21 matches
-
Pe scurt, ceea ce sunt gasconii în Franța, sicilienii în Italia, bascii în Spania, adică oamenii Sudului, Meridionalii din țările zise latine ale Europei, exact la fel sunt oltenii în raport cu ceilalți români, din marile provincii istorice ale țării noastre. Leagăn al floretiștilor ,,in aqua forte” -, Oltenia a dat (presei și culturii, spiritului românesc și european) caricaturiști de temut, a căror talie continentală rămâne, preste vremi, irefutabilă. Amintim doar pe Ion Anestin și pe nepotul său: Nuni Anestin (foarte valoros caricaturist, dar și
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
istoria literară: Dacă ar fi să luăm în seamă ceea ce s-a scris despre Eminescu, Creangă, Caragiale în primele două decenii de la stingerea generației lor literare, am observa că ne aflăm pe nisipuri mișcătoare’’, apoi tranșează, cu o piruetă de floretist experimentat: Există un moment Fănuș Neagu, de mare originalitate, care îl individualizează în structura povestirii naționale’’. Adept, în bună măsură, al criticii totale (nemărturisită, însă), dar, cu osebire, al hermeneuticii de tip tematist (tematism riguros aplicat, fără nici un fel de
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
unui mare număr de volume: „Tributul clipei”, „Nu chiar totul despre sex”, Gândurile unui neînțeles, „Gânduri de neînțeles”, „Gânduri cu subînțeles”, etc. Participă cu creații literare de asemenea la un mare număr de volume colective. Scrie cu o ușurință de floretist. Prozele din cartea de față s-ar încadra speciei proză scurtă. Sunt pline de ritm, de poezie, de lumină, de voie bună și ne transmit gândurile și stările sufletești tonice ale autorului. Georgeta Minodora Resteman, este născută la 24 august
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sefan_dumitrescu_scripta_stefan_dumitrescu_1371685913.html [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
de public), între care și un catren semnat de Vasile Vajoga prin care anunța că „epigramiștii DIICOT / atacară în forță Vama ”. Între timp, „pe șest”, graficianul Radu Bercea creiona portretul lui Sorin Cotlarciuc. Prin Sorin Cotlarciuc „Bucovina are un nou floretist al spiritului” Au rostit catrene și au vorbit apoi despre carte și despre autor Anda Andrieș, Mihai Pînzaru PIM (care a subliniat rolul graficianului satiric Doru Ghiocel Olaș în ilustrarea volumului spunând că „o carte de epigrame fără desene pierde
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/_fata_nevazuta_a_lumii_la_vama.html [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
PIM (care a subliniat rolul graficianului satiric Doru Ghiocel Olaș în ilustrarea volumului spunând că „o carte de epigrame fără desene pierde foarte mult”), scriitorul și publicistul Mihai Burduja (care a apreciat că prin Sorin Cotlarciuc „Bucovina are un nou floretist al spiritului”), prozatorul Ioan Mugurel Sasu, văr cu autorul (despre care Vasile Larco spunea că în coroana arborelui familial „pe o creangă, la apel / s-a ivit un Mugurel”) și Doru Ghiocel Olaș (care a mărturisit că Sorin Cotlarciuc l-
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/_fata_nevazuta_a_lumii_la_vama.html [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
patru spadasini: Adrian Pop, Adrian Szilagyi și Andrei Timoce din CS Satu Mare, iar Otto Tardi din CSM Oradea. 72 de trăgători din 25 de țări au luat parte la proba. România și Republică Moldova au fost reprezentate fiecare de un floretist, respectiv Radu Daraban, din CSM Cluj, si Eugeniu Vadaniuc, din Școala de Scrima Chișinău. 51 de trăgători din 21 de țări au luat parte la proba. România a fost reprezentată de patru sabreri: Alin Badea din CSA Steaua București, iar
Campionatul European de Scrimă din 2015 () [Corola-website/Science/334280_a_335609]
-
cel mai recent din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și "trăgători" (în ). Ei nu joacă, ci "trag". Nu sunt puncte, ci "tușe" (în ) sau "lovituri". Lama armei se numește și "fierul". Un scrimer specializat pe floretă este un "floretist"; cel specializat pe spadă este un "spadasin" și cel specializat pe sabie este un "sabrer". Lupta între doi trăgători este un "asalt". Când contează scorul, este vorba de un "meci". Pe echipe, se numește o "întâlnire". Lupta cu arme din
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
pentru joc periculos. Meciul s-a dus în timp suplimentar, unde Carolin Golubytskyi a câștigat la „tușa de aur”. A fost învinsă în finală de o altă italiancă, Arianna Errigo, și s-a mulțumit cu argint. Este căsătorită cu fostul floretist ucrainean Serhii Holubîțkîi, al cărui nume îl poartă astfel cum este transcris pe pașaportul acestuia, adică „Golubytskyi”.
Carolin Golubytskyi () [Corola-website/Science/334190_a_335519]
-
prezent are un cabinet propriu în Tauberbischofsheim și este dentista echipelor olimpice ale Germaniei. În această calitate a participat la Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing și la ediție din 2012 de la Londra. În anul 1993 s-a căsătorit cu fostul floretist Matthias Behr, campion olimpic pe echipe la Jocurile Olimpice din 1976, apoi director sportiv al clubul de scrimă din Tauberbischofsheim. Împreună au două copii, gemenii Leandra și Greta, născute în 1996. Amândouă fetele sunt floretiste, membre echipei Germaniei la juniori.
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
la Atlanta 1996 și la Sydney 2000. A fost campioană mondială pe echipe în 1993 și laureată cu bronz la individual în 1997. Pentru realizările sale a fost numită maestru emerit al sportului în anul 1996. A fost căsătorită cu floretistul olimpic Ulrich Schreck.
Monica Weber () [Corola-website/Science/308163_a_309492]
-
România liberă”. Prieten apropiat, mai ales în țară, al lui Tzara, Ion Vinea (1895 - 1964) îi susține și-i răspândește gândurile, teoriile și poemele de „artă nouă”. Așa procedează și prin publicația „Contimporanul”, când impune ca un exersat spadasin sau floretist, proza lui Urmuz (grefierul Demetru Dem. Demetrescu - Buzău).Mai încolo și Tudor Arghezi va lupta pentru aceeași cauză. Ion Vinea, poet modern în toată puterea cuvântului, a lăsat în postumitate și două romane bune - „Lunatecii” și „Venin de mai”,. Spre
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
a deveni antrenori de scrimă la clubul TSV Bayer Dormagen. S-a apucat de scrimă la vârsta de patru ani: din cauza profesiei părinților săi, era aproape mereu pe planșe. Și-a ales sabia, urmându-l pe tatăl sau, pentru că singurii floretiști la TSV Dormagen erau fete. A concurat mai întâi pentru România. Sub tricolorul național a câștigat medalia de argint la Campionatul European din 2008 pentru cadeți de la Rovigo, fiind învins în finală de maghiarul Nikolász Iliász. Când a devenit major
Matyas Szabo () [Corola-website/Science/334276_a_335605]
-
lăsat o cicatrice. La Campionatul Mondial din 1990, la orașul francez Lyon, a ajuns din nou în finală. S-a împuns în față italianului Andrea Borella, campion mondial în 1986, cucerind medalia de aur - ultimul titlu mondial câștigat de un floretist francez. Victoria aceasta a trecut în mare măsură neobservată: din cauza întârzierilor considerabile înregistrate în desfășurarea competiției, finala a fost difuzată pe televiziune la ora 23. În plus, a avut loc în aceeași zi ca finala Campionatului Mondial de fotbal, finala
Philippe Omnès () [Corola-website/Science/334747_a_336076]
-
Marlowe a fost distribuit, de la bun început, în rolul sarcasticului mântuit. Duritatea lui e, așa cum spuneam, exclusiv una de limbaj. Deși ni se înfățișează drept un macho, e mai degrabă un încasator decât un agresor. Nu are nici talentul de floretist al lui Holmes, nici pumnul greu al lui Sam Spade și nici nu recurge la trucurile prin care Hercule Poirot a rezolvat cele câteva confruntări fizice în care a fost implicat. El e sortit, într-un cuvânt, să fie mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
proiectul utopic al „criticii totale” și este acuzată inexistența unei critici de direcție în fenomenul literar românesc actual. Disponibilitatea polemică reprezintă, poate, trăsătura sa cea mai intens și mai voluptuos valorificată. Criticul se propune de multe ori ca un necruțător floretist care îi provoacă pe marii campioni la „meciul secolului”, preocupat regizoral de numărul spectatorilor care îi ar putea să-i aclame bravura. Când ei sunt puțini sau reacționează contrar așteptărilor, criticul se simte bine în ipostaza persecutatului. Ceea ce îl irită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
nici un spirit nu poate rezista tăvălugului insistent, discreționar. Pleșu era calm și „Înțelept”, acid, ca și prietenul său Mircea, apărându-se sau retrăgându-se În ironie, pe care o mânuia - ca și propria-i limbă românească! - cu o ușurință de floretist Înnăscut. Limba devenea la el, mai mult decât un instrument - ca și la Nichita, În ultima fază a poetului! -, o sursă a unei Înțelepciuni ad-hoc, o redută „nobiliară” din care era exclus orice era pauper sau mediocru, ignobil sau impostor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de București!) ar duce la concluzia că-i datorăm lui Tony Judt mulțumiri pentru precizia diagnosticelor și pentru dezvăluirea unor informații din culisele vieții internaționale - precum aceea a lipsei de chef a "eurocraților" de a primi România în UE. Imprudenții floretiști au făcut, însă, un transfer (psihanalizabil în cel mai înalt grad!) între informația furnizată de comentator și concluzia articolului său! Cine-o fi de vină?! Un lucru a scăpat, însă, polemiștilor români. Și anume, faptul că există un "stil" Tony
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
poate face să visați în voie la povești de capă și spadă, la răpiri misterioase, la prăbușiri neașteptate sau la urmăriri la pas pe străduțe întunecate. Ceea ce nu e tocmai alături de adevăr. Numai că în rolurile principale nu se află floretiști redutabili ori vânători de recompense, ci din ce în ce mai numeroase monumente urbane amenințate de masivele și inesteticele construcții corporatiste. Printre monumentele și zonele cu semnificație culturală prejudiciate se numără: Catedrala Sfântul Iosif, Biserica Armenească, zona vechii Curți Domnești, Piața Palatului, Berăria Gambrinus
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
vagi ale societății închise, gen „siguranța națională”, ușurință de a jogla cu legile și regulamentele și un fel de „autism” moral ce-l face opac la suferința umană) dl. Pintilie putea fi visul oricărui securist. Cu destinul în mâinile acestui floretist trecut prin multe, securiștii și turnătorii pot dormi liniștiți. Cerber ideal, dl. Pintilie nu va lăsa să-i scape din mâini nimic din ceea ce-ar periclita serios construcția de minciuni, orduri și bestialități edificată de Securitate vreme de cincizeci
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
(n. 26 aprilie 1992, Madrid) este un scrimer spaniol specializat pe floreta. Primul său rezultat notabil a fost o medalie de bronz la Campionatul European de Scrima pentru tineret din 2015 de la Vicenza. A fost singurul floretist din Spania la Campionatul European din 2015 de la Montreux. Aflat pe locul 136 mondial înainte competiției, a produs surpriză, ajungând în semifinala după ce a trecut de britanicul Richard Kruse. A fost învins de italianul Andrea Cassarà și s-a mulțumit
Carlos Llavador () [Corola-website/Science/334623_a_335952]
-
în stânga, ac de cojocul propriu nu acceptă. Intoleranța lor la critică e una cam ca a criticului de profesie: să nu-l înțepi cumva, că ești foutu... Bineînțeles că umoristul ar trebui, la rându-i, să accepte replicile celuilalt, ca floretiștii. Ciudat, dar domnii autori incontinenți de epigrame, uzând, adesea, de dubletul (rimic) rimă-crimă, scrima o lasă de o parte, ca și cum n-ar prea vrea să fie, și ei, scrimeri ca Cyrano: "Prince, demande ŕ Dieu pardon!/ Je quarte du pied
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]