatoare de măsurare a forței (bascule electronice). B) Funcționarea în paralel pe principiul măsurii greutății, care indică efectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
mod natural un aspect ușor creponat nu sunt considerate ca atare și se clasifică la pozițiile nr. 48.03, 48.18 sau 48.23. Sunt de asemenea excluse hârtiile extensibile obținute prin procedeul "Clupak" care comprima coală de hartie prin flexiunea și presarea fibrelor în momentul obținerii. Aceste hârtii deși sunt fabricate prin tratament mecanic al colii în stare umedă și prezintă caracteristici de elasticitate nu au în general aspectul normal încrețit al hârtiilor creponate sau încrețite (în general poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166790_a_168119]
-
supraînălțări a cadrului șasiului (șasiu fals), destinat repartizării eforturilor, axele de pivotare ale suprastructurii basculante spre spate trebuie să fie situate cât mai aproape cu putință de punctele din spate de fixare ale arcurilor, pentru a micșora eforturile suplimentare de flexiune exercitate pe șasiu în timpul basculării. 10. În cazul suprastructurilor care basculează doar spre spate, acestea trebuie prevăzute cu plăci de ghidaj, care să dirijeze lateral suprastructura atunci când coboară pe șasiu. Suprastructura vehiculului nu trebuie să fie excesiv de zgomotoasă atunci când vehiculul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173029_a_174358]
-
Altele Sunt cuprinse aici mecanismele de ceasuri, neincarcasate, terminate, adică complete, montate, în stare de funcționare. Aceste mecanisme pot să fie grupate în cinci tipuri principale: 1) Mecanisme mecanice. 2) Mecanisme electronice cu balansier-spiral 3) Mecanisme electronice cu rezonator de flexiune (diapazon). 4) Mecanisme cu cuarț cu afișaj analogic (ac indicator). 5) Mecanisme cu cuarț cu afișaj electronic numeric (diode emițătoare) luminos (LED) sau afișaje cu cristale lichide (LCD). Mecanismele mecanice sau electronice cu afișaj analogic pot să fie prezentate fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166819_a_168148]
-
sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxa - Relația text, frază, propoziție, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. - Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea, topica, intonația și pauză. - Frază. Propoziția principala și secundară/subordonată. Elementele de relatie în frază. Propoziția regenta și propoziția subordonată. Elementul regent. - Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție. 5. Sintaxa propoziției și a frazei - Predicatul și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]