119 matches
-
doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag în seamă nici măcar câinele comunitar, unul urât, negru și flocos, care se pripășise de câtva timp primprejurul blocului. Mă îndrept către stație și aștept microbuzul care mă duce zi de zi la muncă. Nimic nou sub soare ... Referință Bibliografică: NIMIC NOU SUB SOARE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
telefon răzleț îi încunoștințează că au devenit bunici sau, în cel mai fericit caz, se trezesc, în fața casei, cu o limuzină cu număr de California, din care se rostogolesc fiica, ginerele, nepoții deja de vârsta școlară și obligatoriu un câine flocos, care dă activ din coadă. Fericirea e generală și durează câteva zile. ... La noi, la români (și am constatat că același lucru se întâmplă și la celelalte popoare răsăritene), cordonul ombilical este, se pare, mult mai puternic. Ne simțim răspunzători
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1413338716.html [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
ăia micii joacă pocăr pe bețe de chibrite! -Cum ai aflat, nea Ioniță? - îl întreb eu curios. -Am furat pâinea mamei de pe corlată, făcuse pâine în țest să plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata, na! până a tăcut... și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te prinde ăsta
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece), cojocul lui Ioiu abia dacă-mi ajungea la brâu. Noroc că-mi luasem cățelandrul flocos cu mine și mi-a dormit lipit de picioare. Alt noroc a fost că cerul îmi oferea o priveliște extraordinară și am avut la ce mă holba jumătate de noapte. La „giumatate la șasă”, nea Ioniță a hoit. Mitu i-
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
otava de prin pajiști! Urcam sus, tot mai sus, spre libertate, spre țelul meu! Am ajuns acolo, pe munte, la cabană. De aici și până la Observator mai erau doar câțiva pași. La cabană era liniște deplină. Un câine negru și flocos dormea la soare cu gura deschisă și cu limba roșie scoasă afară. A fost greu până l-am trezit, căci după aceea s-a apucat sărăcuțul de el pe un lătrat arțăgos de răsunau văile din spatele meu iar mie îmi
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
însă cuminți toată noaptea, strâns îmbrățișați. Orașul nu-i bau-bau! Dimineața au apucat un răsărit de soare de vis. Tot orizontul în flăcări roz spre răsărit contrasta cu cel negrul pătat de ultimele stele strălucind spre apus. Între ele norișori flocoși colorați de la cenușiu închis la portocaliu strălucitor își schimbau culorile vii. La apariția astrului cerul a devenit albastru limitat de lacul încă negru care limita orizontul vizibil. Treptat s-a făcut lumină, norișorii s-au decolorat iar linia dintre lac
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
la săpat. Nici la masă nu mai stătea. Îmbuca de-a-n picioarelea te miri ce, apoi, la săpat, iarăși. Oamenii erau curioși. Ar fi vrut să le spună de ce împrejmuise locul cu gard de rogojini și-și adusese doi zăvozi flocoși, fioroși, care-i puneau pe fugă pe curioși. Doamne, să fi găsit vreo comoară - pietre și aur?! Când vreun îndrăzneț zăbovea cu mai mult de o întrebare, îi răspundea că s-ar afla aici o pungă cu țiței după care
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici și așteaptă-mă! Mărțișor se uită spre vârful muntelui și zări stânca cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici și așteaptă-mă! Mărțișor se uită spre vârful muntelui și zări stânca cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
a "marfă") • (I) BUKHUNI GOJ (literal “cârnat de ficat” = lebăr, maioș - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu ) • (I) RATTUNI GOJ (literal “cârnat din/cu sânge” = sângerete - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu) • (I) ZARUNI CÀXRA < c`ër·ra zaruji (cort flocos/mițos/din par/din blană [de capră] - la căldărari) • BIS-/BIZ- & DES-/DEZ- (prefixe privative cu sensul de “fără”, “lipsit de”) Referință Bibliografica: CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
șase, exact când umbra acoperișului șopronului, în care eu și prietenul meu stăteam tolăniți pe două saltele vechi, umplute cu pănuși de porumb, locul nostru preferat de taifas după-amiază, atingea tulpina nucului din mijlocul curții. Atunci Waldi, câinele rotofei și flocos, lătra scurt, ridicându-se tremurând pe labele din față, iar moșu’ Klesch îl potolea, rostindu-i cu o voce seacă numele: „Waldi!” Cei doi bătrâni purtau invariabil în clipele următoare întâlnirii lor următoarea conversație: „Bună, Sibla!” „Bună, Klesch!” „Mai trăiești
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Umbra_pe_tulpina_unui_nuc.html [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
o anumită oră, cerul se acoperă de nori grei, de regulă neîncărcați electric ca trăsnetele să nu deranjeze somnul orășenilor, iar viguroase ploi spală orașul și irigă câmpiile roditoare. Urmele acestor torente cerești se mai văd dimineața sub forma unor flocoase pete care, prin colorarea de către soarele de la limita orizontului fac deliciul pictorilor matinali. Din nou pe Tera Mary a ascultat cu interes cele povestite, dar privea cu neîncredere. Prea idilic, prea frumos, prea simplu. Nu tu grija zilei de mâine
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400332493.html [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Orașul nu-i bau-bau Dimineața au apucat un răsărit de soare de vis. Tot orizontul în flăcări roz spre răsărit contrasta cu cel negrul pătat de ultimele stele strălucind spre apus. Între ele norișori flocoși colorați de la cenușiu închis la portocaliu strălucitor își schimbau culorile vii. La apariția astrului cerul a devenit albastru limitat de lacul încă negru care limita orizontul vizibil. Treptat s-a făcut lumină, norișorii s-au decolorat iar linia dintre lac
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430336506.html [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
găsise pe drum pe care-l botezase Tuzik, care ar suna tot cam rusește. Când l-a adus pe Tuzik, era un cățeluș cât un pisoi, speriat, flamand și șchiop de un picioruș. Avea ochi căprui calzi și prietenoși, era flocos, negru cu pete albe răspândite la întâmplare pe corpul lui firav. L-am căutat să vedem dacă este negru în cerul gurii, si in cerul gurii avea pete negre și roz. L-am oblojit și l-am vindecat de lovitură
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
ăia micii joacă pocăr pe bețe de chibrite! -Cum ai aflat, nea Ioniță?- îl întreb eu curios. -Am furat pâinea mamei de pe corlată, făcuse pâine în țest să plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata,na! până a tăcut...și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te prinde ăsta
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
sortit să rămână mai departe acolo, pe munte, singur-singurel, ascultând cariile din grinzile pereților și vânturile, furtunile, ploile sau zăpezile fluierând prin desișul pădurilor. L-am așteptat în fața cabanei. Simțind ceva straniu în atitudinea mea, Hector, câinele cel negru și flocos apăru de nu știu unde și se înfățișă la picioarele mele, târându-și coada și scâncind. Parcă simțea și el că trebuie să ne despărțim, că îl voi părăsi. Mai revăd o dată locurile. Cerul era albastru-curat, orizontul era limpede, iar în el
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1470040538.html [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
să ne hodinim și să îmbucăm și noi ceva și ăsta micu. Vasile fluiera la ceilalți ciobani, să cârmească oile pe poiană, ajutați fiind de Țonțorel, un cățeluș mic, dresat pentru întors oi, tare jucăuș și prietenos cu toată lumea. Era flocos, de nici ochii nu i se mai vedeau, și bătrân pe deasupra săracu*, dar încă făcea treaba bună. La un fluierat specific, sau la comanda: -Dă-te roată! arătândui cățelului direcția, acesta executa intocmai, cele cerute. După o zi de mers, cu
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
15 decembrie 1982 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Orhei, str. Fîntînilor nr. 6. (1047/2005) 46. Grigoriu Nadejda, fiica lui Valeriu și Ana (fiica lui Vasilisa, născută la 5 iulie 1930 în Flocoasa), născută la data de 12 august 1983 în localitatea Ciobalaccia, județul Cahul, Republica Moldova, cu domiciliul în Republica Moldova, Cantemir, Ciobalaccia. (1263RD/2007) 47. Gujea Ada, fiica lui Vladimir și Elena (fiica lui Mihail, născut la 4 iunie 1930 în Sărăteni), născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193292_a_194621]
-
ap. 5, județul Cahul. Copii minori: Obreja Andrei, născut la 22 noiembrie 1993. 53. Obreja Teodor, fiul lui Obreja Ana (fiica lui Obreja Ion, n. la 2 martie 1922 în Ciobalaccia și Elenă), născut la 17 august 1971 în localitatea Flocoasa, județul Cahul, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 19, ap. 5. 54. Pănuți Nina, fiica lui Bîrca Mihail și Ana (n. la 21 noiembrie 1937 în localitatea Hulboaca, județul Orhei), născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166563_a_167892]
-
în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Butucului nr. 12, ap. 1. (4.832/2003) 165. Spînu Ana, fiica lui Anastasi Ion și Parascovia, născută la data de 27 ianuarie 1967 în localitatea Flocoasa, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Cantemir, satul Ciobalaccia. (10.599/2003) 166. Spînu Nicolae, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 19 decembrie 1951 în localitatea Dereneu, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216498_a_217827]
-
650/2008) 81. Podaru Corina, fiica lui Ion (fiul lui Dumitru, născut la 7.04.1917 în localitatea Ciobalaccia) și Maria, născută la data de 20 septembrie 1984 în localitatea Ciobalaccia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Flocoasa, raionul Cantemir. (3.038/2008) 82. Pogonea Luminița, fiica lui Vasilii și Liubovi (fiica lui Chiriac Vladimir, născut la 17.07.1912 în localitatea Cetireni), născută la data de 4 iulie 1986 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Lactarius torminosus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor râșcov de mesteacăn, părușei, sau râșcov flocos, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]