5 matches
-
sfârlează, iar cu cele de la mâna stângă smulgea șuvițe din caier, scuipa pe ele pentru ale moleși, le răsucea și aduna pe el. După măsură se vedea că-i doldora, până la refuz. Un alt fus alături de un cocoloș de lână flocăită, aștepta în săcuiul agățat peste umăr, să fie făcut fire de trebuință pentru împletirea flanelelor și ciorapilor de purtat peste iarnă. Tânărul o privea cu insistență, încercând să-i citească de pe față gândurile care o copleșiseră. Când era copil, auzise
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
ai milioanelor de oameni dornici de întîmplări pe care ei înșiși nu le pot avea din lipsă de curaj, de sînge în coaie și chiar din pricina lenei lor incurabile de a trăi. Ai făcut din mine un cobai, un șobolan flocăit pe care conștiințele false își experimentează, clipă de clipă, eșecul. Eu îi reprezint pe Ulisse, pe Don Quijote, pe Hans Castorp pe Raskolnikov și pe atîția alții, al căror adevăr este dincolo de starea civilă și de argumentele fiziologice, iar tu, labă
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
mă tîram prin casă. Mă arăta rîzînd șefului de post și îi șoptea " Uite la el ce ambițios este". JENI (patroanei): Cafeaua dumneavoastră. MINISTRUL: Și a mea? JENI: A dumneavoastră nu este gata. Am dat prioritate musafirilor. MINISTRUL: Codoașa asta flocăită nu-i musafira mea. A venit nechemată și neanunțată. Este o teroristă, o vandală. JENI: M-am gîndit că, de ziua Europei, trebuie să fim îngăduitori chiar și cu barbarii, chiar și cu vandalii. Europa există și datorită lor. MINISTRUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de tine, cine crezi c-o să aibă ? Uite și poarta, tot descuiată, uite și motanu năpârlit, tot lângă părul uscat stă. — Ptiu, drace, zâât ! îl țistuie ea. Da al dracu motan, slab și cocârjat și cu blana aia a lui flocăită, l-o fi flocăit alții mai tineri, al dracu motan, nu se sperie. Stă și se uită cu ochii ăia galbeni ai lui la ea, Doamne iartă-mă, ăsta parcă n-ar fi motan, ăsta parc-ar fi ăl cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
eu încet, spre cișmeaua din fundul grădinii, și, în timp ce mergeam, m-a izbit iar duhoarea de la maidanul învecinat ; prin zăbrelele gardului am văzut ciulinii plini de praf, o tufă imensă de mătrăgună crescută pe un dâmb de gunoi, un câine flocăit care tocmai ridica piciorul, câțiva pari mucezi și fără rost, care se înfigeau în cerul decolorat. Nu mă durea însă nimic și dacă voiam, nici n avea să-mi pese deloc. Altfel, soarele ardea mult prea tare, așa că mi-am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]