171 matches
-
ritmuri central-oriental-europene, pigmentate cu rezonanțe exotice. Balogh evidențiază potențialul poetic al țambalului și urmărește, mereu "pe fază", meandrele improvizatorice ale lui Dresch și Kovacs. În ultima gală am făcut cunoștință cu grupul pianistului de origine chileană, stabilit la Roma, Antonio Flinta. Sunt explorate valențele trio-urilor intimiste, în descendența lui Bill Evans. Secția ritmică strălucește mat în fundal: Claudio Gioannini, laborios și creativ la baterie, Roberto Bucci la contrabas. Piesele de predilecție sunt baladele, pe când în compozițiile sale mai dinamice Flinta
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
Flinta. Sunt explorate valențele trio-urilor intimiste, în descendența lui Bill Evans. Secția ritmică strălucește mat în fundal: Claudio Gioannini, laborios și creativ la baterie, Roberto Bucci la contrabas. Piesele de predilecție sunt baladele, pe când în compozițiile sale mai dinamice Flinta are suflu scurt și recurge (poate prea des) la ostinato-uri abuzive. Grzegorz Karnas e unul dintre puținii cântăreți semnificativi de pe scena jazzului actual. Tinerii muzicieni care-l înconjoară reprezintă cu onoare redutabila școală de jazz din Polonia: Michal Tokaj
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
în pădurile din apropiere; nici vorbă de păduri prin zonă, acestea fuseseră vândute pe nimic în ultimul secol, împreună cu toată clorofila din jur, împreună cu toate cuiburile de vrăbii, nimeni nu mai știe dacă fuseseră unii spânzurați, sau dacă-și uitaseră flintele atârnate; oricum, ar trebui să mă reîntorc să închid gura sobei, cu un retez mai bun, unul care să nu mai ruginească niciodată; guma de șters bucuria poeții nu mai au timp să se apere cu nimic, strada lor e
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
din mers de pe colțul mesei un măr superb roșu - mărul Albei ca Zăpada - (îți va sluji de foame și sete) apoi ușor înfiorat bâjbâind prin holul antic-umbros să te oprești s-o desprinzi cu mișcări tandre dintr-un cui ruginit flinta cu incrustații bizare moștenită din generație în generație s-o ștergi fin de tot aproape cu teamă ca nu cumva s-o doară să geamă apoi să ți-o arunci pe umeri și să ieși fredonând un cântec vag pe
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de pildă, domnitorul Grigore II Ghica ieșea cu suita la iarbă verde la întreceri de tir cu arcul și cu sîneața (flinta). Evenimentul se transforma într-o adevărată serbare cîmpenească, boierii fiind însoțiți de "mulți pehlivani și măscărici", "zăbovindu-se cu naiuri și nagarale" și desfătîndu-se cu "cîntece hagimești ș= orientaleț".5 În 1806, fiind în călătorie de nuntă la Viena, hatmanul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a haiducilor vină Si-ai făcut pântec de liniște S-adune-n hârbul de ură chirpic de hodina S-adoarma războaie pe tăcutele flinte. Doamne! Ai strâns în ulcele sămânță de ler Si-ai sadit-o în tâmpla mea arsă Sa-nfrunzeasca mlădițe pe lujer de fluier Din dor și jelanii rămase acasă. ac CIREȘII În cireșii târzii de afară Inflorit-au gânduri de
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
simbolic în lămpașul ce-i luminează calea și nădejdea. Iar când iese din afunduri, când redevine om obișnuit, minerul nu uită, dacă e zi, să dea înapoi soarelui raza împrumutată. Dacă e noapte - și arborii în jur dorm, rezemați în flinte, ca niște ostași obosiți - minerul deschide lămpașul lăsând raza să urce, stea de veghe, pe boltă, luminându-i drumul spre casă. Desferecă binișor ușa: „Ai venit?”, se aude în toate casele o voce de femeie adormită; „Da”, vine mormăit răspunsul
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
dar e afumata, pastorala, ca la Salvador Roșa,... numai cu spațiul fără fund al epicii italiene": "Prin crângul acesta unde cântă cucul, Ah, pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut în ianuarie 1896, închinat lui Alexandru Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
Prin crângul acesta unde cântă cucul, Ah, pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut în ianuarie 1896, închinat lui Alexandru Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
toate călimările. Ai umplut fântâna cu mările, De nu mai găsesc cuvintele și întrebările. Doamne! Ai strâns pădurile care citeau cu securile, Dragostea și urile cu vină și fără de vină, De nu mai găsesc cuvintele, nesfinte și sfintele, Îndreptate ca flintele spre cei ce-au să vină. Doamne! Ai strâns și vâlcelele și munții-n ulcelele Unde stau ascunse cuvintele sfinte, nesfintele. Dar acuma mi-e sete și-am să rup o pecete, Să le sorb înțelesul, cumințenia, eresul
AI STRÂNS, DOAMNE..... In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_456]
-
moarte. Jack Sparrow și căpitanul Barbossa pornesc în căutarea iluzoriei Fântâni a Tinereții, dar ei află că nu sunt singurii în căutarea acesteia. Ei vor trebui să lupte cu un oponent periculos, care dispune de o tehnologie net superioară săbiilor, flintelor, tunurilor și corăbiilor celor doi pirați: Blackbeard, un pirat cu renume, care este de asemenea în căutarea ei. Când căpitanul Jack Sparrow își intersectează traseul cu o femeie din trecutul său (Penelope Cruz), el nu este sigur dacă este dragoste
Unde mergem în weekend () [Corola-journal/Journalistic/26376_a_27701]
-
din oraș. Cât privește jazz-ul de cea mai înaltă calitate, el va fi reprezentat la Sibiu de invitați precum: Steve Houben Quartet din Belgia, care vor cânta în 16 mai, de la ora 19:00, la Teatrul Gong; de Antonio Flinta Quartet din Italia, care concertează vineri, 17 mai, de la ora 19:00 la Sala Thalia sau Omar Sosa - The new Afro-Cuban Quartet din Cuba, care vor cânta tot vineri, de la ora 21:00, la Sala Thalia. Sâmbătă, 17 mai, începând
Începe Sibiu Jazz Festival 2013 [Corola-blog/BlogPost/98196_a_99488]
-
e un dezastru pe boltă fiecare astru înseamnă-o străduință vană și taxe în registrul de cadastru la ce bun s-atingi o țintă dacă nu câștigi finala, că nu faci parte din cabala și n-o să pui mâna pe flintă pentru dreptul tău la Scala dacă nu ai certitudini orișice liman e iluzoriu iar guvernul provizoriu eșuează-n platitudini pe întinderi de ivoriu că sunt scrise și nescrise în mai noi sau vechi anale taine convenționale ce cuprind numai abise
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
e un dezastru pe boltă fiecare astru înseamnă-o străduință vană și taxe în registrul de cadastru la ce bun s-atingi o țintă dacă nu câștigi finala, că nu faci parte din cabala și n-o să pui mâna pe flintă pentru dreptul tău la Scala dacă nu ai certitudini orișice liman e iluzoriu iar guvernul provizoriu eșuează-n platitudini pe întinderi de ivoriu că sunt scrise și nescrise în mai noi sau vechi anale taine convenționale ce cuprind numai abise
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
mă-nfrâng cei care-își fac din mine ținte. Tu lin foșnește, ca un crâng, și nu-ți ieși nicicând din minte. Zâmbește-mi când mă vezi nătâng nereușind să fiu cuminte, pornind la drum cu pasul stâng, sfidând ale ursitei flinte. Știu că adeseori te frâng, dar nu-nceta să fii fierbinte și dă-mi răgaz ca să mă strâng din risipiri, cu luare-aminte. Simplu acord Și când pari învins, ești doar în afară. Multe biruinți porți în cochilie. Că inima ta
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
și tropič de ploaie. Și avemu grijă să nu dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai pre mari ploi să băte ei cu sfedzii, că avč mantale în spate și ținč flintele suptu mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate de civert de ceas, și au lucit soare cu mare hierbinețală, cumu-i în luna lui iulie... Mai pre mari ploi se băteau rușii cu suedezii luptând în mantale
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate de civert de ceas, și au lucit soare cu mare hierbinețală, cumu-i în luna lui iulie... Mai pre mari ploi se băteau rușii cu suedezii luptând în mantale, cu flinta purtată sub manta: epică de la miază-noapte, admirabil tablou gherier. în acest moment întră în acțiune generalul Vitman, un german care lupta în statul major al țarului. El se prezintă în fața lui Petru cel Mare în culmea iritării, neținând seama de
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
nici măcar consilier cultural la Banca tuturor religiilor, barem membru cor. al Academiei Române, basta membru în consiliul de administrație al audiovizualului, decorat în gradul de cavaler, când la mormântul dumneavoastră nu se va trage cu tunul și nu se vor destupa flinte - Purgatoriul vă așteptă! în Iad, scandal, deranj, înghesuială, nervi, lume cu probleme care mai de care, ploi de foc, o schimbare catastrofală de climă, servicii execrabile. Dincoace: liniște, tristeți senine, chilii silente cu locatari discreți adaptați meditației, un singur anotimp
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
a murit. Pe Slăbănog îl caută gherila să-i facă de petrecanie. Așa stă treaba. Firește că nu se explică. Războiul ăsta nu mai are altă explicație decât pofta de a ucide. Porunca vine de-acolo, de sus: Voi ridicați flinta și trageți. Ochiți. Și toți ascultă. Da' de cine ascultă. Eu nu zic nimic. De fapt nu știe nimeni. Și n-o să știe niciodată. Se ucide pur și simplu din dorința de a trăi. Pentru a nu fi tu primul
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
șocant. Se bazează pe o argumentație implicită, susținută în fundal de melodia Amintire cu haiduci a lui Valeriu Sterian (,Unde s-au dus? Cînd au apus/ anii de sus ai gloriei lor?/ Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele,/ Caii și flintele haiducilor?") și avînd în prim plan, pe ecran, textul: "Peste 30 miliarde de euro vor intra în România. Îi ia cineva?". Desigur, episodul e urmat, liniștitor, de îndemnul înțelept și legal " Accesează fondurile europene prin CEC Bank". Esențială este însă
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
lui Mihail, dar se încredea înainte de toate în intuiția sa. O dată pus în situație, era imposibil să nu se descurce, să nu dea de un capăt. De asta și fusese trimis el și nu altcineva! Dacă era de tras cu flinta, l-ar fi trimis pe George Stan, aici erau de pus la contribuție mintea și mai ales simțul aceia special al agenților de mare clasă, simțul care nici măcar nu avea nume. Cînd reacționa corect, cînd găsea "urma bună", simțea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
avusese din epoca exotică a jocurilor de-a v-ați-ascunselea printre grădini îmbuibate de flori și magazii mirosind a vechi, cu obiecte nefolosite de generații, dar păstrate pe principiul "nu cer de mâncare". Furci și pluguri de lemn, bâte ghintuite, arbalete, flinte, o lance de steag, cu flamura zdrențuită pe care se mai putea vedea o semilună palidă, galenți de copil, odgoane, hamuri care își așteptau îndărătnic utilitatea, găleata cu tăciuni de pe vremea basmelor pentru caii năzdrăvani, potcoave, seturi desperecheate de cuțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Obi ajungea destul de groasă, iar stratul de omăt era Încă puțin adînc, oamenii locului se luau la Întrecere cu săniile pe Întinderea Înțepenită a fluviului. Să fi văzut atunci nouri de zăpadă spulberată, să fi auzit chiote și focuri de flintă În aer de dragul avîntului fără piedici prin albia uriașă!... PÎnă la urmă, lui Gheorghe i s-a dat o muncă primejdioasă: ducea poșta la cel mai apropiat oficiu, la o cale ferată, vreo 40 de kilometri spre sud. Pleca dimineața
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a spinare, ia așa, ca să-ți mai treacă de dorul strămoșilor". în cursul veacului XX, vînătorii-poeți vor deveni tot mai radicali în opțiunea lor estetizantă. în ciuda aparențelor amenințătoare și severe, acțiunea cinegetică descrie, la Vladimir Streinu, un ritual cvasireligios: Cu flintă grea, cu tolbă și corn la cingătoare, Pășesc în văzul lumii la cruntă vînătoare. Rămas însă de poteri, sub catarămi și zale, Cucernic, un călugăr grijește de-ale sale. Eu țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
paltinii și arinii ca pe niște frați ai săi: Poftesc la veacul dulce, nemăcinat de ornic, La somnu-vă nici moarte, nici viață și statornic Vegheat de luminoșii ochi mari căpriorești, Gălbii ca untdelemnul în sfinte albe cești. ...Și-apoi cu flintă, tolbă și corn la cingătoare, Mă-ntorc de la vestita-mi temută vînătoare. Pe un drum înrudit va păși mai tîrziu poetul Ștefan Aug. Doinaș. Decorul silvestru îi deschide acestuia poarta ascensiunii supreme, vegheată și călăuzită de blîndele făpturi ale codrului
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]