126 matches
-
sau moder, de regulă profunde, slab scheletice până la semischeletice. Tipuri de stațiuni: 3333 - Montan de amestec Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria Tipuri naturale de pădure: 1211 - Molideto-brădet normal cu floră de mull (s) 1212 - Molideto-brădet pe depozite de fliș sau coluviuni (s) 1213 - Molideto-brădet cu Oxalis acetosella (s) 0311 - Păltiniș amestecat pe grohotiș de calcare (m) 1 Compoziții-țel: a 1 - 4-6 Mo + 3-4 Br, La + 1-2 Fa, Pa.m a 2 - 4-6 Mo + 3-4 Br (La) + 1-2 Fa, Pa.m
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
m), rendzinic edafic mijlociu și mare, cu Asperula- Dentaria 3332 - Montan de amestec Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria Tipuri naturale de pădure: 2111 - Brădet normal cu floră de mull (s) 2112 - Brădet cu floră de mull pe depozite de fliș sau coluviuni (s) 2113 - Brădet de altitudine mare cu floră de mull (m) 2211 - Brădeto-făget normal cu floră de mull (s) Compoziții-țel: a 1 - 6-7 Br + 1-2 Mo, La + 1-2 Fa, Fr Pa.m a 2 - 5-7 Br + 2-3 Mo
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mare, cu Asperula-Dentaria 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull (s) GE 15 Montan de amestecuri (s), soluri brune eu-mezobazice, brune acide, V. ed. mare 159 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 1212 Molideto-brădet pe depozite de fliș sau coluviuni (s) 1213 Molideto-brădet cu Oxalis acetosella (s) 0311 Păltiniș amestecat pe grohotiș de calcare (m) 3323a Montan de amestecuri Ps și Ps(m), brun acid și brun mezobazic cu mull-moder, edafic mare 1311 Amestec normal de rășinoase și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Dentaria 2111 Brădet normal cu floră de mull (s) GE 17 Montan de amestecuri (s-m), soluri brune (diverse), V. ed. mare 3332 Montan de amestec Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria 2112 Brădet cu floră de mull pe depozite de fliș sau coluviuni (s) 3230* Montan de amestecuri Pm, rendzinic edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria 2113 Brădet de altitudine mare cu floră de mull (m) 2211 Brădeto-făget normal cu floră de mull (s) 3640 Montan de amestecuri Ps(m), brun divers, cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Molideto-brădete (Piceeto-Abieta) 1 21 Molideto-brădete cu Oxalis acetosella sau floră de mull (Piceeto-Abieta oxalidetosa) 1 21.1 Molideto-brădet normal cu floră de mull (s) 1 21.5 Molideto-brădet cu floră de mull pe soluri gleizate (m) 1 21.2 Molideto-brădet pe depozite de fliș sau coluviuni (s) 1 21.3 Molideto-brădet cu Oxalis acetosella (s) 1 21.4 Molideto-brădet cu floră de mull pe soluri gleizate (s). 1 21.6 Molideto-brădet cu Oxalis acetosella (m) 1 22 Molideto-brădete cu mușchi (Piceeto- Abieta hylocomietosa) 1 22.1 Molideto-brădete cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Abieta) 2 11 Brădete cu floră de mull (Abieta asperuletosa) 2 11.1 Brădet normal cu floră de mull (s) 2 11.7 Brădet cu floră de mull pe sol schelet (m) 2 11.2 Brădet cu floră de mull pe depozite de fliș sau coluviuni (s) 2 11.3 Brădet de altitudine mare cu floră de mull (s) 2 11.4 Brădet de productivitate superioară pe soluri gleizate (s) 2 11.5 Brădet de productivitate mijlocie pe soluri gleizate (m) 2 11.6 Brădet cu floră de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
grele; rânduri pure alterne de pin (pe terase) cu cătină albă (între terase); 100Ct (An) pe terenuri cu eroziune excesivă (e4), cu roca la suprafață, (Ct cu deosebire pe marne și An în complexe de marne cu gresii din zona flișului); Scheme de plantare: rânduri alterne de pin cu foioase, 2 x 1 m, la compoziția ”a”; la compoziția ”b” și tehnicile ”b” și ”c”, pinul pe terase = 3350/ha, la 3x1 m și cătina albă între terase=3550/ha= 3x1 m; 1 x
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
alb) din regiunea de muncei, pe terenuri fugitive puternic sau foarte puternic fragmentate; -9MF2 – arbuști (cătinișuri) din regiunea de muncei, pe terenuri fugitive puternic sau foarte puternic fragmentate; Compoziții de împădurire : 100 An (pe mase alunecate semistabilizate, predominant din zona flișului) – FM2A; 100 Ct (pe substrate marno-argiloase) – FM2B. Tehnici de împădurire: Mt + Gr.o. Desimea culturilor : 5000/ha (2 x 1 m), în cazul compoziției “a”; 6700/ha (1,5 x 1 m), în cazul compoziției “b”. Completări: 20%. Intrețineri (revizuiri și prașile): de 4
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și pante mai mari de 25 de grade, la compoziția ”b” b.6700/ha 9ME1 c.100Ct (An) pe terenuri cu eroziune excesivă (e4), cu roca la suprafață, (Ct cu deosebire pe marne și An în complexe de marne cu gresii din zona flișului) 1 x 1 m la compoziția ”c” și tehnica ”d” d.Gr.o , pe terenuri cu eroziune semistabilizată, pe pante sub 35 grade c.10000/ha 8ME1 3 x 0,33 m la compoziția ”c” și tehnica ”e” e.Cd, pe terenuri foarte puternic la
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
diametrul mediu de 10 - 12 cm și înălțimea superioară de 10 – 12 m. Nu se vor executa rărituri în arborete situate pe versanți cu înclinare mai mare de 40 o , pe terenuri cu eroziune avansată, pe stâncării, pe substrate de fliș, nisipuri și grohotișuri cu înclinare mai mare de 35 o (categoria funcțională 1.2.a), în arboretele limitrofe golurilor alpine (categoria funcțională 1.2.c), în cele situate în zonele de formare a avalanșelor și pe culoarele acestora (categoria funcțională 1.2.f), precum și în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
protecție a terenurilor și solurilor Nu se planifică și nu se execută rărituri pentru următoarele categorii de arborete: în cele situate pe stâncării, terenuri cu eroziune de adâncime avansată, terenuri cu înclinare mai mare de 40 o , pe substrate de flișuri, nisipuri, pietrișuri și grohotișuri, cu înclinare mai mare de 35 o , precum și în arboretele de pe terenurile în pantă cu eroziune puternică (categoria funcțională 1.2.a); în benzile de pădure limitrofe golurilor alpine (categoria funcțională 1.2.c); în cele situate în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o parte din necesarul de metal era procurat prin exploatarea lentilelor feruginoase din depunerile sedimentar aluvionare sau din lentilele de siderit intercalate în rocile marno-calcaroase din zona carpatică a flișului” Descoperirea unei cantități mari de arme și unelte din fier atestă o intensă activitate de prelucrare, care se desfășura la locul sau aproape de sursa de minereuri. Dacă o bună parte dintre uneltele și armele descoperite erau din producția locală, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tectonice mezozoice, rocile cristaline care formează nucleele Carpaților actuali au suferit fracturi și șariaje schițându-se primele linii ale acestor munți, iar în faza laramică s-a produs un proces de ridicare a lanțului carpatic adăugându-se și fâșiile de fliș cretacic. Mișcările tectonice noi au contribuit la definitivarea depresiunilor intramontane. Sedimentarul are o extensiune mai mică și este alcătuit din călcare, gresii și marne, ceea ce favorizează o puternică infiltrație a apelor și formarea unei scurgeri subterane. Zona subcarpatică are
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
se găsește de o parte și alta a pânzei de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
mai rar versanți slab și moderat înclinați și culmi late, frecvent cu ruptura de pantă și apariții de stânci. Necondiționat litologic, dar obișnuit pe depozite subțiri grosiere, provenite din șisturi cristaline și roci eruptive intermediare și acide, mai rar de fliș. Soluri brune podzolice și criptopodzolice, mai rar podzoluri brune, oligobazice, cu moder tipic sau grosier (spre humus brut), mijlociu profunde sau superficiale, nisipo-lutoase, luto-argiloase, mai rar lutoase, divers (până la excesiv) scheletice, cu volum edafic mic. T.II, H.II, Ue2-1. Bonitate
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (cod 3.3.3.2.). Este răspândit pe o suprafață de 2246,31 ha (55%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți cu înclinări diferite uneori cu suprafețe orizontale. Substrat litologic format din alternanțe de gresii, marne și argile (fliș) cu soluri brune eumezobazice tipice, slab pseudogleizate, mai rar brun acide tipice sau litice, luto-nisipoase, slab semischeletice cu volum edafic mijlociu oligomezotrofice la mezotrofice. Aprovizionarea cu apă este mijlocie H.III, cu regimul de umiditate estivală Ue3-2, cu perioade de deficit
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Montan de amestecuri, Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria (cod 3.3.3.3.). Este răspândit pe o suprafață de 385,91 ha (10%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți slab la moderat înclinați și terenuri orizontale cu substrat litologis constituit din fliș marnogrezos. Soluri brune eumezobazice, mai rar luvice sau brune acide, tipice sau slab până la moderat pseudogleizate, cu mull moder luto-nisipoase până la lutoase, slab scheletice, de la profunde la foarte profunde, cu volum edafic mare, eutrofice și megatrofice, bine
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale (T IV) 3069,37 74 2A Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T.II 930,42 23 2H Arboretele situate pe terenuri alunecătoare (T II) 56,33 1 2I
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale (1.1C - 3069,37 ha), protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2A- 930,42 ha), arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H - 56,33 ha), arboretele situate pe
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
autorității publice centrale pentru protecția mediului. http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434 Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta limitelor ariei naturale protejate Anexa 3 - Harta 3.3 . ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Geologia zonei se remarcă prin complexitatea specifică arealului de fliș al Carpaților de Curbură, în cadrul căruia se pot distinge mai multe unități structurale/ tecto-gene, care se deosebesc atât prin caracterele litofaciale, cât și prin modul de formare. Astfel, teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
-lutețian- apare subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău; ● Eocenul superior -pr- foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo- grezos; > Influența geologiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
de izvoarele văilor Zăbala, Bâsca Mică și Mare, Putna și Oituz. Zona subcarpatică adiacentă începe printr-o depresiune ce formează Depresiunea Vrancei, subdivizată în Depresiunea Soveja, Depresiunea Năruja și Depresiunea Nistorești. Trăsăturile generale ale Munților Vrancei reflectă prezența zonelor de fliș, pe care s-a dezvoltat un relief cu altitudini mijlocii, cu o fragmentare accentuată generată de torențialitate. Sectorul superior al Mișinei, ce reprezintă în fapt jumătatea sudică a bazinului superior al Nărujei, se prezintă ca un amfiteatru natural cu deschidere
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Harta precipitațiilor - medii multianuale - Anexa 3 - Harta 3.7 și Harta 3.8 . ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Principalul fenomen hidro-geomorfologic al ariei naturale protejate constă în zona de contact, transgresivă dintre stratele predominat șistoase de vârstă Eocenă/Priabonian și flișul grezos-bituminos Oligocen superior/Chattian, pe care s-a format spectaculoasa rupere de pantă în aval de confluența pâraielor Făgetul Rotund și Turcului unde apare Cascada Mișina - cea care dă denumirea ariilor naturale protejate. În perimetrul ariei naturale protejate nu există alte
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella (s)” 1412 „Molideto-făget nordic cu Qxalis acetosella (s)” 1313 „Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate (s)” 2111 „Brădet normal cu floră de mull (s)” 2112 „Brădet cu floră de mull pe depozite de fliș sau coluviuni (s)” 2113 „Brădet de altitudine mare cu floră de mull (s)” 2116 „Brădet cu floră de mull pe sol schelet cu substrat calcaros (i)” 2211 „Brădeto-făget normal cu floră de mull (s)” 2212 „Brădeto-făget cu floră de mull
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen și finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezența depozitelor de sare și a domurilor gazeifere. Sectorul Carpaților Orientali se caracterizează prin dezvoltarea flișului pe flancul estic și magmatismul subsecvent pe flancul vestic. ... – Începând cu Neogenul, la marginea internă a Carpaților Orientali a avut loc o intensă activitate vulcanică de pe urma căreia a luat naștere lanțul muntos Oaș - Gutâi - Țibleș - Călimani - Harghita. Vulcanii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]