143 matches
-
stabilim mărimea spațiul de izolare. Evitarea monoculturii este una dintre metodele profilactice care dă bune rezultate. Deși în unele regiuni se mai practică monocultura, această metodă are în timp, efecte negative asupra nivelului producției. În cazul practicării monoculturii la plante floricole din aceeași familie botanică ca și a rotației de scurtă, se dezvoltă patogeni specifici ai acestor plante sau patogeni comuni din genul Fusarium. Alegerea epocii de semănat sau plantat, este una din metodele de prevenire a instalării unor agenți patogeni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se distrug arborii atacați și cei din jur, apoi se sapă tranșee pentru a opri difuzarea miceliului. Lupta împotriva vectorilor duce la micșorarea procentului de plante virozate în lan. Se cunoaște faptul că, afidele transmit agentii diferitelor viroze ale plantelor floricole și ca urmare acțiunile de distrugere a acestor vectori pot salva plantele la atacuri periculoase. Aceste procedee culturale utilizate pot avea o influență importantă asupra stării sanitare a culturilor, a produselor recoltate cât și asupra conservării lor. Combinarea a mai
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe care este răsfirată stațiunea, configurația terenului, locul de amplasare al obiectivelor de atracție turistică, impune luarea unor măsuri pentru intimizarea acesteia, sens În care ne gîndim și la amplasarea unor bănci, asfaltarea unor noi alei și trotuare, extinderea zonei floricole specifică zonei, Îmbunătățirea finisajului la unele hoteluri, vile și pensiuni. 2) Extinderea formelor de prezentare a informațiilor la turiști eventual prin implementarea „modelului de prezentare a informațiilor la turiști În stațiuni climaterice” (anexa 2) cu prezentarea lui și În limbile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se câștiga niciun bănuț! Potrivit documentului din care cităm, Sfatul popular, sau instituția primăriei din zilele noastre, se ocupase îndeaproape de „...acțiunea de întreținere în bună stare a străzilor și trotuarelor, asfaltarea unor trotuare, extinderea spațiilor verzi, construcția unei sere floricole, întreținerea în bune condiții a spațiului de locuit, modernizarea rețelei de iluminat public și alte activități”. La capitolul „spațiu de locuit”, Sfatul popular se baza la acea vreme mai mult pe casele naționalizate și mai puțin pe blocuri. De altfel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
etc., cum consideră dr. Păunescu Podeanu. Meloterapia ajută la redescoperirea canalelor de comunicare între oameni, a posibilităților de contact real cu lumea exterioară, afirmă C.D. Cernei. Peisajele, în forma masivelor plantate, a compozițiilor limitate fitopeisagistice, a ansamblurilor arhitecturale, arboricole sau floricole, înfrumusețează mediul de viață, prin mijloace artificiale. Estetica mediului este una din coordonatele principale ale calității vieții, factorul emoțional este inseparabil de condiția umană. Mediul social care se constituie într-o stațiune balneoclimaterică își are particularitățile sale, cu tot caracterul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
CARPAȚI Natura sanogenă la est de Carpați Bogăția izvoarelor mineralizate, varietatea zonelor climatice și a peisajelor pe care le aflăm în Podișul Moldovei se datorează structurilor geologice, varietății zonelor geografice, de la văi și coline până la terase alpine, complexității arboricole și floricole, propice amenajărilor peisagistice și practicii fitoterapeutice. Formațiunile geologice ale unei regiuni oferă toate elementele necesare lămuririi genezei apelor minerale din acea regiune. Odată cu revigorarea balneologiei, la mijlocul secolului trecut, împreună cu acad. prof. Nic. Macarovici neam consacrat, pentru un interval de doi
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
fi replantate sezonier. Rabatele sunt straturi înguste care mărginesc alei, clădiri sau terase. Se poate realiza o varietate de volume prin intercalarea de boschete mici, arbuști sau arbori solitari. O varietate o reprezintă platbandele care mărginesc căile de acces, materialul floricol fiind dispus pe trei rânduri - fiecare rând având o altă talie cu altă perioadă de înflorire. Adesea, aceste elemente se înconjoară cu chenare de vegetație pitică perenă, bienală sau anuală. Peluzele au un apreciat efect decorativ, dat de plante cu
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
De asemenea, sub raport sanitar, sunt de luat în considerație nuanța culorilor, gradul de luminozitate, dispoziția compactă sau rarefiată a exemplarelor de arbori și arbuști. Funcția recreativă privește aproape în totalitate populația urbană. În mediul rural, diferitele compoziții arboricole și floricole au un caracter didactic pentru tineretul școlar și educația sa estetică. Diferitele programe culturale sau sportive organizate în locuri special amenajate din parc au un efect psihologic de destindere, asigură mișcarea și divertismentul într-un mediu salubru. Funcția decorativă o
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
o scenă deschisă, în față cu bănci, constituind un teatru în aer liber. Este o soluție de stimulare a programelor artistice prezentate de elemente locale, dar și de echipe din afară. Este posibilă crearea și organizarea parcelelor de arborete, sortimente floricole, favorizând expuneri în natură a cunoștințelor de botanică de către cadrul didactic de specialitate. Evident, aceasta presupune crearea din timp de parcele cu sortimente prevăzute în programa analitică a școlii. Este un exemplu al legăturii învățământului cu viața. Dacă spațiul permite
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
izoleze estetic calea ferată din apropiere, clădirile mari și să izoleze zona de zgomotul și impuritățile care provin dinspre oraș. 2. Ambianța vegetală sanogenă contribuie la purificarea aerului și la estetizarea perimetrului geografic și se realizează prin grupe arboricole, peluze floricole, treiaje, boschete, parcuri. Ținând seama de specificul morbidității care se adresează obiectivelor sanitare din zonă, spațiile verzi vor trebui să cuprindă specii care exercită anumite influențe fitoterapeutice. 3. Pentru profilul de bolnavi locomotori cu deficite de cauză reumatică, traumatică, neurologică
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
la succesul planurilor terapeutice specifice fiecărei stațiuni balneare, climatice sau de odihnă. Natura înconjurătoare - particularitățile geografice, deschiderea spațială, varietatea priveliștii, diversitatea compozițiilor fitopeisagistice potențează caracterele principale ale zonei de cruțare, stimulare, sedative, excitante. Elementele compoziționale - grupări de arbori, arbuști, partere floricole, silueta arborilor, aromele ce le degajă, ionizarea aerului, coloritul frunzelor și a florilor - pot exercita influențe de oarecare specificitate pentru funcții medicale, didactice, sociale, estetice, recreative. Indiferent de funcția ce se atribuie peisajului, compozițiile realizate se orientează după legea armoniei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pot exercita influențe de oarecare specificitate pentru funcții medicale, didactice, sociale, estetice, recreative. Indiferent de funcția ce se atribuie peisajului, compozițiile realizate se orientează după legea armoniei și contrastelor de culori, cu o diversitate de efecte vizuale. Combinațiile de culori floricole sau ale frunzelor, caracterul ornamental al plantei, pot produce efecte de mare frumusețe. Gruparea elementelor decorative poate realiza compoziții peisagistice adecvate teritoriului, spațiului disponibil, construcțiilor existente, căilor de acces etc. Arhitectura peisajelor cunoaște o gamă extrem de variată de forme decorative
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pentru țară nefiind descriși în lucrările de specialitate anterioare. În acest sens, în prezenta lucrare s-a realizat o actualizare a cunoștințelor cu privire la bolile culturilor agricole și horticole, dar și a culturilor care ocupă suprafețe relativ mici (plante medicinale și floricole) și cărora de regulă nu li se acordă atenția cuvenită. În vederea sprijinirii producătorilor agricoli, care posedă cunoștințe sumare în ceea ce privește realizarea unei protecții cât mai bune a plantelor de cultură, am amplificat descrierea principalelor boli, completată cu imagini sugestive și cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliene de la plantele infectate bazal. Din cercul de plante gazdă fac parte toate legumele rădăcinoase, bulbifere sau tuberculifere, la care după infecțiile din câmp boala continuă în silozuri putrezind materialul depozitat. Sunt atacate de asemenea și o mulțime de plante floricole. Prevenire și combatere. Ciuperca are un cerc larg de plante pe care atacă, așa încât un teren în care sunt scleroți, va trebui cultivat cel puțin 4-5 ani cu cereale păioase, apoi cu plante prășitoare și abia după 7-8 ani se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foarte larg cuprinzând plante ca: dovleceii, castraveți, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salată, sparanghel, cicoare, varză, ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac, mărar, țelină, revent, fasole, mazăre, lucernă, sfeclă, tutun, lufă, porumb, cânepă, mentă, șofrănel, coriandru și numeroase alte specii de plante floricole, arbuști ornamentali, arbuști fructiferi, pomi fructiferi și plante din flora spontană. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă prin intermediul speciilor de Cuscută și prin afide. Acestea răspândesc virusul timp de cel mult două ore apoi acesta dispare din corpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt întrunite și condiții climatice favorabile infecțiilor; acoperirea rănilor mari, după tăierile în uscat cu mastic antiseptic; aplicarea după tăiere a unui tratament cu fungicide capabile să formeze un 'film” un strat protector pe suprafața rănilor. CAPITOLUL XI BOLILE PLANTELOR FLORICOLE 11.1. Bolile garoafelor Viroze 11.1.1. Mozaicul garoafelor Carnation mosaic virus Boala poate fi semnalată pe diferite specii ale genului Dianthus, cele mai sensibile fiind garofițele și garoafele. Simptome. Pe frunzele tinere și uneori pe tulpini, se observă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recomandă folosirea butașilor sănătoși care, înainte de a se pune la înrădăcinat, se țin 10 minute în soluție de permanganat de potasiu 1 %. În seră și solarii solul se va dezinfecta chimic sau termic. 11.1.6. Cancerul bacterian al plantelor floricole Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Această boală a fost semnalată la sfârșitul secolului trecut pe vița de vie, iar la noi în 1928, Tr. Săvulescu o descrie la măr. Simptome. La baza plantelor sau la baza butașilor de crizanteme, dalie, mușcată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 25-30șC rezistând în solurile umede și grele, în resturile organice atacate, în tumorile desprinse de pe plante, timp îndelungat, de la 5 luni până la 2 ani. Această bacterie are un cerc larg de plante gazdă, de la specii pomicole, plante erbacee, plante floricole etc., așa încât solul o dată infectat devine de nefolosit pentru foarte multe specii, exceptând plantele cerealiere. Prevenireși combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului folosit în sere și solarii precum și a uneltelor folosite la lucrările de întreținere. În plantațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
EC-0,3 % ( timp de pauză 28 zile); Plantvax 75 WP 0,2-0,3 %; Baycor 25 WP-0,2 %; Bumper 250 EC-0,02 %; Tilt 250 CE RV-0,02 %; Tilt 250 EC 0,02 %; Topas 100 EC-0,05%. 11.1.9. Septoriozele plantelor floricole Septoria sp. Aceste ciuperci produc boli foliare cunoscute sub numele de pătări brune. Simptome. Ciupercile atacă mai întâi frunzele bazale și după ce pe acestea apar organele de înmulțire ale ciupercii, atacul se extinde și la tulpini, frunze din etajele superioare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țin 2 ore. În timpul perioadei de vegetație se vor face stropiri preventive (1-2 tratamente) cu: Mancozeb 800-0,2 %; Captadin 50 PU-0,25 % sau fungicide sistemice: Benomyl 50 WP-0,06 %; Topsin M 70 WP-0,1 % etc. 11.1.10. Fuzariozele plantelor floricole Fusarium oxysporum Simptome. Indiferent de forma specializată a ciupercii, boala se manifestă prin decolorarea frunzelor din vârful plantelor și o ușoară veștejire a lor. Odată cu avansarea bolii, se observă îngălbenirea totală a frunzelor, veștejirea și apoi uscarea plantelor. La soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la 80 cm și apoi revine ca parazită pe rădăcini și tulpini. La plantare vor fi folosiți numai butași, bulbi sau tuberobulbi sănătoși, iar cultura se va stropi cu Syllit 65 WP-0,1%. 11.1.11. Putregaiul cenușiu al plantelor floricole Botrytis sp. Simptome. Atacul se manifestă pe flori și cozile acestora în condiții de umiditate atmosferică mare. Organele atacate se brunifică, țesuturile se înmoaie și se acoperă cu un mucegai fin gri (fig. 200). Bobocii florali și florile atacate se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciclamen Botrytis cinerea. Putregaiul cenușiu al narciselor B. narcissicola. Putregaiul cenușiu al crinului B. elliptica. Putregaiul gladiolelor B. gladiolorum. Putregaiul cenușiu al bujorului B. paeoniae. Putregaiul cenușiu al lalelelor B. tulipae (fig. 200). Prevenire și combatere. În culturile de plante floricole se va evita excesul de umiditate, folosind irigarea prin brazde. În seră și solarii se va asigura aerisirea corespunzătoare și evitarea îngrășării excesive cu azot, ce predispune plantele la îmbolnăvire. Igiena culturală, strângerea și arderea resturilor de plante atacate ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
două perioade de predispoziție a plantelor la îmbolnăvire, martie-aprilie și septembrie octombrie, acestea fiind perioadele în care plantele sunt umezite mai mult timp și se realizează temperatura medie de 17-24șC, optimă pentru instalarea atacului. Prevenirea și combatere. La toate plantele floricole este necesar să se respecte măsurile de igienă culturală, deoarece ciupercile ce dau rugini rezistă sub formă de spori în organele atacate. Plantele puternic atacate vor fi strânse și arse. Se va evita recoltarea de butași de la plantele ce au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și la viața "nouă" a tineretului scumpei patrii a lui Roler. În acest context de respingere a oficialismelor de toată mâna, în numărul din noiembrie 1957 este inclus un eseu bătăios de critică literară iscălit "Logofătul Dracula", care vitupera avalanșa floricolă a versurilor din "Cuvântul nostru". Sub acest pseudonim va continua subsemnatul să colaboreze aici, până în anul următor. Într-unul din numere, neîmblânzitul Logofăt a scris pamfletul Cretinul uriaș,care viza paranoia de politruc bolșevic a lui Mihai Beniuc. Cum se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lângă terasa din spatele casei din Brive și mă îmbătam cu parfumul suav al cameliilor, al liliacului, al magnoliilor și al altor flori specifice vestului Franței, unde clima Mediteranei și Atlanticului face posibilă primăvara timpurie. Se favorizează astfel dezvoltarea unei vegetații floricole deosebite, pe care prin părțile noastre o întâlnești doar prin serele grădinilor botanice. Tocmai mă întorsesem dintr-o scurtă călătorie pe la câteva castele medievale extrem de interesante și mă aflam potopit de impresiile născute acolo. Unul, mai ales, m-a impresionat
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]