4 matches
-
îl numește "aer de foc"), dar anunță public abia în 1777, după ce Priestley publică descoperirea oxigenului în 1774. ¶ Lavoisier descoperă că substanțele care ard sau ruginesc se combină cu o substanță din aer (ulterior identificată că oxigen); infirmă astfel teoria flogistica (Georg Ernst Stahl afirmase în 1700 că arderea este un proces cauzat de pierderea "flogistonului", i.e. a substanței combustibile din materialul respectiv). ¶ Hilaire Marin Rouelle descoperă prezenta potasiului și sodiului în sîngele animalelor și al oamenilor. ¶ Diderot sugerează posibilitatea derivei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unei broaște disecate; el arată că același efect se poate obține dacă piciorul broaștei este introdus între două metale diferite (fără electricitate); această descoperire îl va conduce pe Alessandro Volta la construirea primei baterii electrice. ¶ Richard Kirwan renunța la teoria flogistica în fața dovezilor științifice incontestabile ce o infirmă, el fiind printre ultimii apărători ai acesteia. ¶ Pierre Prévost observa că frigul este lipsa căldurii. El dezvolta astfel teoria schimbului de căldură radiata, potrivit căreia toate corpurile radiază căldură, iar dacă acest proces
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
medica vera (1707) e unul din evenimentele cu care debutează medical secolul afirmă inteligența, cultura și originalitatea acestei personalități complexe. Sincer și convins că sufletul (anima, spiritus) guvernează orice stare de sănătate, idee pe care își edifică doctrina sa „animistă“ „flogistică“, Stahl limitează puterile chimiei, fizicii, experimentelor, anatomiei, respectiv laturii materiale a organismului, întrucât sufletul, pe care-l identifică cu natura vindecătoare, (Natura medicatrix) este responsabil prin vitalismul său, de sănătatea și bolile oamenilor. Pulsul accelerat, febra, epistaxis-ul etc. sunt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în cezariană și transfuzii); americanii Philip Syng Physick, Jack Marion Sims, John Collins Warren, rușii Efren Muhin, Nikolai Pirogov. În prima parte a sec. XIX se resuscită unele din teoriile medicale ale secolului precedent, ajunse desuete, ca de exemplu teoria flogistică a lui Stahl, cea a lui Brown, care clasează bolile în stenice și astenice. Pe linia acestor teorii încep să apară noi lucrări. Chiar Bichat susține tonifierea spirituală a pacientului, cerință a eficientizării tratamentului. Opus lui Bichat, dar și vitalismului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]