994 matches
-
ne-avenită, are de regulă, în raport cu eleganța amfitrionilor, aerul unui musafir mal habillé și cârcotaș introdus pe scara din dos. Nobleței de spirit, în acest caz, nu-i șade bine decât alături de luciditate. Ca în fraza, des citată, a Maestrului florentin despre omenire, atât de potrivită mitocanilor României de azi, - ca să dăm un exemplu: Oamenilor, străduindu-se să nu le fie teamă, le place să se facă temuți de alții, iar agresiunea pe care o resping, în ce-i privește, ei
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
nervoase, asemenea scenei de bătălie din expoziție, convingător atribuită de curatori maestrului. Sau Alfonso Parigi, fiul lui Giulio, cu un desen cu valoare documentara, ilustrînd una din întîlnirile Academiei della Crusca. Sau Stefano della Bella, probabil cel mai cunoscut artist florentin al secolului, singurul căruia formația europeană (călătorește la Paris, Amsterdam, Romă) îi asigură și notorietate europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano prin subiect și prin linia transparență, cu duct delicat și nervos, si desenul
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
ce-și are paralelă doar în scrierile sale. Desenul trădează nu doar mîna sigură a maestrului, ci și verva să narativ-umoristică, care va culmina în arta florentina la un artist precum Giovanni da Șan Giovanni sau Îl Volterrano, singurul artist florentin baroc, prezent în expoziție cu nu mai puțin de patru desene. Dincolo însă de calitatea rarisima a unora dintre piese și, ca urmare, de valoarea lor artistică, expoziția scoate la iveală și desene care documentează opere pierdute (un desen de
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
modest avans (de 200000 de lire - echivalentul a două luni de bursă la Perugia! m-am bucurat eu). Urma să-i trimit un manuscris (poezie, proză, eseu)... de îndată ce voi putea - dar nu era nici o grabă! Le vorbisem celor doi poeți florentini despre proiectul de a mă exila, și ei mă înțeleseseră, așteptându-se, inițial, la o rămânere în Italia. Am ales însă Parisul, de unde le-am scris fiecăruia din ei despre a mea sistemazione parigina. Carlo Betocchi mi-a răspuns primul
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
facă patru zile mai târziu), pe 23 ianuarie 1974, la "Plaisant Hôtel", 50 rue des Bernardins. Caro Elie Constantin, (...) mă bucur foarte că ați aflat în Franța acea primire pe care, la noi, v-o puteau oferi numai inimile prietenilor florentini, în timp ce legislația noastră publică este încă plină de obstacole în calea rezolvării rapide a problemelor celui ce trăiește pe lume în căutarea libertății. Veți părăsi, spuneți, peste două luni actuala rezidență la Plaisant Hôtel ; să vă aduceți, vă rog, aminte
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
decât ce v-am spus mai sus, cu inima cea mai amară, poate, din toată viața mea. Încercați totuși, Dvstră care vă aflați într-un moment solar, să mă înțelegeți, și scrieți poezii frumoase. De ce aș încheia aici suvenirul meu florentin, când pot să-l fac și mai melancolic, ba chiar să relativizez dureros imaginea favorabilă pe care am crezut multă vreme că o vom fi lăsat-o pe Arno, poezia mea și eu însumi? Nici una, nici celălalt nu reținuseră în
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
lucru pe care îl puteau face alți italieniști. Faptul că printre cei trei sau patru autori eu mi-aș fi avut locul (uno di quale fosse lei) nu mă mai ademenea peste măsură. În ce privește "revelația" nepăsării celor doi mari prieteni florentini față de poezia mea, ei aveau perfectă dreptate! Vine, cum zice locutorul popular, vine "poetul lui pește" pe Arno, cu niscaiva poeme pe care și le tradusese singur (într-o limbă învățată la București), și are tupeul să le arate unor
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
examene neîngrijite și nefardate. În schimb, nu-l simpatiza deloc pe profesorul Alexandru Marcu, succesorul lui Ramiro Ortiz. Îl aprecia ca italienist, dar îl socotea "orgolios și sforar, binevoitor și atent ca de la înălțimi, condescendent și taler cu două fețe, florentin și machiavelic, din cap și până-n tălpile picioarelor". Profund antipatic i-a fost slavistul Petre Cancel, un nevropat mohorât și bizar, și, oarecum pe aproape, Mihail Dragomirescu, al cărui portret alunecă în caricatură, îngroșând mult părțile negative și nerecunoscându-i
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
și Principele Radu au găzduit, la Castelul Peleș, patru evenimente. Au luat parte personalități din domeniul științei, artei, educației, din viața politică și din lumea presei din România și din Republica Moldova. Principesa Moștenitoare și Principele Radu au primit, în Salonul Florentin, o delegație a Universității Academiei Republicii Moldova, condusă de academicianul Maria Duca, rectorul universității. Cu această ocazie, au fost înmânate primele burse “Regele Ferdinand I” și “Regina Maria”. Beneficiarii burselor regale basarabene ale anului 2015 au fost un student și o
ASTĂZI, REGELE MIHAI SĂRBĂTOREȘTE 94 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380735_a_382064]
-
acest club select al rezoneurilor politici a autorului Principelui, Niccolň Machiavelli. În istorie Machiavelli are reputația unui cinic lipsit de scrupule, căruia i se atribuie în mod injust o deviză devenită celebră: "Scopul scuză mijloacele". Puțini însă au studiat capodopera florentinului fără ochelarii de cal ai ideilor preconcepute. Păcat, pentru că multe dintre sfaturile lui Machiavelli ar putea fi de mare folos politicienilor de azi. Concluzionează Aurelian Crăiuțu la capătul micii sale incursiuni în învățăturile Principelui: "... în viziunea lui Machiavelli simțul politic
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
Robert (castrum nostrum regis Thumuswar). În castelul reședință regală (pe locul unde astăzi se află Muzeul Banatului) și-au aflat sfârșitul primele două soții ale regelui: Maria și Beatrice. O istorie senzațională, plină de meandre, din care răsar oameni ca florentinul Fillipo Scolari, care a organizat apărarea Banatului împotriva atacurilor Imperiului Otoman și s-a ocupat de educația lui Ioan de Hunedoara; se ivesc mari hoți și falsificatori de bani ca Bartolomeu Berislo și episcopul Ernst de Funfkirchen; lovește ciuma, se-
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Pagină realizată de Dușan Baiski Ultima avangardă literar-artistică a mileniului doi Matematicianul Florentin Smarandache a făcut din paradoxism, protestul său antitotalitar, o artă care a cucerit întreaga lume „ Nu am avut un premergător care să mă fi influențat, ci m-am inspirat din situația pe dos care există în țară. Am pornit din
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
State University - Las Cruces (1998), University of New Mexico - Gallup (1998, 1999), National Science Foundation (Chautauqua Program, University of Texas, Austin) (1999) și Los Alamos National Laboratory (Educational Networking Support Program) - Gallup (1999). Un tânăr neliniștit Cel puțin până acum, Florentin și-a trăit viața ca un leu. Nu s-a împăcat niciodată cu jumătățile de măsură. A pregătit și selecționat echipa elevilor marocani pentru Olimpiada Internațională de Matematică din Paris (1983). A fost programator la Întreprinderea de Utilaj Greu din
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
Providence, RI) în care solicită libertatea de circulație a oamenilor de știință. De soarta sa se va interesa dr. Olof G. Tandberg, secretar la Academia de Științe din Suedia, care îi va telefona din București. În perioada anilor 1986-1988, povestește Florentin în mesajele electronice pe care mi le-a trimis, Inspectoratul Școlar Județean Dolj nu-i va mai acorda post, din motive politice, fiind obligat să supraviețuiască din meditații. Ulterior va fi profesor la Școala Generală nr. 32 din Craiova (1988
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
Grand Prix, 4~ Edizione del Premio Internazionale di Poesia e di Narrativa Goccia di Luna, Bastremoli (Italia, 1993); Premiul „Podul lui Traian“, la Festivalul Internațional „Drumuri de spice“, Uzdin (Iugoslavia, 2000). Protest mut „Să scriem... fără să scriem nimic“, spune Florentin. „Cum? Simplu: literatura-obiect. ‘Zborul unei păsări‘, de pildă, reprezenta un «poem natural», care nu mai era nevoie să-l scrii, fiind mai palpabil și perceptibil decât niște semne așternute pe hârtie, care, în fond, ar fi constituit un «poem artificial
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
poem sonor», «poem olfactiv», «poem gustativ», «poem tactil». Altă clasificare în diagonală: «poem fenomen (al naturii) », «poem stare sufletească», «poem obiect/lucru». În pictură, sculptura analog - toate existau în natură, de-a gata. Deci, un protest mut am făcut! “ - concluzionează Florentin. Distihul paradoxist este format din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc în-tr-un întreg definind (sau făcând legătură cu) titlul. Dar iată și câteva distihuri paradoxiste cu semnătura lui Florentin Smarandache: Soluție S-a rezolvat/„Nu se
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
Catița, 77 ani l Iova Floare, 91 ani l Setyar Alexandru, 71 ani l Csoti Pavel-Adalbert, 73 ani l Popovici Vioara, 73 ani l Fanu Virgil-Emil, 57 ani l Duscova Lucian, o zi l Podoleanu Mihai, 49 ani l Toma Florentin, 70 ani l Moțiu Sofronie, 78 ani l Turcin Elena, 65 ani l Vitan Flora, 89 ani l Țeperdel Maria, 92 ani l Trava Maria, 76 ani lWelter Elisabeta, 83 ani l Frig Mihaiu, 64 ani l Glodeanu Ion, 76
Agenda2004-20-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282428_a_283757]
-
fiecare zi și care nu era deloc scurt, prin zăpadă sau pe caniculă, plecând dimineața și ajungând seara acasă, rupt de oboseală, toate „m-au făcut să am libertate de mișcare și o rezistență foarte bună”, își începe povestea proprie Florentin Banu. Din clasa a III-a s-a mutat la Timișoara împreună cu familia. Începând din clasa a V-a și până în a XII-a a fost elev la Liceul „Nikolaus Lenau”, după care a urmat Facultatea de Mecanică, secția T.C.M.
Agenda2005-06-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283353_a_284682]
-
atunci. Talentul sportiv este, probabil, o trăsătură de familie, deoarece și fratele său, Daniel Banu, făcea sport de performanță, urmând Liceul Sportiv din Timișoara, la fotbal, iar 15 ani a jucat la echipa C.F.R. și două sezoane la Poli. Și Florentin Banu a jucat și fotbal, la Poli, cum de altfel a făcut și atletism, până în clasa a VIII-a, când un eveniment care putea foarte bine să treacă neobservat i-a schimbat viața. Un alt drum Pe când era elev la
Agenda2005-06-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283353_a_284682]
-
Daniel Pancu (Beșiktaș Istanbul), Adrian Ilie ( F.C. Zürich) și Nicolae Mitea (Ajax Amsterdam). Din campionatul intern au fost selecționați în lotul național următorii fotbaliști: Bogdan Stelea (Dinamo), Marius Popa (Poli Timișoara), Valentin Bădoi (Rapid), Flavius Moldovan (Rapid), Mirel Rădoi (Steaua), Florentin Petre (Dinamo), Tiberiu Bălan (Sportul Studențesc), Mihăiță Pleșan („U“ Craiova), Dorinel Munteanu (Steaua), Daniel Niculae (Rapid), Daniel Opriță (Steaua) și Gigel Bucur (Sportul Studențesc). De la Steaua au fost convocați doar trei jucători. Victor Pițurcă ar fi chemat la lot și
Agenda2005-06-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283370_a_284699]
-
etapă a grupei I din preliminariile Campionatului Mondial de fotbal, Macedonia a dispus de Armenia cu scorul de 3-0, iar România a învins Finlanda cu 2-1. În meciul România - Finlanda golurile au fost marcate de Adrian Mutu (min. 50) și Florentin Petre (min. 90), respectiv, Eremenko (min. 90+3, din 11 m). Joi, 19 august l Atleta etiopiană Berhane Adere (31 de ani), campioană mondială în proba de 10 000 m, a decis să se retragă din activitatea competițională, după ce a
Agenda2004-34-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282797_a_284126]
-
căderea comunismului prin soacra să Larissa Petrovna care adoarme și (iarăși prin vise) "găvăreste" viitorul. Bunica Persida hrănește cu mămăligă statuile din cimitirul burgului și așteaptă chemarea fiului Florentin Rege Leordeanu (numit așa din dragoste pentru regele surghiunit). Numai că Florentin, ămblânzitor de lei din vocație absolută, moare ăntr-o grădină zoologică an Australia, după care leii de acolo ăncep să răspândească cuvântul Domnului. Nae Lebădaru, țiganul mâncător de lebede, duce la extrem această permanentă tendința de simbolizare, sordidul consum de lebede
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
lor foarte specific și elevat. De aceea mă miram foarte să descopăr în chipul unui bărbat tânăr cum era Ion Barbu pe atunci (nu împlinise încă 40 de ani) o figură de om acru și distant, stând pe un scaun florentin în biroul lui Lovinescu, între confrați, cu palmele amândouă fixate pe mânerul unui baston pe care își lăsa bărbia. Tăcut, retras, părând chiar absent între cei care conversau cu amfitrionul pe toate temele posibile, el izbucnea neașteptat cu o replică
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
Niccolo Machiavelli (1469- 1527) constituie un bun prilej de reeditate a operei lui esențiale, Princepele, și de dezbateri legate de moștenirea lui intelectuală. Sau, mai bine zis, politică. Până în ziua de azi se face confuzia între domeniile în care ideile florentinului pot fi aplicate. Dacă Machiavelli vorbea de „principe” sau de „suveran”, avându-i ca model pe tiranul Cesare Borgia și pe papa Julius II, comentatorii ulteriori au crezut de cuviință că principiile cinice ale funcționarului din Palazzo Vecchio sunt valabile
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2401_a_3726]
-
peste 160 de membri din lumea întreagă ai Academiei se află și patru români: Cornel Ciubotariu (fizician, prof. univ. dr. la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași), Constantin Udriște (matematician, prof. univ. dr. la Universitatea „Politehnica” București), Radu Zamfir (filozof) și Florentin Smarandache. Fondatorul Academiei de Științe „Telesio-Galilei”, în anul 2007, este italianul, stabilit în Anglia, Francesco Fucilla (n. 01.08.1951, în Cosenza, ca și Telesio, a cărei memorie vrea să o păstreze prin numele acestei organizații neguvernamentale științifice). Este geofizician
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]